977 matches
-
sfărâmat între degete de vechi ce erau. Credeam că sunt aproape de destinație, când, imediat după un făgaș șerpuitor de căruțe și călători siliți să ocolească un ulm mare, doborât de vânt în drum, m-am trezit dintr-odată într-un luminiș mare, față-n față cu ruinele unui sat. Curios din fire, m-am apropiat de acele rămășițe. Casa stăpânului se pare că rezistase cel mai bine maiului timpului. Acoperișul se surpase în interior, în timp ce o parte dintre coloane erau încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
poiană cu niște colibe de babulci, adică de oieri, unde ne-am lăsat caii la un individ șchiop care avea grijă de gâște. Am luat-o pe jos până-ntr-o pădurice ce se rărea treptat, dând la iveală un luminiș de o frumusețe ieșită din comun. Ținuturile acelea încă nu-mi erau familiare; cu atât mai puțin traseul întortocheat pe care, plin de brațe, cotituri, lățiri și gâtuiri îl făcea râul. Acolo, după ce s-a despărțit în două brațe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Cividale: ajunseserăm, așadar, în ținutul slavilor de apus, la aproape șapte zile de hotarele Italiei. Femeia aceea, bărbatul ei, precum și copiii lor vor rămâne pentru totdeauna în inima mea. Făceau parte dintr-o comunitate trăind în câteva case risipite prin luminișurile codrilor. Erau oameni sălbatici și cruzi care nu se credeau datori să ajute niște bieți fugari ca noi, dar, dacă apucau să îngăduie cuiva să le intre în casă, acesta devenea sacru și inviolabil. Puținii străini care le ieșiseră în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
molcom din Noru-i daurit peste a dimineții adiere. "Vino nainte, O Vala, din iarbă și din tăcută roua, Înalță-te din rourile morții, căci Înviat-a Omul Veșnic". 390 Ea se înalță printre flori și ochii și-i îndreaptă spre luminișul de la Răsărit Și úmblă, da, aleargă chiar, picioarele-i sînt aripate, pe vîrfurile firelor de iarbă ce se pleacă, Veșmintele-i se veselesc în vîntul gureș și părul sau cu roua scînteiază. Răspunse astfel: "Al cui e glasu-acesta, în glasul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
vremii politice, literare și economice”, „Țara noastră”, iar Perpessicius răsfoiește „Revistele literare franceze”. Nedestinată publicării de literatură, S.m.i. și a. inserează totuși câteva texte, în numerele târzii, când deriva financiară îi perturbă vădit programul. Camil Petrescu semnează poezie: Un luminiș pentru Kiksikém, În prag, Nimfa, Cearta, Vanitas, Cântecele mele; Petre Cătunaru, o nuvelă, Logofătul Nicoară. Pot fi citite și câteva traduceri: a lui F. Aderca din drama utopică R.U.R. de Karel Capek, a lui Tudor Mușatescu - un fragment
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
fi de origine cumană și ar însemna sau . Conform unor tradiții populare din Colinele Tutovei, multe sate au fost întemeiate și ascunse, totodată, în inima codrilor. Viitorii locuitori tăiau, mai întâi, cercuri din scoarța copacilor, aceștia se uscau și, în luminișurile astfel create, printre arborii fără frunze, se cultivau cereale. în anii următori, dacă locul se dovedea prielnic, se ridicau case și o biserică, folosindu-se la construcție lemnul „de pe loc”. Datorită creșterii populației și apariției unor tot mai stringente cerințe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Petroșani. În 1974 devine licențiat al Facultății de Filologie a Universității din București, absolvind ulterior și un curs postuniversitar de biblioteconomie. În 2003 își susține doctoratul la Universitatea „Al. I. Cuza “din Iași. Lucrează ca profesor la Tazlău, Piatra Neamț și Luminiș (1974-1979), bibliotecar la Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” din Piatra Neamț (1979-1982, 1989-1991) și la o școală generală (1982-1989), purtător de cuvânt al Consiliului Județean Neamț (1992-1999) și la Primăria municipiului Piatra Neamț (1999-2001). Ulterior conduce Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289984_a_291313]
-
faptul că femeile din Finlanda au fost primele din lume care au votat demonstrând acest lucru 183. "Văzută din avion, Finlanda pare o vastă pădure fremătătoare, întreruptă din loc în loc de sclipirea a zeci de mii de oglinzi de apă, cu luminișuri rare, punctate de ferme singuratice și, pierdute pe imensele întinderi, așezări omenești rînduite potrivit unor armonice linii, înșirate pe maluri de rîuri șerpuitoare sau statornicite pe întinse coaste de mare"184. Acestea sunt cuvintele prin care Radu Lupan își începe
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
flegmatic. E singura explicație pe care am putut-o obține. Să ne continuăm deci călătoria. De la penultima haltă înainte de Iași, șoseaua urcă printr-o pantă rapidă pe o colină rotunjită acoperită de păduri dese. Din vârful colinei și printr-un luminiș pregătit cu îndemânare, descoperim panorama Iașilor. E foarte frumoasă; a fost nu fără motiv comparată cu aspectul Algerului văzut din largul mării. Multele fleșe, ascuțite ca niște minarete, casele albe așezate în amfiteatru, urcând în formă de triunghi, totul, până
