2,406 matches
-
istorie, care acum se numește procesul de globalizare a lucrurilor și de tribalizare a persoanelor într-un singur Guvern Mondial. - Și totuși - interveni distinsa doamnă din loja oficială - astăzi capacitatea statului de drept, aceea de a da un sens existenței lumești, rămâne în limitele sistemului de producție capitalistă Occidentală. Iată de ce susțin cu tărie ca Occidentul înseamnă creator de sistem. Un Occident creator de sistem care se bazează pe ecuația Putere=avere. Iar Orientul, cu tot terorismul lui, inclusiv comunismul, cu
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_int_constantin_milea_sandu_1340045536.html [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
statului este un „slujitor al lui Dumnezeu” în iconomia providenței, adică în lucrarea de susținere a planului natural de existență al oamenilor. În lucrarea sfințitoare pe care Biserica o îndeplinește prin slujitorii ei sfințiți și aleși după rânduielile canonice, autoritatea lumească a căpeteniei statului, nu a îndeplinit alt rol decât pe cel de susținător al mediului și condițiilor externe, în cadrul cărora se desfășoară lucrarea mântuirii prin har. Următoarele trei capitole ale lucrării Părintelui Vasile Coman se opresc asupra rugăciunilor pentru autoritățile
EPISCOPUL ORADIEI DR. VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_episcopul_oradiei_dr_vasile_coman_.html [Corola-blog/BlogPost/355626_a_356955]
-
nu pentru o privire de ocazie. Spațialitatea intimă este redată de culoare, compoziție, temă, absorbind și respirând o atmosferă înmiresmată și scăldată în pasteluri. Sunt miracole vizuale născute din plenitudinea frumuseții și conștiinței la limitele dintre teluric și cosmic, dintre lumesc și spiritual. Privirea universului pictural al expoziției „Oglinda timpului” itinerează o călătorie spre limanurile rare ale vieții sufletești înnobilate de dragostea concentrată în artele frumoase. E o expoziție oglinditoare a vieții sufletești a creatoarei, în primul rând, și coabitarea sa
STELA VESA. EXPOZIŢIE LA GALERIA DE ARTĂ CALEA VICTORIEI 33 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412665358.html [Corola-blog/BlogPost/341066_a_342395]
-
XVIII. PÂNĂ CÂND AM ÎNCEPUT SĂ ORBECĂI, de Daniel Dăian , publicat în Ediția nr. 301 din 28 octombrie 2011. calea încarcerată-n mijloc de culoare rătăcea cărunt în brațe de părinte vineri început de veșted necrescut din umed nu are contur lumescul în oglindă aș mușca înfometat din umeri viețuitul până ai uita să-ți taci de mine nici nu ai băga de seamă că a început muritul gurilor cu dinți fericit de smuls din tine a venit un orb să vândă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/daniel_d%C4%83ian/canal [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
viață până sângerai privitul m-am întâmplat devreme la marginea unghiei ochi dezgolit din cer căzut de umbre ... Citește mai mult calea încarcerată-n mijloc de culoarerătăcea cărunt în brațe de părintevineri început de veșted necrescut din umednu are contur lumescul în oglindăaș mușca înfometat din umeri viețuitulpână ai uita să-ți taci de minenici nu ai băga de seamă că a început muritulgurilor cu dințifericit de smuls din tine a venit un orbsă vândă amintire și bastoane albeca un sălbatic
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/daniel_d%C4%83ian/canal [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
de Adevăr în glorii. E mică, nu cunoaște Suflet Vândut si Gol, Și Dreaptă-și duce viața în Uscăciunea toată, Luptând cu Spini de Ură și Gând Otrăvitor Să nască Fructul Vieții în lumea blestemată. De greutatea cruntă-a ororilor lumești Pământul nu mai duce atât amar in spate; Începe să se surpe in gropi adânci, cerești Și frânge Agonia pentru eternitate. În locul Lumii Vechi pustiul va renaște Din cratere pierdute noi stânci semețe, mândre; Cu brazi Înalți și Drepți, Dreptatea
SFÂRȘITUL UNEI EPOCI DEZUMANIZATE de OCTAVIAN GHERGHELI în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/octavian_ghergheli_1477675685.html [Corola-blog/BlogPost/382472_a_383801]
-
