2,384 matches
-
trei magi sunt reprezentați cu vârste deosebite, unul tânăr, altul de vârstă mijlocie iar al treilea bătrân, pentru „a sublinia că lumina cea dumnezeiască se dă fără deosebire de vârstă și de poziție a oamenilor în această societate, vremelnică și lumească, pe care suntem chemați cu toții, să renaștem, reînviem și să o înveșnicim, rămânând pururrea în comuniune cu Domnul nostru Iisus Hristos - Cel născut, “pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire”, în ieslea Betleemului... Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
cei vii. Spunea că vrea să scrie despre taica și multe neștiute, dar spusul se oprește în țărâna bătucită de joaca noastră ... Acum am rămas eu ca să scriu despre tine, prieten bun, c-ai trudit mult în istețime, spre culmile lumești, și rog pe Dumnezeul viu să dea odihnă sufletului tău zbuciumat, Iulică dragă!... Ion Muțiu Referință Bibliografică: IULICĂ ! de ION MUȚIU / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 223, Anul I, 11 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright
IULICĂ ! DE ION MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348106_a_349435]
-
mai reușit - al Sfintei Treimi; - disocierea, detașarea totală și definitivă a slujirii episcopului Romei de funcția de șef de stat; - reevaluarea și revalorizarea dimensiunii ascetice a vieții creștine; - eliberarea teologiei sacramentale de orice interepretare juridică și administrativă după modelul puterii lumești, seculare; - reiterarea tradiței liturgice a Sfinților Părinția: practica liturgică actuală a Bisericii latine este mult prea distantă de propria sa tradiție și a pierdut foarte mult din substanța și conținutul său mistic. Conștiința eclezială ortodoxă are convingerea că unitatea Bisericii
DESPRE UNITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI ŞI ÎN RELAŢIE CU PRIMATUL PAPAL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348172_a_349501]
-
fructe spre ființă Rog rânduitorul Armoniei spre a fi ferită De neguri, de împotrivire, de nechibzuință Adusă - în pliscul vulturilor - dinspre cer Pânza dragostei cu smerenie o prind Ea mă-nvăluie tainic, mă poartă ca-n mister Blând, în spirală, de lumesc mă desprind. Mă însoțesc: simfonia florilor, line adieri Lumina, dinspre sudul cald și parfumat Știute izbăvitoare nevăzutelor poveri Adio zile scurte, zic timpului îngândurat! Mi-e inima doar dor și vrerea o dorință Să-nlătur din juru-mi tot ce-i
MISTERUL PRIMĂVERII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350057_a_351386]
-
de control. Nu-mi rodește nici un pom al nădejdii, nu-mi înflorește nici un ram de speranță și încă nu știu cum să trag cerul spre pământ ca să acopere atâtea dureri. Cumplit! Sau... măcar să pot ademeni soarele, prin rugăminți, îndemnuri și alte trucuri lumești... O! Vino, tu, Soare mare! Pe orice cărare, Pe oricare drum, Să te am acum, Lângă poartă Doar o dată, Să am uitare, O! Tu, Soare! Se poate zâmbi Destinului, dar oare unde sunteți voi ajutoare? Unde se pot găsi clipe
CÂND CUMPLITUL DEVINE LAIT MOTIV de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350137_a_351466]
-
cel de a acționa. Și mai vorbeam despre decența necesară politicienilor, cu alte cuvinte despre necesitatea schimbării mentalității lor, astfel ca ei să servească cu adevărat interesul colectivității. Ei, politicienii, au obligația să vegheze asupra „căilor”, să asigure aplicarea ordinei lumești și respectarea dreptății umane. Greșelile lor „sunt crime, fiindcă în urma lor suferă milioane e oameni nevinovați...” spunea poetul nostru Mihai Eminescu. Este necesară schimbarea, fiindcă schimbare înseamnă mersul înainte, înseamnă progres, înseamnă atingerea unui echilibru, înseamnă mulțumire în final. Dar
