1,436 matches
-
realiste. Suprasaturați de evenimente cotidiene și de mărunte mutații de mentalitate, cititorii se acomodaseră perfect acestui gen de literatură, în care cel mai previzibil lucru era tocmai imprevizibilul! Ținuta ridicolă a lui Sherlock Holmes, ale cărui accesorii obligatorii erau pipa, lupa și pelerina, bastonul de unchieș inofensiv și pălăria tare ale lui Hercule Poirot, plăcerea de a colecționa incunabule a lui Peter Winsey (numele lui întreg e Lord Peter Death Bredon Wimsey!) sunt pure elemente de decor. Detectivul lui Chandler e
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
independente, al micilor medalioane menite să contureze o atmosferă sau să sugereze imaginea unui univers mai complex decât cel descris îndeobște de proza de divertisment. Astfel de scurte strangulări ale narațiunii reprezintă oaze de liniște, pasaje dilatate, ca printr-o lupă ultrasensibilă, într-un univers brownian. Pentru câteva clipe, scena încremenește, personajele se dau deoparte și cititorul e invitat să descopere interstițiile unei realități alternative. Fără a fi prea numeroase (ele nu trebuie confundate cu descrierile ce au un rol bine
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Chandler, prestigiul în lumea intelectuală și academică (biografiile, studiile critice, eseurile dedicate lui Philip Marlowe, recuperat ca personaj literar de prim ordin, sunt proba vie a respectului de care a început să se bucure Chandler) au pus cartea sub o lupă necruțătoare. Firește, a fost un succes comercial remarcabil, dar vocile autorizate ale criticii s-au dovedit nemiloase. Surprinzătoare nu sunt, însă, reacțiile în sine: surprinzător e faptul că un roman de această factură a fost luat în serios de analiști
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
mistificare. Articole ca Eminescu citit astăzi (Geo Șerban), Viața lui Eminescu și sfârșitul lui tragic (Eugen Jebeleanu), Locul lui Eminescu în literatura română (Ion Vitner) sau Eminescu despre realismul critic rus (Ion Hobana) induc tot felul de distorsiuni ideologice, prin lupa cărora sunt interpretate viața și opera poetului. Distorsiunea și mistificarea ajung în pragul ridicolului, ca, de pildă, atunci când sunt scoase la lumină „opinii” și articole venind din rândul „maselor”: De ce era Eminescu un poet „trist” (Solomon Maria, responsabilă culturală la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
un jgheab de scurgere a metalului (îndeosebi fier). Totodată, în fața gurii de foc a cuptorului se afla o groapă ovală (de 0,40 m lungime x 0,60 m lățime și adâncă de 0,10 m), care conținea mai multe „lupe” din fier. Pe lângă acestea, printre dărâmăturile bolții, autorul cercetării a găsit câteva creuzete din lut (fragmentare și parțial întregite). Lipsa fragmentelor ceramice și numeroasele dovezi arheologice (cuptorul de redus minereu, lupele din fier, creuzetele din lut, un tipar din lut
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
adâncă de 0,10 m), care conținea mai multe „lupe” din fier. Pe lângă acestea, printre dărâmăturile bolții, autorul cercetării a găsit câteva creuzete din lut (fragmentare și parțial întregite). Lipsa fragmentelor ceramice și numeroasele dovezi arheologice (cuptorul de redus minereu, lupele din fier, creuzetele din lut, un tipar din lut pentru turnat sfere, o lamă din fier-posibil sfredel, o bară de bronz-probabil de la un lingou și o cute - pl. XXXV) sugerează că L15 de la Dodești a servit ca atelier pentru prelucrarea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
asistat în înțelegerea realității sau în relația cu ceilalți. În schimb, afecțiunile ochilor, dacă perturbă legătura cu realitatea exterioară, îmbogățesc percepțiile interioare: în mituri și legende, clarvăzătorii sunt adesea orbi. Visul îi poate recomandă subiectului să caute în interiorul ființei sale. Lupa și microscopul împărtășesc semnificația ochelarilor. Cu cât instrumentul mărește mai mult, cu atât este mai marcată cecitatea simbolică a subiectului. Instrumentele în discuție recomandă o analiză fină, depășirea generalităților, căutarea soluției ori a înțelegerii în detalii. Persoana nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
uneori, cu sensibilitate feminină, o supralicitează, inclusiv atunci când se sprijină pe corespondența poetului). Totodată, modul în care este individualizat discursul publicistic arghezian prin forța de sugestie a parabolei și prin modalitățile sintactico-lexicale de construcție textuală sau când se pune sub lupă limbajul lui Arghezi, formulându-se idei productive asupra stilului arghezian, descifrat ca o invazie a inesteticului în estetic (să ne amintim ce spune însuși Arghezi: limba e a noastră doar în piață; de acolo înainte, fiecare cu limba lui; de
