1,426 matches
-
efemeră, din 1968, poartă titlul „Portrete literare” și cuprinde mici medalioane despre tinerii poeți Grigore Hagiu, Gheorghe Tomozei, Cezar Baltag. Alături de cele rezervate literaturii, ziarul a avut și alte rubrici culturale: „Note bibliografice”, „Cronica teatrală” (susținută de Andrei Băleanu, Vicu Mîndra, Călin Căliman, D. Costin, Aurel Baranga), „Carnet cultural”, „Panoramic cultural”, „Foileton”, „Carnet muzical”, „Cronica filmului”, „Pe ecranele cinematografelor”, „Viața culturală”, „Adnotări”, „Carnet plastic”. Opiniile exprimate căpătau greutate prin caracterul oficial al ziarului de partid care, ca instrument al puterii, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
Wife of Bath, în „Chaucer Review”, Penn State of University Press, vol. 32, nr. 2, 1997, p. 158. (trad. n.) 295 Geoffrey Chaucer, op. cit., pp. 279-280. 296 Ibidem, p. 280. 99 regretă cu adevărat pornirile, le acceptă și chiar e mândră de ele: „Eu nu-s dintre aleși, slăvite fețe,/ Ci vreau să-nchin a vieții mele floare/ Căsătoriei celei roditoare.”297 Adjectivul ultim se referă doar la propriile plăceri. Este cert faptul că înțelege greșit citatele biblice, cât și recomandările
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a relațiilor internaționale și a diplomației europene din acea epocă. Una dintre acestea este cea a nivelului legăturilor personale. Imediat după plecarea Kronprinz-ului, primea o depeșă de la regina Elisabeta, care o contraria pe prințesa Bibescu din cauza propoziției: "Am fost mândră de succesul tău". Motiv pentru a se întreba: Ce a putut spune prințul sau ce a putut lăsa el să se înțeleagă pentru ca regina, al cărei caracter expansiv și romantic îl cunoșteam, să meargă până la a-mi telegrafia?" și a
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
prințului imperial Sâmbătă, 24 aprilie, la ora opt seara primesc de la regină o depeșă pe care am păstrat-o și pe care o copiez pentru mai multă siguranță, căci mi se pare ciudată: Mulțumirile mele cele mai călduroase. Am fost mândră de succesul tău. Regele a fost foarte mișcat și îți mulțumește. Elisabeta. Prima și ultima frază se refereau la o depeșă pe care i-o trimisesem regelui cu ocazia împlinirii a șaptezeci de ani. Dar fraza din mijloc la ce
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
la unul Încrucișat. Nu văzusem pînă atunci o persoană care să nu prezinte acest patern homolateral. Spre uimirea mea Tanya nu Îl avea. Corpul său era atît de pregătit pentru operație Încît energiile sale au continuat să circule normal. Eram mîndră. Pe perioada recuperării Tanyei i-au fost prescrise diverse medicamente pentru dureri și umflături și cînd unele dintre ele erau testate energetic ca fiind slabe, doctorii erau suficient de drăguți ca să schimbe rețeta pînă cînd medicația și ierburile care erau
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
realitățile europene ale veacurilor al XVIII-lea și al XIX-lea a dezvăluit faptul că nici în marile literaturi vestice etapele evoluției literare nu pot fi trasate în granițe clare și irefutabile. Trecerea de la un curent la altul, afirma Vicu Mândra, sintetizând la rândul său concluziile unor exegeți străini, a presupus existența unor perioade complexe, de amestec, care au dus, spre exemplu la o "coexistență dinamică"195 a clasicismului cu romantismul în literatura universală de după 1780. În spiritul lui G. Călinescu
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Battle of the Books: History and Literature in the Augustan Age, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1991. 79. Lovinescu, Eugen, Istoria civilizației române moderne, Editura Științifică, București, 1972. 80. Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane, Editura Minerva, București, 1981. 81. Mândra, Vicu, Clasicism și romantism în dramaturgia românească, Editura Minerva, București, 1973. 82. Manolescu, Nicolae, G. Călinescu, critic, poet și prozator, prelegere susținută în cadrul Cursurilor de vară și a colocviilor științifice ale Universității din București, Brașov, 1975. 83. Manolescu, Nicolae, Istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
pentru literatură, București, 1969, p. 12. 192 Ibidem, p. 11. 193 Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, vol 1, Editura Aula, Brașov, f. a., p. 219. 194 Paul Cornea, Originile romantismului românesc, Editura Minerva, București, 1972, p. 516. 195 Vicu Mândra, Clasicism și romantism în dramaturgia românească, Editura Minerva, București, 1973, p. 7. 196 Cf. G. Călinescu, Clasicism, romantism, baroc, în volumul Impresii asupra literaturii spaniole, București, Editura pentru literatură universală, 1965. 197 Cf. Vicu Mândra, op. cit., p.7. 198 Cf.