RĂBDARE ȘI SPERANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350151_a_351480]
-
În societatea modernă, concurența pt un post mai bun mu-i dă timp femeii să devină muiere, ci devine bărbat. O masculinizează fără însă s-o măsculinizeze. Sincer, nu știu cum poți să ai doctorâlă'n feminism țigănesc. O fi vreo boală lumească sorosistă. Cu alte cuvinte, feminismul distruge societatea romilor. Nu e recomandat să mergeți în șatră și să-i spuneți unui țigan că nevastă-sa este egală cu el, că el te va întreba dacă nevasta sa are și penis. Și
FEMINISMUL ȘI FEMEIA RRROMĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350165_a_351494]
-
al lui Siddharta Gautama Buddha, ci își strângeau înfrigurați gențile la piept, semn că erau novici pe Calea Renunțării. Fidel conceptului Căii de Mijloc, am ales scaunul de mijloc, dar cel mai smerit rând, ultimul. Un domn, scârbit de cele lumești, s-a grăbit să plece de lângă mine, dornic să audă predica, poziționându-se în primul rând. Fericiți cei de la urmă. Pleca-vor primii. Ca și vreo două doamne, care și-au luat gențile pline cu Maya și s-or așezat
FROID ȘI BUDDHA LA MUZEUL DE ISTORIE PLOIEȘTI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/350170_a_351499]
-
Articolele Autorului INTERVIU CU DOMNUL EMINESCU - Unde te-ai născut, Bădie? - Pe un Rai de Românie! - Cum ți-a fost, Bădie, traiul? - Viața - Rai - și Raiul - graiul! - Dar, Bădie, cum iubești? - Ca păcatele cerești! - Dar, Bădie, ce doinești? - Tot iubirile lumești! - Unde ești acum, Bădie? - Tot pe-un Rai de Românie! - Cum e Raiul ei în cer? - Ca o doină de oier! - Cum i-e Raiul pe pământ? - Ca frunza bătând în vânt! - Oare, Bade, ce mai vrei? - Doar o ramură
INTERVIU CU DOMNUL EMINESCU de JIANU LIVIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361836_a_363165]
-
unor adevăruri care îl reclamă integral, ultimativ - însă nu într-un sens duhovnicesc, ci pur informațional. Această ,,trezire” nu este nicidecum pocăința (,,schimbarea minții”) la care Biserica ne cheamă de două mii de ani - trezirea din moartea duhovnicească și din viața lumească. Practic, trezirea a devenit un proces ideologic, în care ,,neofitul” este inițiat în ,,planurile secrete” după care se guvernează istoria și cursul ei! Neofitul, evident, nu surprinde contradicția inerentă faptului că ,,secretele” circulă bine-mersi pe Internet, la îndemna oricui, și
DESPRE ILUZIA REZISTENŢEI ORTODOXE PRIN INTERNET... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361833_a_363162]
-
rănit de-ndoială: De ce-ai murit, înger cu fața cea pală?/ Și totuși, țarină frumoasă și moartă,/ De racla ta reazim eu harfa mea spartă/ Și moartea ta n-o plâng, ci mai fericesc / O rază fugită din haos lumesc./ Și-apoi cine știe, de este mai bine: A fi sau a nu fi ... dar știe oricine,/ Că ceea ce nu e nu simte dureri,/ Și multe dureri-s, puține plăceri./ A fi! Nebunie și tristă și goală/ Urechea te minte
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
viață după tradiția familiei în care fusese născută și crescută. O familie destul de numeroasă, ea fiind al șaselea copil, dar nu și ultimul. Mai avea trei frați mai mici decât ea... Singura experiență proprie, prin care intrase în misterele vieții lumești, era învăluită într-o mare taină pe care nu ar fi mărturisit-o cuiva nici moartă. Știa foarte bine că era o crimă de neiertat să te culci cu un bărbat înainte de căsătorie. Cel puțin așa i-a fost inoculată
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
