KorAP: Find »[drukola/base=luminare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 ...44 >

1,094 matches

Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588

societății. Îndeosebi acest ultim aspect va dobândi o importanță majoră În contextul revoluției de la 1848, când elitele Își pun problema atragerii rapide a mulțimilor de partea programului lor politic. 4. Durata și condițiile de apariție În 12 mai 1848, Organul luminării, gazeta condusă de Timotei Cipariu XE "Cipariu" , Își schimba titlul, devenind Organul național. Tot atunci apărea și primul număr din Învățătorul poporului. În mod evident, cele două evenimente publicistice reprezentau o consecință directă a marii adunări populare care se desfășurase

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
număr din Învățătorul poporului, dar, În același timp, foaia populară ieșea și separat, În tiraje suplimentare). Pe parcursul duratei sale de apariție vor fi editate 22 de numere, din 12 mai până În 13 octombrie, când atât Învățătorul poporului, cât și Organul luminării Își suspendă În mod definitiv aparițiile. De fapt, pe frontispiciul ultimului număr al foii populare din Blaj figurează data de 6 octombrie. În schimb, ultimul număr al Organului național poartă o dată mai curioasă, „6-13 octombrie”, iar notița finală, care anunța

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
cr. de arg. pre un număr vândut din mână va Înlesni Întinderea acestei foițe. Ținând cont de posibilitățile financiare ale publicului căruia i se adresa, prețul foii populare era mult mai scăzut, În raport cu cel al gazetelor destinate elitei intelectuale. Organul luminării, de exemplu, costa 2 florini pe semestru, adică aproximativ 4 creițari numărul, iar Gazeta de Transilvania ajunsese, În 1846, la 8 florini un abonament anual, respectiv același preț de circa 4 creițari pe număr (În condițiile În care publicația brașoveană

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
tulburărilor politico-sociale din vara și toamna anului 1848. Pentru a estima un nivel minim al tirajului, putem să luăm În calcul cifra de 328 de exemplare (dintre care 257 erau difuzate În Monarhia Austriacă), respectiv numărul de abonați ai Organului luminării În 1847 (cunoscut nouă din listele de prenumeranți), În condițiile În care știm că fiecare număr al gazetei mari era Însoțit de un exemplar din Învățătorul poporului. Din mențiunile referitoare la prețul foii populare se observă Însă faptul că aceasta

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
putea fi Întâlnit În ambianța raționalistă a Reformei protestante și a celei catolice, ca o componentă a operațiunii de purificare a „adevăratei” religii de superstiții și tradiții apocrife. Ulterior, Iluminismul va prelua moștenirea respectivă, În numele noului ideal, mai laic, de luminare și civilizare a poporului. În această nouă campanie ideologică, lupta Împotriva „superstițiilor norodului”, a „credinței deșarte” - care Îi Împiedică pe români să propășească, menținându-i În Întuneric și În Înapoiere - ocupa un loc esențial. Nu este așadar surprinzător faptul că

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
o componentă a imaginii de sine, preluată, interiorizată sau, dimpotrivă, explicată, nuanțată ori criticată. În cele din urmă, este vorba despre auto-imaginea pe care Europa Apuseană și-o făurește În secolul al XVIII-lea, identificându-se cu Civilizația, Progresul și Luminarea, În contrast cu o Europă Răsăriteană Înapoiată - poligon de Încercare pentru experimentele reformiste -, inventată acum pentru a valida superioritatea occidentalilor. Așa este cazul călătorilor străini din secolul al XVIII-lea, investigați de Mihaela Grancea, care relatează despre „predominarea superstițiilor În credință și

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
putea exista milă, slăbiciune sau iertare. După cum s-a putut vedea până aici, finalul secolului al XVIII-lea a consolidat, În mentalitatea feminină din Transilvania, o imagine mitizantă a monarhilor vienezi, imagine resimțită ca o sursă de speranță și de luminare În lumea mulțimilor din Ardeal, marcată Încă de suferința, teama și ignoranța proprii unei moșteniri medievale. De-a lungul veacului următor Însă, la nivelul sensibilității colective a românilor ardeleni vor surveni modificări importante. Una dintre cele mai semnificative a constat

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
vizite ale lui Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" , de data aceasta Însă Într-o relatare de peste decenii, aparținând unor sensibilități de secol XIX. În câteva Însemnări cu iz memorialistic, publicate În anul 1847 În gazeta Organul luminării, G. Pop XE "Pop" , fost ofițer În regimentul grăniceresc năsăudean, descrie faimoasa vizită efectuată cândva de Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" la Năsăud. Evident, și din frazele sale (pe care le voi reda, pentru culoare, În

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
necesitatea industrializării, persistența unor instituții și abuzuri feudale (cum ar fi breslele); dar și carențele psihologice sau de educație (cum ar fi lenea), care rezidă În individ și care nu pot fi contracarate În mod eficient decât prin morală și luminare. În continuare este analizată situația pe care o au maghiarii În Muntenia, preotul clujean constatând că, dacă din punct de vedere material mulți dintre ei se pot considera mulțumiți, mai ales cei care au o meserie, În schimb, În plan

