1,195 matches
-
într-un spirit cu adevărat transmodern, deși nu a utilizat termenul ca atare. În consecință, transmodernitatea e posibilă și-n cultură, dar numai prin construcția unei hermeneutici noi, care să-i deschidă calea spre zonele de transparență ale lumii ca lumen, căci recuperarea luminii din opacitatea lumii și a culturii înseamnă cunoaștere a lui Dumnezeu, în ultimă instanță. Fără voia lui, transmodernismul părintelui Fanella pare a fi extrema transmodernismului lui John Zerzan, căci unul recuza total Cuvântul, pe când celălalt îl repune
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
e totuna? Oare atunci nu se confundă într-unul întreg, într-un individ, când într-un Apollon, oare trecutul și prezentul, nu sunt piedestalul viitorului"259. Pornind de aici, Eminescu dă o definiție transmodernă națiunii, iar, prin extensie, lumii ca lumen: "Eu e Dumnezeu. Națiunea mea e lumea, cum fără eu nu e Dumnezeu, astfel fără națiunea mea nu e lume. / Națiunea acest complex de euri. Dacă n-ai exista tu n-ar esista finitul, umbra destinului, destinul, Dumnezeu"260. Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
al lui Eminescu sau al lui Heidegger. Svetlana Paleologu-Matta a înțeles această uimitoare afinitate dintre Eminescu, Nietzsche și Heidegger. Autoarea elvețiană a zăbovit îndelung asupra luminișului ființei la Eminescu și Heidegger, luminiș care nu-i altceva decât transparența lumii ca lumen, asumată acum integral de filosofia transmodernistă. Heidegger s-a orientat, în definitivarea ontologiei fundamentale și a diferenței ontologice, pe o cale "eminesciană", simțind că rostul artei nu e golirea de sacru (cum pretinde poetica postmodernistă a "concretului"), ci dimpotrivă: Gânditorul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
revendică din omul concret bacovian și din omul-kitsch caragialean. Aceasta este ființa ușoară, lipsită de "probleme metafizice", care vede în om exclusiv trupul și nu mai crede în existența sufletului. În termenii teologiei părintelui Stăniloae, este lumea opacă, lumea fără lumen. Nemaiavând iluzii, omul biologic este fericit, e omul anturajului gălăgios și vesel. Așa e mama Terezei, femeia-trup, ca om concret, cum se pretinde. Ea își urăște și-și batjocorește fiica pentru că este rodul căsătoriei, iar căsătoria și "a fi mamă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
dificile, ruperii nou născutului de lumea prenatală, demonică și contestatară a nașterii. Balansul, dubla trecere a nou-născutului din lumea umană În cea a răpitorilor supranaturali și invers, ține de liminaritate. Trecerea se face din stadiul prenatal În stadiul natal, iar lumenul (pragul) trecut prin legănare se află Între aceste două domenii. Este posibilă intervenția elementului În narațiune prin menționarea lui nu ca funcție structurală sau semantică, ci ca preluare Întâmplătoare pentru contextul basmului a unor elemente de credință, de sugestii, de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
mare decît cea a lichidului interstițial. Presiunea osmotică efectivă reprezintă diferența dintre presiunea osmotică a plasmei și cea a lichidului interstițial. și are valoarea de circa 22 torri. Ca urmare există o tendință ca apa să difuzeze din țesuturi spre lumenul capilar. Datorită contracției inimii se produce o presiune hidrostatică care variază de la un punct la altul în sistemul cardiovascular. Presiunea sanguină arterială este determinată de un grup de factori cum sunt: • forța de contracție a inimii; • rezistența vaselor de sânge
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
acestor presiui dă presiunea efectivă totală: I.7.7. Ultrafiltrarea și reabsorbția In funcție de valorile diferitelor componente, presiunea efectivă totală poate fi pozitivă sau negativă. Dacă: p∆ > 0 fenomenul se numește ultrafiltrare și se produce un transport de lichid dinspre lumenul vascular spre spațiul interstițial < 0 fenomenul se numește reabsorbție și are loc un transport de lichid dinspre spațiul interstițial spre lumenul capilar. De exemplu în porțiunea arterială a capilarelor pentru om: sap =35 - 5 =29 torri și = 29 - 22 = 7
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
fi pozitivă sau negativă. Dacă: p∆ > 0 fenomenul se numește ultrafiltrare și se produce un transport de lichid dinspre lumenul vascular spre spațiul interstițial < 0 fenomenul se numește reabsorbție și are loc un transport de lichid dinspre spațiul interstițial spre lumenul capilar. De exemplu în porțiunea arterială a capilarelor pentru om: sap =35 - 5 =29 torri și = 29 - 22 = 7 torri Deci aici are loc un proces de ultrafiltrare. In regiunea venoasă svp =12 - 5 = 7 torri = 7 - 22 = -15 tori
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Edemele se produc în următoarele cazuri: 1) scăderea concentrației albuminelor plasmatice sub 2,5% sau a proteinelor totale sub 5,5% , ceeace face ca plπ să scadă sub cea a lichidului interstițial, ceeace produce transportul micromoleculelor și a apei de la lumenul capilar spre interstițiile tisulare. 2) inaniție severă, cînd concentrația proteinelor scade de asemenea foarte mult 3) nefrita, cînd proteinele plasmatice sunt secretate în urină, proteinele sanguine fiind eliminate scăzând în acest fel și presiunea determinată de acestea 4) permeabilizarea membranei