te-ai plâns, Gândind mereu la Domnul în nobilul Urcuș, Din inimă făcându-ți îndestulat căuș, Auzi cum vin din ceruri cumplitele porunci Și prinzi în toți dușmanii, cu inima s-arunci; Poverile de-o viață se fac ușoare, fulg, Lumeștile zavistii cu ura nu te-ajung. Bucură-te, Chip ascetic ca o pajiște firavă, Bucură-te, Leac de suflet pentru inima bolnavă, Bucură-te, Bunătate, soare-n ochii îngerești, Bucură-te, Alăturare lângă oștile cerești, Bucură-te, Pleată albă ca
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
Te-a-nscăunat în carte: Măria Sa Sonetul! Bucură-te, Pisc credinței, ne-nțeles de pământeni, Bucură-te, Făurarul de Sonete peste vremi, Bucură-te, Aducătorul de esențe și de mir, Bucură-te- Ngemănare cu poemele - Shakespeare, Bucură-te, A fi deasupra strâmtului vârtej lumesc Bucură-te, A fi scânteie din slăvitul foc ceresc. Bucură-te, A fi comoara regăsită și pierdută, Bucură-te, Zestre multă ce nu poate fi vândută, Bucură-te, Psalm de taină încrustat în rugăciune, Bucură-te, Gând cucernic, a lui
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
moartea lui Iisus... O, ce-auroră-ți puse pe creștet suferința Și ce văpaie sacră în inimă credința! Bucură-te, Mielușelul sângerând pe sfânt chilim, Bucură-te- Nchinătorul vechii Mânăstiri Antim, Bucură-te, A fi martirul gloriei cărturărești, Bucură-te, Lepădare de păcatele lumești, Bucură-te, Răbdătorul chinurilor peste fire Bucură-te, Loc de strană hărăzit cu nemurire Bucură-te, Adevărul ce nicicând n-a fost ucis, Bucură-te, Iertătorul celor care te-au proscris, Bucură-te, și din Ceruri priveghează-ți Neamul drag
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
și să le transformi în duh, să dematerializezi acest cuvânt, pe care acum îl mai și schimonosim silindu-ne să terminăm cât mai repede slujbele, să cântăm cât mai sacadat Sfânta Liturghie, unde ar trebui să uităm de orice grijă lumească. Așadar, trăirea și suferința trezește în monah rugăciunea. Respectarea regulilor și rânduielilor, fără această trăire, naște împrăștierea și stinge duhul rugăciunii. Dumnezeu nu are nevoie să-i reciți rugăciuni, ci vrea ca acest cuvânt să devină transparent. - Dar Rugăciunea Inimii
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361997_a_363326]
-
slăbiciunea și boala Bisericii. Numai Biserica adevărată are puterea și înțelepciunea sofianică de a uni omenirea într-un singur trup duhovnicesc. În întregul ei Biserica lui Hristos este una, neîntreruptă și nedespărțită. Creștinismul nu se dorește e fi un Imperiu lumesc, ci o Împărăție a lui Hristos divino-umană, universală. Întruchipând istoria lumii în întregime, Biserica, desigur și-a asumat și drama cea mai mare a istoriei. Dacă ne raportăm la Iisus Hristos, drama vieții Lui are o dimensiune cosmică, mai presus
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (3) LIBERTATEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362002_a_363331]
-
este o controloare de bilete. Dar ce controloare de bilete trece prin tramvai cu un teanc de bani în mână? Să fi fost o vânzătoare de bilete? Atunci ar fi trebuit să țină în mână bilete de călătorie, nu bani! Lumeasca inspirațiune îmi spune că nu era nici controloare, nici vânzătoare de bilete. Femeia era, pesemne, de la Fondul Monetar Internațional, Banca Europeană, sau Banca Mondială. Ce să facă sărmanele bănci! Dacă statele nu le mai onorează cu împrumuturi, căci nu mai
IDEEA DE FAIR-PLAY de JIANU LIVIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362056_a_363385]
-
călăuzească spre Tine cu harul Tău. Nu aduc inimă zdrobită în căutarea Ta, nici nu am pocăință, nici frângere, care amândouă întorc pe fii la moștenirea lor. Nu am, Stăpâne, lacrimi de mângâiere. Căci întunecatu-sa mintea mea de cele lumești, și nu poate să caute spre Tine cu zdrobire. Răsucitu-s-a inima mea în multe ispite și nu se mai poate încălzi la lacrimile iubirii către Tine. Ci, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul și Vistierul bunătăților, dăruiește-mi pocăință deplină și inimă