performanța de a rămâne în memoria posterității. Nu doar din cauza puținătății talentului sau lipsei de valoare. Oricum, în general, rămân doar operele celor care sunt mai puțin zgomotoși, ale celor care au preferat să se dedice operei, mai puțin treburilor lumești sau orgoliilor personale și intereselor de gașcă. - Cum caracterizați opera scriitorilor optzeciști? Dar poezia românească din perioada ultimilor 20 de ani? - Cu siguranță că va rămâne ceva din ea pentru viitorime. Sunt câteva nume care conving că au talent real
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_profesor_doctor_dan_brudascu.html [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
eroarea mai sus semnalată. Foarte mulți, profund impresionați de abaterile și cusururile clerului, sfârșesc prin a contracta o aversiune teribilă împotriva creștinismului. Profundă eroare și regretabilă confuzie! Era fatal, ca instituția și slujitorii ei să aibă păcatele inerente oricărei organizații lumești. Ba ceva mai mult: printr-o ciudată ironie a soartei, nu arareori, s-a întâmplat ca biserica și clerul să lucreze în sens diametral opus, cu spiritul religiei creștine. Inchiziția este un caz deosebit de edificator. Religia cea mai tolerantă de pe
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1476604635.html [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > DIALOG SPIRITUAL Autor: Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1656 din 14 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Deschide ușa părinte, Că vreau să îți vorbesc ! Să-mi zici de cele sfinte, Eu de ceva lumesc ! Să-mi zici de nemurire, Eu de amor intens... Sa-mi zici să-mi vin în fire... Nu vreau ! Nu, n-are sens ! Vreau să iubesc, părinte Și vreau să fiu iubită ! Mă rog la cele sfinte, Vreau să fiu
DIALOG SPIRITUAL de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1436854290.html [Corola-blog/BlogPost/365904_a_367233]
-
spre pierzanie din pricina momelilor plăcerii, ci, prin răbdare, culege nădejdea mântuirii, iar la alegerea uneia din cele două căi n-a pășit pe calea care duce la păcat”. Credința conduce la împărtășirea slavei autentice. Cei care se încred în puterea lumească proprie (fie inteligență, fie autoritate lumească temporară, fie bogăție) își construiesc o slavă îngropată în țărână. „Sfinții, avându-și viețuirea în ceruri și punându-și faptele lor bune în vistieriile cele veșnice, au slava lor în ceruri; slava oamenilor pământești
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457685483.html [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
prin răbdare, culege nădejdea mântuirii, iar la alegerea uneia din cele două căi n-a pășit pe calea care duce la păcat”. Credința conduce la împărtășirea slavei autentice. Cei care se încred în puterea lumească proprie (fie inteligență, fie autoritate lumească temporară, fie bogăție) își construiesc o slavă îngropată în țărână. „Sfinții, avându-și viețuirea în ceruri și punându-și faptele lor bune în vistieriile cele veșnice, au slava lor în ceruri; slava oamenilor pământești, însă, și a celor care trăiesc
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457685483.html [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
străină, pentru că de pe pământ și de pe lucrurile cele pământești, ca de pe vârful Libanului, se ridică și se îngâmfă. Domnul nu sfărâmă pe toți cedrii, ci pe cedrii Libanului, pentru că Libanul era locul idolatriei”. Despre trufia înțelepciunii de tip eretic Înțelepciunea lumească exersată în mod autonom, detașată de experiența vie a Bisericii generează o încredere de sine care conduce la o cunoștință amăgitoare. Încrederea în puterea logicii autonome a minții care iscodește taina fără cuviință produce o gândire de tip eretic. Această
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457685483.html [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
prin el, iar din semețiile cu care se osândește ne învățăm vădit de la Apostolul care zice < > (1 Tim. 3:6)”. Opțiunea Sfântului Vasile cel Mare pentru adevărul credinței Sfântul Vasile cel Mare a asumat principiul selectivității în relația dintre înțelepciunea lumească și credință. El s-a ostenit serios cu deprinderea înțelepciunii lumești, dar nu din motive de curiozitate, ci determinat fiind de înaintarea pe calea virtuților. Sfântul Vasile cel Mare era preocupat de aflarea adevărului mărturisitor. Însetat profund de adevărul mântuitor