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și simplu, ea apare într-o scenă filmată sau, cum ar spune Arghezi, "concretizată vizual", care bulversează senzorialitatea lectorului (imagine, sunet, sugestii tactile). E un spectacol al lumii muribunde și decrepite, "mocirlă de măruntaie", în care autorul nu e doar lupa sensibilă prin care poate fi privită lumea, ci și vocea publică acuzatoare, automandatată să invoce, în numele "binelui" universal, morala divină: Cine își poate recunoaște dreptul mental de a ucide, de oriunde ar putea să-i vie avântul de moarte, mânjește
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
diurn ține de ceea ce Ion Vlad numește fenomenul substituției, de altfel, remarcă teoreticianul, "o mai veche problemă a creației", în care e identificabilă "tendința recreării semnelor realului, a revitalizării unui univers aparent periferic în creație"242. Privind parcă prin aceeași lupă cu mai vârstnicul Caragiale, Arghezi surprinde în instantanee memorabile comedia vieții de zi cu zi: "O doamnă bine, plângându-se de reglementarea circulației pietone, e revoltată că nu mai poate să facă un pas, că pretutindeni e sex unic...". Aici
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
publicistica argheziană, imaginea grotescă pleacă de la o realitate minimală, pe care o conservă și în jurul căreia țese ficțiunea. Portretul, bunăoară, printr-un exces caricatural pare o mască de carnaval, executată după mulajul feței reale, fiecare trăsătură fiind pusă sub o lupă deformatoare și cercetată minuțios. Când personajul diform se autodezvăluie ingenuu, părând să-și asume, în mod narcisist, urâțenia, el devine de două ori rizibil; iată cum figura sa capătă contururi de un grotesc-suprarealist: Desigur că distincțiunea mea intelectuală și sufletească
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
aruncă în aer universul contactelor directe. De acum încolo, raporturile umane sunt mascate de jocul relațiilor dintre lucruri (bunurile economice). Acest proces de reificare proiectează relațiile umane dincolo de persoane, în lumea materială monetarizată; de unde posibilitatea de a le plasa sub lupa observației științifice, de a le așeza în categorii de tip universal, care depășesc grupul de contacte directe. Nu vom putea niciodată sublinia suficient faptul că observația științifică nu e posibilă decât asupra societăților cu raporturi comerciale; observarea științifică a unui
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Vandana de Sud și Vandana de Nord. (Atât de cunoscuta AdPdCRSVdSȘVdN.) Aceasta este situația: Marile Puteri intervin întotdeauna prompt și eficient. Și just! 30. Un ostrov atât de mic încât nici nu poate fi văzut pe hartă decât cu o lupă adecvată, atât de mic încât nici măcar nu a meritat osteneala de a i se da un nume În orice familie, oricât de unită, se mai întâmplă discuții în contradictoriu, diferențe de păreri, uneori chiar certuri domestice. Așa că nu trebuie nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
a apărut un diferend în legătură cu un mic ostrov înconjurat de apele binecuvântate ale Fluviului Albastru, o graniță naturală între cele două țări frățești. Ostrovul acela era atât de mic încât nici nu putea fi văzut pe hartă decât cu o lupă adecvată, atât de mic încât nici măcar nu a meritat osteneala de a primi un nume. Și dacă omen et nomen, atunci și reciproca ar trebui să fie valabilă nepurtând nici un nume prin care să poată fi identificată și în lipsă
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
a făcut decât să adâncească litigiul: atât Republica Vandana de Nord, cât și Republica Vandana de Sud au declarat parte indivizibilă a propriului teritoriu ostrovul acela atât de mic încât nici nu poate fi văzut pe hartă decât cu o lupă adecvată, atât de mic încât nici măcar nu a meritat osteneala de a i se da un nume. Înainte ca dreptatea să fie decisă prin limbajul armelor și al jertfelor de sânge, Marile Puteri au decis să preia arbitrajul. Numai că
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
decisă prin limbajul armelor și al jertfelor de sânge, Marile Puteri au decis să preia arbitrajul. Numai că n-ai cum să te pronunți în legătură cu ceva atât de mic încât nici nu poate fi văzut pe hartă decât cu o lupă adecvată, atât de mic încât nici măcar nu a meritat osteneala de a i se da un nume. Poate dacă ar fi fost vorba de o suprafață mai mare, de o insulă cu nume, unde să se găsească măcar treisprezece copaci
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
cele două republici surori s-au terminat cu 243 morți din nord și 243 morți din sud. Din păcate, două rachete sol-sol au făcut să nu mai existe mica insulă care nu putea fi văzută pe hartă decât cu o lupă adecvată, atât de mică încât nici măcar nu a meritat osteneala de a i se da un nume. Tot ce a mai rămas de pe urma ei sunt cele două balade narând eroismul dus până la jertfa supremă, atunci când este vorba despre un scop
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