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
1972, p. 516. 195 Vicu Mândra, Clasicism și romantism în dramaturgia românească, Editura Minerva, București, 1973, p. 7. 196 Cf. G. Călinescu, Clasicism, romantism, baroc, în volumul Impresii asupra literaturii spaniole, București, Editura pentru literatură universală, 1965. 197 Cf. Vicu Mândra, op. cit., p.7. 198 Cf. Virgil Nemoianu, Îmblânzirea romantismului literatura europeană și epoca Biedermeier, traducere de Alina Florea, Editura Minerva, București, 1998, p.174. 199 Idem, p. 171. 200 Grigore Alexandrescu, Poezii. Proză, Editura Ion Creangă, București, 1980, p. 111
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Anghelescu, Preromant. rom., passim; H. Zalis, Aspecte și structuri neoromantice, București, 1971; Zamfir, Proza poetică, passim; Paul Cornea, Originile romantismului românesc, București, 1972; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Romantismul românesc, București, 1972; D. Arendt, Der poetische Nihilismus in der Romantik, Tübingen, 1972; V. Mîndra, Clasicism și romantism în dramaturgia românească (1816-1918), București, 1973; Elena Tacciu, Mitologie romantică, București, 1973; Dim. Păcurariu, Clasicism și romantism, București, 1973; Structuri tematice și retorico- stilistice în romantismul românesc (1830-1870), îngr. și introd. Paul Cornea, București, 1976; S. Cooper
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289353_a_290682]
-
consacrate dramaturgiei românești și universale, profiluri ale unor reprezentanți ai genului din literatura clasică, modernă și contemporană, evocări, articole comemorative etc. Printre colaboratori: Șerban Cioculescu, B. Elvin, Horia Bratu, Eugen Luca, S. Damian, Dumitru Micu, Traian Șelmaru, Georgeta Horodincă, Vicu Mîndra, Nicolae Balotă, Nicolae Manolescu, Ovid S. Crohmălniceanu, George Gană, Matei Călinescu, Valentin Silvestru, Mircea Iorgulescu, Mihai Ungheanu, Fănuș Băileșteanu, Laurențiu Ulici, Ion Negoițescu, Mircea Ghițulescu, Dan C. Mihăilescu, Natalia Stancu, Ionuț Niculescu, Constantin Paraschivescu, Ion Cazaban. T. urmărește readucerea în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]
-
39-46; Iorga, Ist.lit.cont. (1986), I, 29, 62, 123, 207, 213, 243, 290, 407, 420; Tatiana Nicolescu, Opera lui Gogol în România, București, 1959, 29-39; G. Călinescu, Material documentar, RITL, 1961, 2; Massoff, Teatr. rom., II, 311-313; Paleologu, Spiritul, 18; Mîndra, Clasicism, 186-187; Dicț. lit. 1900, 410. L.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287325_a_288654]
-
la rândul ei, terifiantă și derizorie. Astfel, în cele 83 de poeme se perindă o sumedenie de dramatis personae: eul liric, cu dublurile și măștile sale (Ulise, Dionysos, „palidul ucigaș”, „șmecherul crai”, „leneșul” ș.a.), Moartea și mesagerii ei (Miss Anabell, „mândra cu coasa”, „Întunecatul April”, „craiul Amurg”), Dumnezeu (Tatăl, Adonai, dar și „Marele Fariseu”), precum și o figurație măruntă, proliferată oniric. Multitudinea acestora, antrenarea lor în scenarii ce se pot reduce la hăituire, fugă, evadare, întâlnire periculoasă etc. conferă poemelor o frenezie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