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457685483.html [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
vădit de la Apostolul care zice < > (1 Tim. 3:6)”. Opțiunea Sfântului Vasile cel Mare pentru adevărul credinței Sfântul Vasile cel Mare a asumat principiul selectivității în relația dintre înțelepciunea lumească și credință. El s-a ostenit serios cu deprinderea înțelepciunii lumești, dar nu din motive de curiozitate, ci determinat fiind de înaintarea pe calea virtuților. Sfântul Vasile cel Mare era preocupat de aflarea adevărului mărturisitor. Însetat profund de adevărul mântuitor al existenței, Sfântul Vasile cel Mare optează în cunoaștere pentru ceea ce
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457685483.html [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
criteriu esențial îl reprezintă discernământul. Este nevoie de cultivarea discernământului, de exersarea unei minți capabile să selecteze ceea ce este potrivit cu învățătura creștină. În încheiere vom susține faptul că Sfântul Vasile cel Mare a asumat principiul selectivității în relația dintre înțelepciunea lumească și credință. El s-a ostenit serios cu deprinderea înțelepciunii lumești, dar nu din motive de curiozitate, ci determinat fiind de înaintarea pe calea virtuților. Sfântul Vasile cel Mare era preocupat de aflarea adevărului mărturisitor. Așadar, fiind însetat profund de
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457685483.html [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
exersarea unei minți capabile să selecteze ceea ce este potrivit cu învățătura creștină. În încheiere vom susține faptul că Sfântul Vasile cel Mare a asumat principiul selectivității în relația dintre înțelepciunea lumească și credință. El s-a ostenit serios cu deprinderea înțelepciunii lumești, dar nu din motive de curiozitate, ci determinat fiind de înaintarea pe calea virtuților. Sfântul Vasile cel Mare era preocupat de aflarea adevărului mărturisitor. Așadar, fiind însetat profund de adevărul mântuitor al existenței, Sfântul Vasile cel Mare optează în cunoaștere
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457685483.html [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
uite la el!... Dă-ți jos pantalonii, conașule, ce mai aștepți? Hai boierule, că nu ți-o fi rușine de o babă ca mine... pe care a iertat-o demult bunul Dumnezeu, că nu-mi adre să mai fac păcate lumești... și pufni în râs, apoi tuși înfundat, îl prinse de amândouă mâinile și i le sărută. Să ți se-măplinească dorința, conașule!... Hai odată, ce!... stăm la tocmeală?... și a rânjit zgripțuroaica, stăpână pe dibăcia ei în a fraierii credulii, arătându
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iv_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359792286.html [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 262 din 19 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU FLUTURILOR Mi-e sila de lilieci, mi-e teamă de licurici, de zborul lor anapoda, de apucăturile lor, de nervii lor hulpavi prin haosul lumesc, etern, de realitatea sinistra prin care se strecor - presimt, Doamne, pe-aproape, nemăsurata furtună iscata intempestiv de imperceptibilii „strigoi”, dar ochii-mi voevodali sunt treji, în fiece clipă, si veghez la frunțile de macilor, ale dumbrăvilor noi - de greșesc, dă-
ELOGIU FLUTURILOR de ION MARZAC în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_fluturilor.html [Corola-blog/BlogPost/340792_a_342121]
-
extazei în conturarea ființei iubite, într-un imaginar ce anulează orice conotație a realului cotidian, mundan, resimțit ca potrivnic. Deci, este în această poezie o necontenită mișcare, un balans între tristețe, care se detașează tot mai mult de real, de lumesc și urcă spre metafizic (tristețe metafizică), și extază. Este, într-un anumit fel, și o poezie a unei mari iubiri, a unei ardențe sfâșietoare, cu o tensiune a simbolisticii focului, deopotrivă mistuitor în iubire și purificator în moarte. „Te-am