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
și luna solitara apare la orizont"26. "Zilele sunt ca niște copii ai timpului, pentru că ziua următoare, cu tot ceea ce conține ea, este procreata de cea anterioară"27. "Ce prețuiesc mai mult poeții, decat glasul fermecător al privighetorii într-un luminiș solitar, în noaptea liniștită de vară sub lumina dulce a lunii?"28. "Tabloul" elementelor și forțelor naturii folosit ca mijloc de expunere în discuția sublimului dinamic: Stânci îndrăzneț suspendate și amenințătoare, nori de furtună îngrămădiți pe cer alunecând printre tunete
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
exact inversul răspunsurilor marilor religii, sisteme și tradiții religioase. Pe de altă parte, orice sistem închis nu e decît un pat procustian pe care unul sau altul dintre autori își exersează conștiența conștiinței, obscurizînd cît pot lumina; un fel de luminiș al ființei care, odată creat, produce un soi de auto-suficiență, afișată grandilocvent. Precum Pilații din toate timpurile, ținem tot mai mult la liberul nostru arbitru, îl exersăm tot mai mult, și asta nu e rău, pentru că el reprezintă moștenirea noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
poartă pecetea înnoirilor stilistice afine modernității din prima jumătate a secolului trecut. Automobil în munți Drumul zboară ca visul și, costiș, de după culmi de munți apare luna. Cu-al meu bolid de curse-oi compara un fulger ce erupe-n luminiș! Mai vreau, - cât sub pământul povârnit n-ajunse larvă trupu-mi, cât aluna, - să-aud cum de sub șina mea, nebuna, sare argint de praf - plâns hohotit... Ținând strâns volanul oblic și vibrant unde aș zbura? Vreun adăpost uitat mi-ar aminti de
Poezii de Vladimir Nabokov (1899-1977) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3330_a_4655]
-
mai mult! - mi-a răspuns, apoi a îndemnat-o pe Maria să se îmbrace. - Mă gândisem să stau în vacanța asta cu dumneata. - i-a răspuns ea. Am tot fost prin lume și lumea, peste tot aceeași. Niciunde, nici măcar un luminiș. Peste tot, un fel de vraiște. Omul, astăzi, mamă, musai să-și trăiască ziua ca și cum și-ar trăi pe ultima. Ideea de un mâine e și nu e! Apoi, cine să ți-o dea? Câtă vreme ăștia sunt cu balamucul
Editura Destine Literare by NICOLAE BÃLAȘA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_253]
-
și melancolia interiorizată". Magistrul clujean este (era) "în stare să detecteze unda de poezie din orice text, chiar și dintr-un comentariu critic de Șerban Foarță, de pildă". Metamorfozele, pe o gamă completă, a "propriilor melancolii" îl trăgeau frecvent "în luminișul reveriilor, făcîndu-i scrisul, din ascuțit și alert, mătăsos și duios". Și o altă probă de superlativ absolut: "Jurnalul lui Liiceanu reabilitează scrisul ca sens, ca armonizator al ființei. El nu pledează într-o cauză desuetă, ci expune un caz de
Stil caragialesc (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7910_a_9235]
-
de pictură "Tescani 2012", de prezentarea proiectului de arte vizuale "TranceCultural al Asociației Ephemair" și de un recital susținut de compozitorii Cătălin Crețu și Gabriel Mălăncioiu, beneficiarii Burselor Enescu acordate de muzeu în acest an. Pe 19 august, la Vila Luminiș din Sinaia, "Fundația Prietenii Muzicii Serafim Antropov" prezintă un recital în cadrul Festivalului Internațional "Enescu și muzica lumii". De asemenea, în cadrul proiectului expozițional "Obiectul lunii" va fi expus bastonul lui Enescu. În aceeși zi, de la ora 18.30, la Palatul Cantacuzino
Muzeul "George Enescu" sărbătorește 131 de ani de la nașterea compozitorului by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21356_a_22681]
-
au imitat fără preget subiectele... La Muzeul Metropolitan, într-o expoziție intitulată Watteau, muzică și teatru, Perspectiva maestrului a fost plasată alături de Dans în fața unei fântâni de Lancret. În ambele picturi, mai multe personaje elegant îmbrăcate se regăsesc într-un luminiș. În prim plan, un muzicant cu lăută este privit cu admirație și curiozitate de una dintre doamne. Alături de oameni și o vegetație bogată, elemente de arhitectură clasică... Asemănările se opresc însă aici. Tabloul lui Lancret este prea aglomerat, figurile sunt
Watteau, poetul by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6564_a_7889]
-
li se impune în această perioadă o vacanță forțată, la aproape toate speciile de interes cinegetic, fie ele mamifere sau păsări, sezonul în care această activitate este admisă fiind întrerupt. Dacă nu își pot demonstra măiestria în privința mânuirii armei prin luminișuri de pădure, vânătorii o vor face în poligon, deoarece Campionatul Național de Tir Vânătoresc este în plină desfășurare. După etapa pe grupe, deja disputată, pe 9 iulie va fi rândul fazei pe filiale, la poligonul „Diana” de la Pădurea Verde urmând