29. Într-o familie unde în urma unei moșteniri nu s-a semnalat nici o râcă între frați, Marile Puteri intervin prompt și eficient 49 30. Un ostrov atât de mic încât nici nu poate fi văzut pe hartă decât cu o lupă adecvată, atât de mic încât nici măcar nu a meritat osteneala de a i se da un nume 50 31. Amintirile de după gardul electrificat 52 32. Cel mai periculos lucru este să ieși deasupra apei 54 33. Situl cu cei mai
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
a revizita modernismul, pe care din motive contextuale românii nu l-au asimilat pe deplin niciodată, nu l-au epuizat nici azi când s-au sleit deja atracțiile postmodernismului, dar mai ales nu l-au pus cum se cuvine sub lupă. SCRIERI: Analize literare și stilistice (în colaborare cu Ion Rotaru), București, 1967; William Faulkner, București, 1969; Romanul realist în secolul al XIX-lea (în colaborare cu Dan Grigorescu), București, 1971; Roemeense Literatuur [Literatura română], în Moderne Encyclopedie der Wereldliteratuur, Haarlem
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
provenit. De pildă, Marius Sala a identificat diferențe importante între evoluția apelativelor și a numelor proprii, chiar dacă, principial, cele două categorii se supun aceleiași reguli fonetice și gramaticale. Tendința este ca numele de locuri să mențină forme mai vechi (Cerboanele, Lupa, Ursa) față de apelativele corespunzătoare sau să fie expuse în actele oficiale ale administrației unor „literaturizări“ forțate sau unor analogii greșite (numele populare ale localităților Bascov, Zalău, Beiuș și Reșița erau Bîscov, Zălau, Beinș și Recița). Îndepărtarea treptată a toponimelor de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Valea Boului, Dealu Bouriei etc. Numele acestea de locuri, atestate începînd cu secolul al XIV-lea, se integrează în grupul onomasiologic al așa-numitelor, mai ales de către geografi, zootoponime: Brebu, Boura, Colunul, Cerbaru, Fărcașa (< magh. farkas, „lup“), Catîra, Bivolele, Iepura, Lupa, Mînza, Poarca, Racovița, Taura, Ursa, Viezuri, Zimbroaia, Zimbru. Variațiile fonetice ale numelor, față de etimon și între ele, pot fi explicate prin transcrierile aproxi mative în documente sau prin evoluțiile istorice și dialectale ale formelor. Astfel, așa cum arată V. Frățilă, „intercalarea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ordonată și perseverență, în raport cu spontaneitatea, impulsivitatea și manifestările predominant circumstanțiale. În FFM, prima ar ține de conștiinciozitate, a doua, de nevroticism. Sunt multe alte axe care ar putea fi introduse astfel încât metoda circumplexului să fie folosită ca un fel de lupă de lectură, ce se aplică succesiv aceluiași caz sau aceleiași persoane. Nici FFM și nici circumplexul nu țin seama de diferențierea între temperament și caracter, după cum, împreună cu psihanaliza, nu țin seama de manifestările persoanei în contexte variate, fapt asupra căruia
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Relația etică este în primă instanță o relație între două persoane ce se raportează direct una la alta. De abia la periferie ea privește persoane mai „îndepărtate” sufletește sau grupe de persoane, iar pe de altă parte, e pus sub lupă aspectul situațional al relației etice, căci nimic nu mai amintește acum de virtuți. Poate de aceea, schema lui LEVINAS a fost preluată în cadrul încercărilor de „etică post-modernă”. Într-o încercare de circumscriere a reperelor condiției morale în perspectivă post-modernă, BAUMAN
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pentru sortare, seriere, ordonare, numărare, comparare, compunere și descompunere; pentru cunoașterea și aplicarea conceptelor matematice; pentru dezvoltarea capacității de a comunica utilizând limbajul matematic; logico-matematice etc. Pentru cunoașterea mediului: • aparate, truse și echipamente pentru demonstrarea proprietăților corpurilor solide, lichide, gazoase; lupă; busolă; microscop; • mijloace audiovizuale videocasete și CD-uri cu filme didactice de cunoașterea mediului; folii pentru retroproiector etc.; • mulaje: animale domestice, sălbatice, dinozauri, pești, insecte etc.; • mulaje (corp omenesc, organe interne); • ierbar • insectar • colecții: pene, scoici, roci etc.; • diorame cu
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
se află mitul autenticității, al sincerității așa-zisei literaturi intimiste interbelice, ca și iluzia autobiografistă a cititorului comun (speculând confuzia autor-narator-personaj, întreținută de expresia la persoana întâi). Cu sagacitate, cu metodă și cu un instrumentar tehnic sofisticat, criticul pune sub lupă mecanismul lucidității lui Holban, stabilind cu exactitate ecuația fundamentală a unei asemenea autenticități tehnice. Recursul la persoana întâi nu mijlocește pactul autobiografic, sinceritatea și toate celelalte, ci, dimpotrivă, este un dispozitiv al distanțării, dând naștere dublei lucidități în care C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286040_a_287369]