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
mai adesea, În sensul moralizator, pur iluminist, de care Ürmösy este foarte apropiat, spre deficiențele care țin de firea umană necultivată, În stare de barbarie, și care nu pot fi depășite decât prin promovarea virtuților morale și religioase, prin cultură, luminare și progres. Desigur, nu se poate disocia În mod tranșant care este cel mai important aspect În viziunea călătorului maghiar: de vină este sistemul social-politic defectuos, firea cea rea a românilor sau firea umană necultivată, În general? De fapt, În

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
mai bun cunoscător al presei ardelene a epocii, George Em. Marica; acesta s-a limitat Însă la semnalarea ei În câteva propoziții, fără a o analiza mai În amănunt. Lectura integrală a Gazetei Transilvaniei, pentru perioada 1838-martie 1848, a Organului luminării, din intervalul 1847-martie 1848, precum și a Foii pentru minte, inimă și literatură m-a condus la identificarea a peste 300 de articole, știri, comentarii și semnalări referitoare la Irlanda, Într-o pondere și frecvență extrem de ridicate, dacă le raportăm la

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
Monarhia Austriacă, În afară de 23 de publicații germane, 12 jurnale britanice, 18 franțuzești și 13 italiene, fiind posibil ca o parte dintre acestea să ajungă și la Brașov. Cu atât mai mult cu cât În cazul celuilalt jurnal politic ardelean, Organul luminării, se poate afirma că redactorii săi cunoșteau În mod cert engleza (Cipariu XE "Cipariu" folosește expresii englezești În corespondența adresată lui Bariț XE "Bariț" , Iosif Many XE "Many" , de asemenea, traduce din engleză), iar unele materiale publicate aici sunt preluate

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
s-ar ridica la valoarea acesteia. 5. Probleme de metodă: tehnici statistice de analiză a limbajului politic După cum am mai menționat, problema irlandeză a beneficiat de un spațiu extrem de Întins În paginile presei. Între anii 1838-1847, Gazeta Transilvaniei și Organul luminării Însumează 826 de numere apărute. Dintre acestea, 277 (adică 33%) conțin articole, știri sau informații referitoare la Irlanda, grupate În 285 de texte. Această mare cantitate de text pe care am fișat-o, coroborată cu specificul informației de presă, m-

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
sfârșitul anului (iar când apare este ocupată cu chestiuni externe), atenția Gazetei fiind captată, În cea mai mare măsură, de tulburările revoluționare și confesionale din Italia și Elveția. În 1847 apare și cea de-a doua gazetă românească transilvăneană, Organul luminării, din Blaj. La un examen comparativ al felului În care este reflectată problematica irlandeză În periodicele politice ardelene, se constată că hotărâtoare sunt asemănările dintre cele două imagini, deosebirile fiind doar de nuanță. Dar dacă este adevărat că profilul de

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
un examen comparativ al felului În care este reflectată problematica irlandeză În periodicele politice ardelene, se constată că hotărâtoare sunt asemănările dintre cele două imagini, deosebirile fiind doar de nuanță. Dar dacă este adevărat că profilul de ansamblu al Organului luminării diferă mult de cel al Gazetei, așa cum se apreciază În bibliografia problemei (prin caracterul livresc, viziunea provincială și orientarea confesională), atunci reflectarea atât de asemănătoare a actualităților irlandeze nu poate fi explicată decât prin existența unui model irlandez bine conturat

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
și Allgemeine Zeitung din Augsburg). În ceea ce privește presa britanică, și aici paleta pare a fi largă, figurând Times, Daily News, Spectator și chiar Foile Irlandice (ultimele Însă, fără Îndoială, doar prin intermediar). Totuși, chiar dacă presa liberală este și ea prezentă, Organul luminării pare să acorde un credit suplimentar opiniilor ziarului Times, conservator În orientare, apreciat pentru soliditatea informațiilor. Times e lăudat atât pentru dimensiunile sale, cât și pentru opiniile pe care le vehiculează, de pildă pentru campania sa Împotriva risipitorilor proprietari englezi

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
numere mai târziu este reprodusă cu promptitudine replica unui „jurnal irlandic”, ce ironizează afirmațiile din Times și arată că bugetul britanic este grevat de fapt de alte cheltuieli, mult mai apăsătoare, dar inutile. Exemplul sugerează așadar faptul că și Organul luminării ducea o politică bine echilibrată de selectare a surselor. Din punct de vedere al analizei cantitative, comparația Între imaginile irlandeze reflectate În Gazetă și În Organ este destul de dificil de Întreprins, datorită Împrejurării că, ieșind o dată pe săptămână, jurnalul din