Agenda2005-27-05-general 8 () [Corola-journal/Journalistic/283894_a_285223]
-
Istoriei... lui G. Călinescu. Farmecului stilistic călinescian i se opune altul - i-am zice negricid - lapidar, tăios, inepuizabil în formulări și clocotind de probe, dar structurând pe aserțiunea că literatura română modernă nu și-a făcut încă temele elementare, către luminișul optzecist. întrucât fiecare cută a literaturii noastre este luată la o îndeaproape cercetare, - săracă, săracă, dar nu și puțină! - o analiză a fiecărui capitol - se include și perioada comunismului - ne-ar obliga să ieșim din rânduri către o vastitate de
Să nu-ți faci iluzii... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8115_a_9440]
-
la casa asta, a spus bărbatul, și o să așteptăm până se întorc locatarii ca să ne arate drumul și să ne ajute. Și din nou au traversat păduricea de pini. Dar acolo unde fusese casa nu mai era acum decât un luminiș mic, presărat cu stânci. Au amuțit amândoi. Pe urmă femeia s-a lăsat să alunece jos și, întinsă pe pietre, a plâns cu fața îngropată în țărână. Să mergem, a spus bărbatul. Încotro? a întrebat ea. Trebuie să găsim vreun
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
în anul 1964, pianista Elisabeth Leonskaia s-a aratat a fi un artist și un pedagog dedicat cu generozitate, cu indicibilă răbdare, relației cu tinerii instrumentiști, cei care au acompaniat- o pe parcursul primului Concert de Ceaikovski. Vizitând Casa memorială, Vila „Luminiș”, a avut bucuria de a se fi așezat la pianul maestrului; a intonat momente din prima „Sonată în Fa diez minor”, lucrare despre care a aflat cu vădită emoție că a fost compusă chiar aici, la acest instrument. „George Enescu
Enescu revine la Sinaia by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5307_a_6632]
-
nota în caietul-program al Festivalului domnul Vlad Oprea, primarul localității; „George Enescu este marele nostru muzician și compozitor, iar Sinaia este Perla Carpaților”. Cu toate acestea, de ani buni, drumul care trece pe sub calea ferată spre cartierul Cumpătul, spre Vila „Luminiș” - casa memorială a celui mai important muzician român, această cale de acces nu ne dă „motive de mândrie”; este un drum realmente desfundat. Trebuie să te aventurezi prin adevărate hârtoape pentru a ajunge, în cele din urmă, în universul în
Enescu revine la Sinaia by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5307_a_6632]
-
când să se înalțe în aer, au dispărut, nu-i mai vedeam. În zadar mă holbam să-i descopăr undeva deasupra bazinului, a brazilor. Pe unde s-au strecurat, mi-era cu neputință să înțeleg. Căci deodată, de acolo din luminișul dintre brazii de pe colina învecinată s-a auzit, ca de obicei, melodia dulce a cornului. Nu mai zboară, nu mai zboară!" - am strigat izbucnind în lacrimi. "Cine, ce nu mai zboară, iubitule?" - întreba îngrijorată Matata, mângâindu-mă pe creștetul chilug
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
chiar casa memorială; ...preotul conf.dr.Florin Bucescu din Iași a făcut public un manuscris psaltic găsit în arhiva familiei tatălui marelui muzician. In aceleași zile ale sfârșitului de săptămână și culminând cu data de 19 august, la Sinaia, la Vila �Luminiș" - casa de creație, casa de odihnă a maestrului, o suită de concerte a comemorat momentul prin implicarea Centrului European de Cultură Sinaia; mă refer la susținerea unor recitaluri camerale la care au luat parte mai mulți muzicieni bucureșteni, pianiștii Valentin
George Enescu - 121 by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14882_a_16207]
-
legea, tocmai această dezordine creează, ea, starea de spirit generatoare de incitante conexiuni. (Evident, numai promiscuitate ca atare, numai neputincioasă mizerie să nu fie) Fugind, o viață, la Cumpătu, suburbia sălbatică a Sinaiei, n-am putut ocoli (mai niciodată) Vila Luminiș. În și mai sălbaticul cotlon al pădurii. Cu adevărat, de o geometrie simplă: în chipul ei exterior, magistral gîndit în bună tradiție arhitecturală, în al interioarelor. Încîntător compuse. Excluzînd (dar cum să excluzi?) interstițiul comunist, în timpul căruia vila de taină
Artistul și boieroaica by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13849_a_15174]
-
că lui Constantin Fântâneru i-ar fi convenit neapărat comentarea sa ca precursor al postmodernismului, cum prea grăbit, cred eu, s-a spus la reeditări. Jurnalele se citesc cu interes fiindcă propun o radiografie a bolii și o descriere cu luminișuri de luciditate a gestionării ei. După o prezență ezitantă, dar destul de consistentă în viața literară interbelică - e redactor la Universul și Universul literar, membru al Societății Scriitorilor Români, care îl și premiază pentru Interior, roman de debut reținut de G.
Un nume uitat by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4689_a_6014]