6,186 matches
-
a încălzit la sân nu vor ezita să-l sacrifice, dacă prin sacrificiul lui vor putea să-și întărească ei înșiși puterea. Forța lui Ion Iliescu provine din slăbiciunea partidului pe care l-a creat. Adevărat gigant cu picioare de lut - atunci când a fost la apogeu -, PSD-ul actual luptă cu disperare pentru a-și crea o nouă identitate: merge în direcția reformiștilor moderați ai "grupului de la Cluj" - o formațiune eterogenă, în care se întâlnesc și cacealmiști înveterați precum Dâncu, și
Iliescu, mereu printre noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9417_a_10742]
-
prin intermediul manuscriselor. Astăzi, cînd spunem "manuscris", ne răsar în minte imaginile unor pagini A4 bătute la mașină sau tipărite la imprimanta calculatorului. Rudele primordiale ale manuscriselor contemporane erau mult mai umile: inscripții gravate în piatră, bucăți de lemn, tăblițe de lut, suluri de papirus (din tulpina plantei) și apoi cele de pergament (piele de vită, capră, oaie sau cerb). Și astăzi, Sefer Tora, adică Pentateuhul folosit pentru lecturile publice din singogă este păstrat sub forma sulurilor de pergament. Dar cum dezvantajul
Truda masoretică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9428_a_10753]
-
în cîmpul artelor plastice românești. Așa cum industria oțelului a scos copiii de țărani fără pămînt din satele lor colectivizate și i-a calificat ca oțelari, forjori, strungari etc., tot așa oțelul a scos sculptorii din materialele lor tradiționale, lemnul, piatra, lutul, gipsul și bronzul și i-a apropiat de tehnici noi, de probleme ale spațiului neexplorate încă și de o altă dinamică a gîndirii artistice. IV. Artele decorative Părăsindu-și condiția lor de arte aplicate, cu o funcție clară și cu
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
prin neîmplinire constituie de asemenea pregnante referințe la contextul de opresiune în care s-a format autorul: "Ce năpraznic îi crește barba copilului bătrîn/ îi iese din obraji ca iarba dintr-un mormînt/ primăvara un mormînt proaspăt un obraz/ de lut în care rădăcinile sorb ridurile// pliurile pielii ascund micile vietăți care dau/ viață frumuseții eterne umane în fond la ce bun/ o floare în cazanele înfloririi pe un pumn de pămînt/ care luptă să nu se prefacă pulbere în univers
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
autor (el însuși) descoperă peisaje halucinante, devastate și amestecate, reale și spectrale în aceeași măsură. Trecutul în straturi-straturi de cenușă, contemplat cu ochiul avid al turistului la Pompei sau la Piramide, e "remodelat" local, cu cioburile de oale, bălegarul și lutul strămoșului. Din "mâlul" memoriei, care sare peste epoci întregi pentru a recupera originile propriu-zise, apar secvențe, întruchipări, întrupări, "grupuri de suflete" pulsând după "o inimă preistorică". Să fiți pe aproape e un alt poem notabil, pe care o lectură cuminte
Fiți pe aproape by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7704_a_9029]
-
dintre puținii artiști pentru care, în mod vizibil, arta este o formă de posesiune erotică. Vitalitatea sa ieșită din comun, spiritul de luptător și inevitabilele melancolii și îndoieli l-au pus față în față cu toate ipostazele materiei. Piatra și lutul, gipsul și bronzul, marmora și lemnul, alabastrul și metalul, culoarea și cărbunele și, în paralel, cuvîntul, i-au fost simultan aliați și adversari într-o bătălie ce nici nu presupune vreun cîștigător. Apropiindu-se de fiecare, înfrîngîndu-le cerbiciile sau inventariindu
Rememorări de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7717_a_9042]
-
De haosul din care te-ai desprins/ Amea cenușă se va amestecă/ În clepsidra aripilor tale/ Că un vânt, care se stinge/ În buclă fluturanda a norilor...// Adierea ta,/ E un fior, ce face/ Florile să se-mpleteasca bețe/ Cu lutul rece al nopții,/ Din care moartea-si va ciopli/ Pânze pentru catargul sorții.// Zbori hăituit,/ De-un vânt bolnav,/ Ce îngropat este în tine/ Și nu vrei flori,/ În care să visezi oceanuri line/ Ci toamnă, foc,/ Vrei ruginiul veșniciei
Post restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7721_a_9046]
-
școală, doar că lucrurile nu sunt atât de simple. „Vreo 3.000 de euro. Nu mai mult" Mihai, tatăl, spune că cel mai greu este iarna. Pentru că ferestrele sunt putrede și frigul intră prin toate părțile, iar micuța sobă de lut nu face față. În rest, se descurcă. „E pădurea aproape, mai aducem niște lemne, ne ajung ca să ne încălzim și să facem de mâncare", mai spune el. Întrebat cum se descurcă pe partea financiară, de unde câștigă bani, arată un coș