1925, 5270; Paul I. Prodan, Teatrul românesc contimporan, București, 1927, 87-88; B. Lăzăreanu, Al. G. Florescu, ALA, 1925, 252; Lovinescu, Scrieri, VI, 312; Predescu, Encicl., 327; Călinescu, Ist. lit. (1982), 722; Corneliu Moldovanu, Autori și actori, București, 1944, 190-192; V. Mîndra, Istoria literaturii române. Evoluția genului dramatic, București, 1977, 185, 188; Brădățeanu, Istoria, II, 64-65; Modola, Dramaturgia, 255, 256; Al. G. Florescu, DRI, II, 226-227. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]
-
romîni din apelative de origine slavă, dar funcționale deja în limba romînă la momentul toponimizării. Emil Petrovici stabilește mai multe astfel de categorii: substantive și adjective romînești de origine slavă, care pot prezenta forme morfologice romînești (Dumbrava, Dealul, Rovine, Vidra, Mîndra, Bogata); apelative romînești care conțin sufixe funcționale în romînă (Dumbrăveaua, Slătioara, Dumbrăvița, Răchitișu); toponime slave diminutivate în romînește (Bistricioara, Cernișoara, Glîmbocelul, Doftănița); antroponime de origine slavă, funcționale în romînește (Bolomir, Novac, Preajba, Bolomireasa, Iscroni, Vlădoaia, Brătuleni, Drăgoteni); creații oficial-administrative (Dolj
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
hobaie, „vale mică și puțin adîncă, între două dealuri, în formă de șa“) este nepotrivită. De altfel, toponimia romînească abundă și în așezări denumite Slobozia (de regulă, cu determinant sau cu determinat: Slobozia Clinceni, Slobozia de Jos, Slobozia Ghicăi, Slobozia Mîndra, Slobozia Muscalului, Filipeni-Slobozia etc.), create de domnitori sau mai ales de mănăstiri, după dezrobirea țiganilor sau pentru fixarea bejenarilor, îndeosebi străini, pentru a repopula zonele pustiite de năvăliri sau de birurile și servituțile exagerate. Regimul social și fiscal al acestora
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Viteazul se numea Gavril Lotr); apelativul romînesc lotru „iute, repede“ (referitor la curs), „hoț“ (referitor la răpirea vieților înotătorilor imprudenți; unul dintre afluenți se numește Hoțeagu, fiind ate stat și sub forma Hoțeaua), „mîndru, fudul“ (unul dintre afluenți se numește Mîndra). Într-o zonă apropiată, în nordul județelor Gorj și Vîlcea, există mai multe pîraie și pîrîiașe cu numele de Latorița (Latorița Benghii, Latorița de Jos, Latorița de Sus, Latorița Mică, Latorița Urdelor), pe care localnicii le mai numesc și Lotrița
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
curbe, mândrele cămeșuici albe Oglind-n-alor lucire fluturași delicați. La urechi mândru le-atârnă câte o drăguță pereche De cercei lucrați în aur, cu mari pietre n diamant, Apărând printre ștergare, ca drăguțe mici buc hete De steluți cu vii lumine, mândre ca pe firmam ent. Numai Doamna-i într-o vestă de mătasă n flori cusute Albă ca zăpada iernii, flori bătând în argintiu Peste mijloc e-ncet strânse de un colon pe el cusute Perle de mărgăritare, pe un câmp
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
zăpada iernii, flori bătând în argintiu Peste mijloc e-ncet strânse de un colon pe el cusute Perle de mărgăritare, pe un câmp deschis azur iu. Dinainte se încheie, în aur, mici paftale Sculptat pe ele marca țării, între coarne, mândra stea Lucrată n diamanțele, prin jurul marginii sale Ghirlănțele de rubine, mândru le înconjura. Gâtu i dalbu lat îl cuprinde, șiruri de mărgăritar e Și de-un șir drăguț din mijloc, ce se ncurbă mult în jos, E-atârnat-o cruciuliță, de on