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
Sătmarului afirma în una din cuvântările sale că toată lupta monahului nu este nimic altceva decât nevoința de a atinge viața duhovnicească a lui Adam înainte de cădere. Tot el afirma că scopul adevăratului călugăr este de a lepăda toate grijile lumești, de a râvni către o viață duhovnicească eliberată de patimi întocmai cu cea a îngerilor și de a se elibera de grijile trupului astfel încât întreaga ființă se dăruiește cântării imnurilor de slavă lui Dumnezeu. Monahismul este acea albie pe care
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
au devenit doar creștini cu numele. Ca reacție la această situație, mulți doreau să păstreze intensitatea viețuirii duhovnicești din primele veacuri și astfel s-au retras în deșert pentru a-și petrece viața în post și rugăciune, eliberați de grijile lumești. Sfinții Antonie cel Mare și Pahomie cel Mare au fost întemeietorii monahismului timpuriu, deși au existat și alți creștini cu viață de tip monastic cum a fost Sfântul Pavel Tebeul. Biserica Ortodoxă îl consideră pe Sfântul Vasile cel Mare ca
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
îmi luam doza zilnică de cucută” ori „tristețea îmi cade ca barosul pe nicovală / și mă tem să nu sperii copiii cu paloarea feții” (folosindu-mi). Așadar, purificarea s-a consumat, de acum poetul a ajuns la lepădarea de cele lumești: „precum lăuza se vede prin făt / așa mă izbăvesc de cel viclean” (folosindu-mi). Se zice că poezia este un fel de catharsis, o sfântă îmbăiere în Duh, o inițiere în taine. Dar până a ajunge aici, a trebuit să
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > DIALOG SPIRITUAL Autor: Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1656 din 14 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Deschide ușa părinte, Că vreau să îți vorbesc ! Să-mi zici de cele sfinte, Eu de ceva lumesc ! Să-mi zici de nemurire, Eu de amor intens... Sa-mi zici să-mi vin în fire... Nu vreau ! Nu, n-are sens ! Vreau să iubesc, părinte Și vreau să fiu iubită ! Mă rog la cele sfinte, Vreau să fiu
DIALOG SPIRITUAL de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365904_a_367233]
-
ele se ascultă. Precum nici dragostea cea mare nu se încearcă, nu se depozitează ci se trăiește pe loc! Epicul haiducesc, eroic, epicul satiric, despre trândăvie, beție, prostie, recitativul melodic, stilul declamat, doina, balada, cântecele bătrânești, de legendă, de tradiție, lumești, înveselitoare, cântări cu strigături... firul de poveste al unei mari varietăți de genuri și teme nu l-a lăsat indiferent pe Constantin Enceanu. Întinderea și valoarea repertoriului acestui cântăreț oltean nu sunt măsurabile. Doar drumul lor, pentru că e scurt, mergând
CONSTANTIN ENCEANU. SPRE PROFUNZIMEA ŞI CULOAREA DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365956_a_367285]
-
nevoință își ridica o colibă la marginea satului unde petrece în rugăciuni, post și privegheri. Abia mai târziu când îi ajungea vestea despre un părinte îndreptat, lăsa toate și mergea la el pentru folos duhovnicesc. A renunțat la toate cele lumești pentru dragostea lui Hristos. A ucenicit un timp pe lângă un bătrân îmbunătățit, apoi s-a închis apoi într-un mormânt abandonat. La vârsta de 35 de ani a trăit într-o fortăreață părăsită, Pispir, astăzi Der el Memum, unde a
SF. ANTONIE CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365965_a_367294]