ALEXANDRU RUJA, O POEZIE A ABSENŢEI CA PREZENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1428392977.html [Corola-blog/BlogPost/373868_a_375197]
-
Dumnezeul-Creator și, totdeodată, Proniator, folosirea preceptelor sacre ale umanității în scopuri doar în aparență benefice (în spatele cărora se ascunde însă un borhot malefic periculos și invadant), eliminarea jerfei de sine și a ascezei ca forme fundamentale de propensiune a ontos-ului lumesc, ridicarea iraționalității individului la rang de normalitate a gândirii, felurite perversiuni demonice intens mediatizate, potențarea sentimentelor negative și a inculturii crase ca modalități de viețuire postmodernă la nivel colectiv și multe altele, iată ce conține în structura sa completamente malignă
HINGHERII LUI BAPHOMET de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_hingherii_lui_magdalena_albu_1387667452.html [Corola-blog/BlogPost/363620_a_364949]
-
o construise. Își construiseră alții în jur, având nevoie să o ridice și pe a lui, tocmai pentru că se simțeau dependenți și nu aveau cum să neglijeze influența Bisericii la populație, ceea ce însemna și electorat. I s-au acordat onoruri lumești, adularea, concesiile și onorarea promptă a cerințelor adresate guvernării. Satisfacțiile a ceea ce câștiga pentru cinul său de la penibilii politicieni erau atât de mari încât, într-o asemenea situație, cine n-ar vrea să evalueze și să se bine convingă cât
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_catre_dimitrie_grama_2_corneliu_leu_1327655111.html [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
ai guvernanților care nu erau prea siguri pe ei. Dacă nu ca împotrivire, care nu stă bine blândeții arhierești, măcar ca încercare de a-și autoconfirma certitudinile influenței pe care ajunsese să o dețină în noua orânduire. Un cântar strict lumesc prin care se uita tot ce trebuie să fie hieratic în universul credinței, bazat pe conștiința nimicniciei celor lumești. Prea Fericitul nu mai era seraficul arhipăstor, ci doar omenescul întâistătător care se alinta și cu plăcerea de a-și permite
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_catre_dimitrie_grama_2_corneliu_leu_1327655111.html [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
măcar ca încercare de a-și autoconfirma certitudinile influenței pe care ajunsese să o dețină în noua orânduire. Un cântar strict lumesc prin care se uita tot ce trebuie să fie hieratic în universul credinței, bazat pe conștiința nimicniciei celor lumești. Prea Fericitul nu mai era seraficul arhipăstor, ci doar omenescul întâistătător care se alinta și cu plăcerea de a-și permite a beneficia și a uza de puterea lumească. Lucru pe care-l consemnez. Dar, prin comparație cu alții care
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_catre_dimitrie_grama_2_corneliu_leu_1327655111.html [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
să fie hieratic în universul credinței, bazat pe conștiința nimicniciei celor lumești. Prea Fericitul nu mai era seraficul arhipăstor, ci doar omenescul întâistătător care se alinta și cu plăcerea de a-și permite a beneficia și a uza de puterea lumească. Lucru pe care-l consemnez. Dar, prin comparație cu alții care, în ciuda odăjdiilor ce le dau rangul, rămân toată viața doar între aceste vanitoase limite ne atingând nici o dată seraficul despre care am vorbit, nu am dreptul să-l condamn
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_catre_dimitrie_grama_2_corneliu_leu_1327655111.html [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
vorbit, nu am dreptul să-l condamn deoarece am avut prilejul să simt cum acest om găsea deseori tăria să se depășească și să rămână doar ierarh întru Credință, bazat doar pe puterea acestei credințe, și nu pe controversatele puteri lumești. Poate că îmbătrânise, poate că valul de satisfacții era prea mare ca să-l mai ferească de trufie, așa cum vedem la unii că nu se feresc de cel mai mare păcat condamnat în Scriptură, chiar și când valurile puterii lor sunt
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_catre_dimitrie_grama_2_corneliu_leu_1327655111.html [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]