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
extrapolând constatările de mai sus la situația românilor, prin aluzie la stările de lucruri din Ardeal: „Acestea și alte asemenea cuvinte de aur pot să le ia la inimă și alții, fără de Irlandia”. În fine, În ceea ce privește tematica irlandeză din Organul luminării, se mai remarcă faptul, aparent surprinzător, că problemele confesionale nu sunt reflectate Într-o măsură mai mare decât În Gazetă. Lucrul este explicabil Însă, dacă ne gândim la atenția sporită pe care o acordă Bariț XE "Bariț" , În această perioadă

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
4464622434228%33%17%17%27%7%44%44%21%41%40%53%numerele notate cu asterisc conțin câte două texte ANEXA NR. 2 Distribuția tematică a problematicii irlandeze În Gazeta Transilvaniei șGTȚ și Organul luminării șOLȚ (1838-1847) Aluzii directe la situația din Transilvania inspirate de problematica irlandeză În Gazeta Transilvaniei șGTȚ și Organul luminării șOLȚ Studiile dedicate până acum ideologiei românești ardelene din prima jumătate a secolului al XIX-lea au scos În evidență, În

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
notate cu asterisc conțin câte două texte ANEXA NR. 2 Distribuția tematică a problematicii irlandeze În Gazeta Transilvaniei șGTȚ și Organul luminării șOLȚ (1838-1847) Aluzii directe la situația din Transilvania inspirate de problematica irlandeză În Gazeta Transilvaniei șGTȚ și Organul luminării șOLȚ Studiile dedicate până acum ideologiei românești ardelene din prima jumătate a secolului al XIX-lea au scos În evidență, În primul rând, caracterul larg și eclectic al spectrului ideologic, dar și gradul ridicat de complexitate al interferențelor stabilite Între

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
singur exemplu, va scrie pe larg despre paratrăznet și despre originea naturală a fulgerului În lucrările sale de popularizare a științelor naturii și de combatere a „superstițiilor norodului”, folosind descoperirile Învățatului american ca un instrument eficient În opera sa de luminare. Următorul nivel de interes față de opera lui Franklin XE " Franklin" este constituit din lucrări imprimate la sfârșitul secolului al XVIII-lea, unele Încă În ediții antume, achiziționate de cumpărătorii ardeleni În general la puțin timp după apariție, după cum o dovedesc

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
Leu, Valeriu (coord.), Revoluția de la 1848 din Transilvania În memorialistică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000. Bodea, Cornelia, 1848 la români. O istorie În date și mărturii, vol. I-II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982. Bojincă, Damaschin, Scrieri. De la idealul luminării la idealul național, ediție Îngrijită de Nicolae Bocșan, Editura Facla, Timișoara, 1978. Bolovan, Ioan; Onofreiu, Adrian (coord.), Revoluția de la 1848-1849 În zona regimentului grăniceresc năsăudean. Contribuții istorice și demografice, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2003. Bölöni Farkas, Sándor, Utazás Észak-Amerikában șCălătorie În

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
Gazeta de Transilvania, X, 1847, nr. 100, p. 397. Teodor V. Păcățian, Cartea de aur sau luptele politice naționale ale românilor de sub coroana ungară, vol. I, Marschall, Sibiu, 1904, pp. 503-505. Ibidem, pp. 536-538. Timotei Cipariu XE "Cipariu" , „Uniunea” Organul luminării, 1848, nr. 67, p. 381. Simion Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , Raporturile românilor cu ungurii și principiile libertății naționale, Gerold, Viena, 1852. Al. Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , Istoria românilor din Dacia Superioară, tom. II, Gerold, Viena, 1852, p. 106

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
268-269, cu bibliografie. Pentru relația dintre Iluminism și ideea de toleranță și pentru supraviețuirea acestei moșteniri iluministe În Europa de astăzi, vezi Hans-Georg Gadamer, Elogiul teoriei. Moștenirea Europei, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 77-87. Timotei Cipariu XE "Cipariu" , „Uniunea”, Organul luminării, 1848, nr. 67, p. 381. Am rezerve serioase față de utilizarea programatică a termenului de „revoluție” pentru ansamblul evenimentelor desfășurate În Transilvania Între anii 1848-1849. Se poate spune, În mod corect, că În martie 1848, În Imperiul Austriac, a izbucnit, Într-

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
1918, Verlag für Hochulkunde, München, 1935. Vezi Ürmössy Lajos XE "Lajos" , Erdély irányadó lapja (az 1830-40-es években), Cluj-Napoca, 1907; Hofbauer László XE "László" , „Az Erdélyi Híradó története (1827-1848)”, Erdélyi Múzeum, 1932, pp. 57-72. Ideologia generației române..., p. 192. „Înștiințare”, Organul luminării, 1847, nr. 9, p. 42. Georges Weill, Le Journal. Origines, évolution et rôle de la presse périodique, La Renaissance du livre, Paris, 1934, pp. 201 sqq. I. Verbină [= Iosif Pervain], „De la Pfennig-Magazin la Foaia duminecii și Icoana lumii”, Studii literare, I

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]