Cum trăiește o familie din România la granița cu Ucraina by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/77391_a_78716]
-
de lux. Are douăzeci și una de camere confortabile, dispuse pe un deal în Changski, China. Fiecare cameră este utilata în stil tradițional chinezesc. Xiang Xiang Pray House se va deschide în luna august a anului 2012. 3. Hotelul din ciocolată 4. Lut, stuf, lemn și rocă fosilifera marină 5. Hotelul din conducte 6. Hotelul din vagoane feroviare 7.Hotelul din nisip Soare, nisip, și mare nu reprezintă altceva decât o 9. Hotelul construit din rulote 10. Hotelul din butoaie de vin Ai
Top 10 hoteluri construite din materiale ciudate by Baciu Loredana () [Corola-journal/Journalistic/81852_a_83177]
-
a Închide ciclul romanesc, lui datorându-i-se descoperirea torționarului, Întâlnirea acestuia cu Giroveanu și... „”. Pe cealaltă filieră, a lui Ștefan Giroveanu (numit de Victor Olaru, atât de plastic, „chiupul cel mare”, dat fiind că stătea ascuns după vasele de lut ale bătrânului olar), autorul urmărește, În mod paralel, evoluția acestuia, de la momentul când este readus din moarte, trecând prin stările de suferință și delir psihic, excelent punctate narativ-descriptiv, și până la revenirea acestuia În lume, până la reintrarea În sine. Memorabil este
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
și docil care purta același nume, dat de Victor cel iubitor de istorie, un ciobănesc care Își asculta destul de bine stăpânul. Avea timp să se gândească la viitoarele capturi, la oala de vin pus la rece, la oalele sale din lut, la fiul său care se mutase cu serviciul la Vaslui. Trecuse de șaizeci și patru de ani, mai scăzuse În Înălțime dar era tot voinic și În putere iar când uneori se privea În oglindă aprecia că nu a Îmbătrânit
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
văzut ghini chipurili a doi Îngeraș! Și acesta este un semn, nu? Da ceva de mâncare este, Marie? Esti, omuli! Hai la masî! Maria trase masa pe care așeză mămăliguța păstrată caldă Între perne, apoi În cele două străchini de lut turnă două polonice de fasole prăjită, curechi murat și Începură să mânânce liniștiți, atât cât puteau fi ei de liniștiți. La un moment dat, Maria tresări, urechile ei fine prinse un vaiet prelung și parcă niște frânturi de vorbe! A
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Încerca să-și imagineze locurile acoperite de noaptea fără pic de lună. În spate și la stânga se află satul În care a copilărit, acolo părinții lui, Victor și Maria, s-au culcat de un ceas, obosiți de la „făcutul” oalelor din lut. Tot acolo odihneau pentru vecie bunii săi bunici, Ghiorghi a dascălu’ și bunica Ileana , ce oameni și cât de dragi Îi sunt, mereu! Chiar În spatele său, la două sute de metri, Rică Olaru vedea cu ochii minții pădurea Mavrocordat, mirifica pădure
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
cât o lume de mare... Drept în față, trona hornoaica lângă care ședea cocoțată balerca cu rachiu. Urma tejgheaua croită din scândură de stejar, înegrită de vreme, pe care ședeau rânduite ca la paradă țoiurile pentru rachiu și ulcelele de lut pentru vin. Mai încolo se aflau câteva oale mai burduhoase, pentru adus vinul din beci. Gârliciul beciului se ghicea puțin mai în lături, iar din el se auzea parcă geamătul butoaielor pline cu vin de soi...Alături ședea întredeschisă ușa
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
această dată, aluneci însă pe râpa dorinței-de-a-leface-pe-toate, dar nu te lovești rău, nu se rupe nici un oscior al tău. ai noroc, treci cu bine de această dată. șase în al patrulea loc: câmpul este acum plin de vase înalte de lut și de pătrunjel-creț măreț, mirosul este pătrunzător, pătrunjelul umbrește drumul tău, vasele de lut se clatină ușor și vinul tare se învârte pe pereți, aburii vinului se urcă până pe frunzele reci ale pătrunjelului-creț-măreț și plouă cu vin, deschizi gura și
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
rupe nici un oscior al tău. ai noroc, treci cu bine de această dată. șase în al patrulea loc: câmpul este acum plin de vase înalte de lut și de pătrunjel-creț măreț, mirosul este pătrunzător, pătrunjelul umbrește drumul tău, vasele de lut se clatină ușor și vinul tare se învârte pe pereți, aburii vinului se urcă până pe frunzele reci ale pătrunjelului-creț-măreț și plouă cu vin, deschizi gura și bei din ploaia de vin distilat de pălăriile pătrunjelului uriaș, drumul nu îți mai