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
unei partiții este de 100-200A iar distanța între perechi este de 230A. In prezent s-a stabilit că ticaloizi singulari, nesuprapuși se observă și în stroma, diferiți de cei din grana. Toti tilacoizii din grana și stroma sunt interconectați încât lumenele lor alcătuiesc un singur compartiment intern, anastomozat. S-au elaborat o serie de modele care să explice interconectarea acestor tilacoide. Unele modele prezintă aranjamente în spirală, al unei lamele stroma în jurul unei lamele grana, realizându-se conexiuni la nivelul tilacoizilor
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
unui mol de dioxid de carbon sunt necesari doi moli de NADPH+, rezultând că, în condiții ideale, se folosesc 12 fotoni. In general însă, se utilizează 15-20 fotoni. Fotoliza apei generează un aport permanent de protoni care se acumulează în lumenul tilacoidelor. Ca urmare a faptului că tilacoidele sunt inpermeabile pentru protoni, concentrația acestora ajunge să depășească de 1000 de ori pe cea din stroma. Reacțiile la lumină se finalizează cu obținerea a trei produși: NADPH, ATP și O2. III.8
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
constituit din massa metalică mai electronegativă decât filmul pasiv, se dizolvă. Diferența de potențial dintre soluție și fundul pitului crește odată cu adâncirea pitului, deci procesul de coroziune se intensifică, dacă evident nu apar produși de coroziune insolubili care să blocheze lumenul pitului. Atingerea unei mărimi suficiente a pitului permite accesul liber al soluției în pit, deci echilibrarea potențialelor soluției și metalului, oprind procesul corosiv. Și coroziunea chimică poate fi interpretată în același mod (ca având un determinism redox) dacă considerăm modelul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
realitatea socială. Noua fizică generează un nou imperialism. Nu ne putem retrage suverani în fața naturii pentru a o investiga și a o exploata, fără a exista consecințe ale acțiunilor noastre.<footnote Sandu, Antonio, Dimensiuni etice ale comunicării în postmodernitate, Editura Lumen, Iași, România, 2009, p.46; footnote>” Dinamica lumii actuale este caracterizată de globalizare, termenul a fost conceptualizat și definit într-un mod complex, așadar există mai multe definiții ale acestei noțiuni, acestea variază în funcție de perspectiva din care este tratat subiectul
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
structurilor învechite. „Prin interdependențele pe care le creează, globalizarea transformă prin propagare multe probleme locale în probleme regionale sau chiar mondiale. Securitatea economică este fragilă peste tot în lume de factori asemănători.”<footnote Lavinia Florea, Globalizarea și securitatea economică, Editura Lumen, Iași, 2007, p.41; footnote> Globalizarea în contextul geopolitic poate influența securitatea și insecuritatea mediului internațional, acesta naște tensiuni multiple care afectează într-un mod pozitiv sau uneori negativ întreg sistemul. Mondializarea nu este, așadar, o cheie pentru rezolvarea conflictelor
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
straturi de feloderm spre interior; limita dintre feloderm și liberul secundar este greu de precizat; un indiciu ar fi colenchimatizarea elementelor de parenchim liberian. În axa rădăcinii nu se mai observă lemnul primar, iar vasele au diametrul mai mare și lumen de contur neregulat. IV.2. Tulpina plantulei este formată din hipocotil, epicotil și tulpina propriu-zisă, foliată, iar la planta matură tulpina aeriană este ierbacee în partea superioară și lignificată la bază. Hipocotilul (fig. 2) este protejat la exterior de o
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
sub formă de vase dispuse în șiruri radiare scurte. La baza tulpinii (fig. 9) se observă următoarele deosebiri: o elementele libriformului au pereții foarte groși; o vasele au peretele secundar parțial dezorganizat, porțiunile rezultate din acest proces observându-se în lumen; o razele medulare sunt în majoritatea lor uniseriate, dar se observă și raze biseriate; o conturul secțiunii transversale este aproape circular; o periderma se află sub epiderma persistentă pe o parte a circumferinței organului și sub parenchimul cortical pe o
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
și a sepalelor (foto 83 85): • sepalele se diferențiază înaintea petalelor; structura lor este asemănătoare cu cea a limbului foliar. Tubul caliciului este striat, fiecărei creste corespunzându-i câte un fascicul conducător mare, format din câteva vase de lemn cu lumenul îngust, câteva elemente liberiene și numeroase celule de parenchim; la polul său inferior, fasciculul este înconjurat de o endodermă de tip primar. Mezofilul este de tip lacunos. • Petalele sunt formate dintr-o epidermă superioară (internă) și una inferioară (externă), care
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
