8,611 matches
-
-i decât un spârc de haos sfărmate-s - sus - coloană cu coloană bocind în zdrențe - marginile lumii cerșesc o notă de la Sfântul Clopot dar bidiviii negri vin în tropot strivind nădejdi și patima arvunii ...e greu din țăndări s-aduci mântuirea ...toamnă spre iarnă: unde-i lecuirea? --------------------- Adrian BOTEZ Adjud, Vrancea noiembrie 2016 Referință Bibliografică: Adrian BOTEZ - TOAMNA APOCALIPTICĂ (STIHURI) / Adrian Botez : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2183, Anul VI, 22 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Adrian Botez
TOAMNA APOCALIPTICĂ (STIHURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377303_a_378632]
-
Învierea este trupeasca și duhovniceasca. Numai învierea trupeasca este pentru toți. ● O cruce care nu duce la înviere este tot un instrument de tortură. ● Pe crucea calvarului, în Hristos, Dumnezeu “moare” ca om. Această a devenit un fapt fundamental pentru mântuirea noastră. Astfel, Dumnezeu, care altfel ar fi rămas neschimbat prin fire, isi “adaugă” la existența Să și existența și condiția mortală a omului, prin Înviere însă ridicând și omul la privilegiul și demnitatea unei vieți noi intru Dumnezeu. ● Mulți doresc
DESPRE INVIERE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382160_a_383489]
-
putere de sus, Nădejde în zilele-amare Izbândă în Tine, Isus. Cu cât suferința-i mai mare, Gândesc cât de mult m-ai iubit Și râvna ce-o am în slujire, Îți spune că sunt fericit. Da, Doamne! Mi-ai dat mântuirea, Deși Te-am scuipat, biciuit, Cum oare-aș putea să neg harul, Ce fără vreo plată-am primit? Mai pot ca să tac în umblarea, Ce-o am pe bătrânul pământ? Mai pot să mă plâng când prin Tine, Sunt parte
TE-ADOR CHIAR ȘI-ATUNCI CÂND SUSPIN de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382167_a_383496]
-
în duhovniceasca lavră a spiritualității noastre dreptmăritoare, am stat de mai multe ori, la ceas de sfătuire, dialog și convorbire duhovnicească cu Preacuviosul Părinte Arhimandrit Ioan Iovan - originar din părțile Bihorului, care a suferit martiriul închisorilor comuniste, despre Euharistie și Mântuire, despre necesitatea existenței acesteia într-un mod cât se poate de indispensabil, pe drumul nostru către îndumnezeire... Anul acesta însă, marți 17 mai anul 2016, s-au împlinit șapte ani de când s-a născut în cer, ajungând alături de viii din
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
care s-a împărtășit în ultimii 17 ani la Mănăstirea Recea, și mai ales, despre Sfânta și Dumnezeiasca Împărtășanie, cu alte cuvinte, de prezența permanentă și pururea a Mântuitorului nostru Iisus Hristos - Euharistic în viața noastră - ca fiind condiție indispensabilă mântuirii și înveșnicirii noastre cu Domnul!... Știind, din propria-mi experiență, că fiecare întâlnire cu Părintele Arhimandrit Ioan Iovan a fost un prilej de mare înălțare sufletească și de sărbătoare, asemeni întâlnirilor învățăceilor cu marii filozofi ai vremii antice precum: Platon
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
cum spuneam, la începutul acestui material pro memoria (sau in memoriam), aici, în duhovniceasca lavră a spiritualității noastre dreptmăritoare, am stat de vorbă cu vrednicul de pomenire Preacuviosul Părinte Arhimandrit Ioan Iovan, abordând și dezbătând tema esențială a Euharistiei și Mântuirii noastre, despre necesitatea existenței acesteia într-un mod cât se poate de indispensabil, pe drumul nostru către îndumnezeire și, iată ce ne-a răspuns, în cele ce urmează, din prea multa-i sa dragoste și experiență, și pe care-l
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
care reflectă o realitate duhovnicească foarte mare, de fapt, cea mai mare?!... - Mai întâi trebuie explicat termenul Euharistie, pentru a înțelege și conștientiza credincioșii importanța termenului și a faptului pe care el îl conține, care este ceva obligatoriu și indispensabil mântuirii. 3. -Mai vedeți astăzi, o raportare personală și autentică a credincioșilor la Sfânta Euharistie, cu alte cuvinte la Sfânta Liturghie ca fiind „Taina tainelor”?!... - În anul 1986, cu prilejul vizitei sale în România, Patriarhul Ierusalimului - Diodor, după participarea sa la
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