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
noastră. Și ca un spin, cu raza-i rece și subțire mi-a strecurat un gând străin în visul meu de fericire. Zicea: F2 (ușor reverberat): "Sub cerul vast și mut v-a aruncat aceeași soartă pe-un strop de lut ce-n învârtirea lui vă poartă. Sărman atom sentimental! Nu știi tu oare că viața voastră-i colosal de trecătoare?" * B3: Cobora pe Topolog, dintre munți, la vale... Și la umbra unui stog a căzut din cale. F3: În ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
deschide, strigă): Ilincooo! Da' hai odată, omule, că-i prăpăd... BABA SAFTA (strigă de pe loc): Haida-ha, că s-a muiat de tot cuviosul! ILINCA (intră cu două străchini în mână. După ea Fira, cu un clondir și o căniță de lut): Iaca-i gata, ia! (trec la Sisoe, pun pe masă cele aduse) Poftește sfinția ta și te ospătează. SISOE (vine spre masă, se uită, adulmecă, trage un scăunel și se așază cam cu spatele către babe) Altă viață... (își face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-i mirifice. „Toamnă de jar” (semnat de poeta Eleonora Stamate - Tecuci) redă Într-un registru de mare rafinament clipa trăită. Toamnă „ cu clipe de liniște, de Înălțare, pastel de-nchinare „(...) „Toamnă de jar, ademenește-mă cu fluturi tomnateci, zidește-mă În lutul cărămiziu, pe pragul apusului, sculptează-mi trupul printre vitralii fosforescente, În fumul frunzișului tors din tihna ta” „Toamnă cu glas de aramă, ademenește-mă sub bolta amintirilor, cu pași tăcuți, poposiți În mansarde târzii să ascult frunzele cu suflet uscat
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Poezia este cea care mă ajută să evadez din sclavia voinței, iar spiritu-mi poate hoinări liber pe nesfârșirile albastre, căutându-și drumul spre adevăratele origini, spre o lume neștiută Încă, lepădându-și pe țărmul vieții trupu-i cu iz nociv de lut! Marele Creator mi-a dăruit un talant și multă vreme n-am știut cum să-l fac să strălucească În plină lumină . Cuvântul m-a chemat! O adevărată amforă din care am băut mereu, mereu, mai Însetată de noi Înțelesuri
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
o bucată de pâine și Începea să le povestească tot felul de lucruri, Într-o limbă destul de „Împleticită”... Ce importanță avea ce Îngăima! Câinii dădeau bucuroși din coadă și se cuibăreau În brațele ei. Să tot stai pe prispa de lut, care era proaspăt lipită cu un amestec de balegă de cal și pământ galben. Pe alocuri erau niște gropi făcute de aceste animale de companie, care căutau mereu răcoarea când soarele era prea arzător. Ano! Ești acasă? Vino și liniștește
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
aerul proaspăt Îți invada plămânii, dar mai ales roua și pământul reavăn Îți dădeau o stare de bine, parcă atunci ai fi luat contact cu tot ce Înseamnă viață! La ora prânzului, toată lumea se așeza la masă. În străchini de lut, se punea borșul rece, se spărgea o ceapă În ștergarul de cânepă și se mânca cu mâmăliga care se tăia felii cu o ață mai groasă. Nicio mâncare pregătită și servită la restaurant nu se putea compara cu acest festin
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
ospeție și coborau spre casă pe acea cărare unde doar picior de om mai umbla, priveau din deal la căsuța lor, pe care via o acoperea de tot, lăsând să i se vadă numai acoperișul. Se opri la cuptorașul din lut, unde găteau mâncarea cu gustul căreia nu l-a mai simțit nicăieri în altă parte... Aici, la cuptoraș, îl găsea mereu pe taică-său, el era bucătarul familiei de toată viața. Mereu avea o pată de funigine pe față... Când
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
uluită. Nu mai auzisem vreodată pe nicio mamă din lume să spună asemenea cuvinte. - Ce spui??? Cum adică??? Ea începu să-mi povestească: „Era vara, ne făceam casa și eu nu-mi vedeam capul de treburi. În acea zi, pregătisem lutul ca să-l întind pe pereți. Soțul nu era acasa, era la muncă. Nu aveam pe nimeni să mă ajute. Victoraș nu-mi era de ajutor la treabă, dar îl lăsam să aibă grijă de surioara mai mică, care avea un
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
mă ajute. Victoraș nu-mi era de ajutor la treabă, dar îl lăsam să aibă grijă de surioara mai mică, care avea un an. Eu numai o schimbam și o hrăneam și iar la treabă, ca să reușesc să întind tot lutul înainte de a se întări.Venise copilul vecinei să-l invite la joacă. Copila cea mică dormea. Eu nu i-am dat voie, dar el nu m-a ascultat și, cum eram sus pe scară, el a ieșit pe poartă, strigând
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]