în sistemul sanguin fie prin canalul toracic, fie prin invazia vaselor sanguine. Arterele datorită peretelui muscular și lamei elastice externe sunt rareori afectate. Venele de calibru mic sunt comprimate, invadate și erodate de tumoră cu formare de trombi tumorali în lumen. La venele de calibru mare, datorită existenței unei rețele limfatice subendoteliale, celulele tumorale pot ajunge în lumen pe această cale. Urmează detașarea de embolusuri tumorale cu însămânțarea organelor de drenaj în funcție de anatomia sistemului venos (sistemul port--ficat, sistemul cav--pulmon, venele pulmonare-inimă--sistem
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
lamei elastice externe sunt rareori afectate. Venele de calibru mic sunt comprimate, invadate și erodate de tumoră cu formare de trombi tumorali în lumen. La venele de calibru mare, datorită existenței unei rețele limfatice subendoteliale, celulele tumorale pot ajunge în lumen pe această cale. Urmează detașarea de embolusuri tumorale cu însămânțarea organelor de drenaj în funcție de anatomia sistemului venos (sistemul port--ficat, sistemul cav--pulmon, venele pulmonare-inimă--sistem arterial--orișice organ). Și în cazul sistemului venos se poate produce inversarea de flux acolo unde sunt plexuri
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
fie de la o tumoră a seroasei. Aceste celule, detașate din tumoră, cu viabilitate păstrată sunt antrenate de lichidul cavitar în întreaga cavitate, putându-se fixa oriunde pe suprafața seroasei. Mai sunt descrise și căi particulare: de-a lungul nervilor, prin lumenul bronșiilor, a trompelor uterine. 17.4. SIMPTOMATOLOGIE Manifestările clinice ale tumorilor sunt foarte variate în funcție de tipul, localizarea și stadiul evolutiv al acestora. Tumorile benigne se manifestă, în general, printr-un sindrom lezional local, (formațiune bine delimitată, fără invazia organelor vecine
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
acestea vor activa componentele C3 și C5. Eliberarea de substanțe vasoactive de tip leucotriene, prostaglandine, radicali liberi de oxigen sau histamine contribuie la pierderea integrității morfologice și funcționale a structurilor de la nivel microvascular. Endoteliul capilar se „exfoliază” și cade în lumen explicând creșterea permeabilității (plasmexodie) dar și apariția microtrombozelor. 15.7.3. REACȚIA LOCALĂ ȘI GENERALĂ ÎN ARSURI Acțiunea directă a energiei termice asupra țesuturilor determina modificări morfo-funcționale importante la nivelul microcirculației, cu creșterea permeabilității pentru proteine, conducând la pierderea de
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
sau neregulată. Capetele arteriale se retractă, hemoragia este importantă iar ischemia acută gravă. Anatomic se descriu plăgi arteriale uscate, care apar în traumatismele de război. Absența hemoragiei se explică prin retractarea puternică a capetelor secționate, tunica internă se răsfrânge în lumenul arterial iar spasmul supraadăugat contractă puternic artera care se transformă într-un cordon subțire și rigid. Sunt prezente semne de ischemie acută. 12.4.2.2. Fiziopatologia Fenomenele fiziopatologice sunt dependente de tipul, mărimea, sediul și importanța leziunii vasculare, de
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
într-o venă azigos. 12.3.6. LEZIUNI ARTERIALE TRAUMATICE CU EVOLUTIE CRONICA 12.3.6.1. Anevrismul arterial post-traumatic Este definit ca o formațiune constituită dintr-un „sac” care conține sânge lichid sau amestecat cu cheaguri și comunică cu lumenul arterial. Etiopatogenie: Cauza determinantă este traumatismul, care produce ruptura sau plaga laterală cu traiect îngust în părțile moi. Se produce astfel o hemoragie interstițială care determină apariția unui hematom. Prin organizarea cheagurilor externe și a țesuturilor înconjurătoare se individualizează progresiv
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
sol reținute de miceliul ciupercii. Agentul patogen Gäumannomyces (Ophiobolus) graminis (Sacc.) v. Arx. Et Oliver, var. tritici Walker, fam. Diaporthaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Phialophora radicicola Cain. Ciuperca prezintă un tal filamentos, brun, care formează în lumenul paiului pâsle fine, cenușii-brune. Pe nodurile și internodurile bazale, sub teaca frunzei, pâsla este densă și în ea apar periteciile. Acestea sunt globuloase la bază și cu un gât (rostru) alungit spre osteol, cu perete gros, negru, pâslos. Rostrul periteciei
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
secreții de orice natură, produse de excreție, diverse obiecte contaminate), alteori fiind însă incriminați diverși vectori (sânge, alimente, apă, aer, insecte, animale). Sursele endogene de infecție sunt reprezentate de germenii care se găsesc în mod normal pe tegumente sau în lumenul organelor cavitare ori în ductele excretorii ale acestora; aceste rezervoare sunt separate de mediul intern al organismului prin endotelii. Uneori infecțiile sunt produse de germeni oportuniști care în mod normal au o virulență scăzută, dar pot determina infecția atunci când apărarea
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]