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Massoff, Matei Millo și timpul său, București, [1939]; Nicoale Barbu, Matei Millo, București, 1963; Mihai Florea, Matei Millo, București, 1966; Mihai Vasiliu, Matei Millo, București, 1967; Ist. lit., II, 617-620; Ist. teatr. Rom., II, 281-286, passim; Brădățeanu, Comedia, 42-44, 115-121; Mîndra, Clasicism, 153-168; Dicț. lit. 1900, 575-577; Dicț. scriit. rom., III, 222-223. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288146_a_289475]
-
Pentru mire se cântă: “Cât ai fost holtei în sat, Multe garduri ai sfărmat! Aveai cal de călărie , Căruță de plimbărie, Dar de când te-ai însurat, Calul, lupul l-a mâncat, Și căruța s-a stricat, Și-ai rămas cu mândra-n pat. Se ia Iertăciunea de la părinți: asistența se împarte în două: bărbații în dreaptă, femeile în stânga. Vornicul de casă spune: - Ascultați, cinstiți nuntași, cinstiți nuni mari, puține cuvinte de rugăciune: se roagă fiii dumneavoastră cu genunchile plecate, cu fețe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Tat zice că-s fecior Iară mama, puișor. Mă îmbracă, mă gătește Uite-așa pe românește! Cu opinci, cu zurgălăi, Cum stă bine la flăcăi! Și pun cușma pe-o ureche, Ca să le fiu drag la fete! Văd că aveți mândre costume Păstrați și datini străbune Transmise chiar de la daci Strămoșii adevărați. M-a învățat mama să cos Și pe față și pe dos! Când lucrez, mama privește. Când fac rău, mă dojenește. Acu-i mic și ața-i groasă! Cine
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
opinii cu caracter general în ceea ce privește decalajele și subliniază frecvent domeniile în care România excelează: „Nu am vizitat nici una din țările UE, dar ceea ce m-am informat, eu nu cred că există prea mare deosebire. Poate în afară de sărăcie... ba eu sunt mândră de oamenii de cultură, știință, cei care dau importanță unei țări. Din punctul ăsta de vedere economic... ne deosebim, dar încolo, nu ne deosebim... ba chiar cred că suntem oleacă mai sus altor țări... Satul european eu n-am să
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în ceea ce privește cultura, românii fiind mai inteligenți decât cetățenii acestor țări. Sunt invocate în acest context realizările românești în domeniile științei sau literaturii, precum și adaptabilitatea deosebită a poporului român. Caseta 2. Ce aduc românii pozitiv în UE „Cu excepția sărăciei... Eu sunt mândră de scriitorii și oamenii de știință români, oameni care dau prestigiul unei țari! Noi suntem diferiți din punct de vedere economic, dar din alte privințe... Eu cred că le suntem puțin superiori!” (femeie, Hănești). „Un român gândește altfel, este mai
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
criză, într-o nouă lumină. De exemplu, într-o anumită perioadă, atât Riadul, cât și Islamabadul au sprijinit teroriștii. Fiecare dintre aceste țări va confrunta Washingtonul cu noi dileme complicate. Ca o adevărată superputere, America are tot dreptul să fie mândră de ceea ce a realizat în cei aproape 230 de ani de existență. Dar este indicat ca, din când în când, să evaluăm felul în care ne folosim puterea și să ne gândim în ce fel o putem utiliza mai eficient
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]