Împărtășanie, în condițiile în care, la momentul potrivit din cadrul Sfintei Liturghii se împărtășesc foarte puțini oameni, gândindu-mă, aici, la situația de la noi din țară?!... - Ar trebui să ne raportăm printr-o durere adâncă și prin începutul unei râvne a mântuirii ce are în centrul ei tocmai pe Cel care ne mântuie. Dacă El este Centrul, atunci haideți să mergem cu toții la El!... La Dumnezeu nici un lucru nu este cu neputință. Ferice de cel care, indiferent ce vârstă și în ce
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
Este oare Dumnezeu cel mai mare principiu pe care îl avem? Oricum El conduce istoria. De ce lasă vremuri de încercare peste viața noastră? Pentru a ne edifica în primul rând credința și de a cunoaște puterea Lui de vindecare și mântuire. Ce facem în momentele de criză? Acționăm ca Saul, ori ca Absalom? Sau spunem cum a spus David, istoria este condusă de Dumnezeu, tronul inimii mele este al Lui, facă-se voia LUI pentru totdeauna în viața mea! Este oare
DESPRE PRINCIPIALITATE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382209_a_383538]
-
Reîntregirea”, 1955, pp. 127-130. 2. Lumina culturii, în „Telegraful Român”, anul 107 (1959), nr. 29-34 (1 august-1 septembrie), p. 4. 3. Întâmpinarea Domnului, în „Îndrumătorul bisericesc pe anul comun de la Hristos 1959”, Sibiu, Tiparul Tipografiei „Reîntregirea”, 1959, pp. 65-69. 4. Mîntuirea prin Biserică, în „Îndrumătorul bisericesc pe anul bisect de la Hristos 1960”, Sibiu, Tiparul Tipografiei „Reîntregirea”, 1960, pp. 92-95. 5. Probleme dogmatice în opera „Marele Cuvânt Catehetic” a Sfântului Grigorie de Nyssa, în „Ortodoxia”, București, anul XIII (1961), nr. 2 (aprilie-iunie
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
Treimi. Drept urmare, prin iubirea euharistică Biserica se manifestă ca o realizare a acestei iubiri în comuniunea membrilor ei. Sfânta Euharistie apare astfel ca o taină a iubirii ce mărturisește despre iubirea lui Dumnezeu pentru noi, prin jertfa Fiului Său pentru mântuirea noastră ; iar această mărturisire are, în același timp, și semnificația unei chemări adresată nouă de a iubi pe Tatăl, prin Fiul și prin mădularele Trupului al cărui Cap este Fiul, deci de a pune în lucrare iubirea noastră. În felul
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
pe comuniunea plenară în credință, exprimată prin comuniunea deplină și desăvârșită a iubirii. De aici exigența și responsabilitatea Bisericii în istorie față de ereziile care sau rupt de misterul divin al Bisericii. Dogmele sale sunt în primul rând afirmații ce privește mântuirea omului, obiceiul lor este să elibereze chipul original al lui Iisus Hristos, adevărul, de distorsiunile unor erezii, pentru a ajuta comunitatea Bisericii să păstreze învățătura corectă despre Domnul Hristos și prin urmare viața ca prezență a lui Mântuitorului Iisus Hristos
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
psihic prin care suferința se decantează în spiritualizare prin convingerea sinceră a victoriei binelui și adevărului împotriva răului și urâtului. Prin simbolistica purității crinului, “a curăției în fața celei de-a doua veniri“(pg.81 ) s-a simțit dăruit cu forța mântuirii neamului său ca în poemul “Frate dragă “sau “Rămas bun “. Între imn elegiac și baladesc, după observația profundă a autorului, poezia lui Valeriu Gafencu, de un inefabil tulburător se înscrie în tonalitatea incantatorie a slăvirii luminii divine, ca eliberare sufletească
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
biserică, prin care sufletele s-au apropiat de Dumnezeu. Trăia credința cu atâta intensitate încât avea o uimitoare forță de mobilizare și influiențare a celorlalți.” El nu dăruia, ci se dăruia .Era pâinea frântă pe altarul suferinței poporului său pentru mântuirea neamului omenesc prin Cruce.“( Virgil Maxim, Imn pentru crucea purtată ). Deși condamnat politic, Valeriu Gafencu este un mărturisitor și mucenic al lui Hristos pentru poporul roman aflat în suferință și în ghiarele ateismului comunist. Asemenea primilor sfinți aruncați fiarelor în
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
Gafencu nu a conceput statutul de fugarnic, nu putea accepta o umbră morală pe chipul omului după asemănarea lui Dumnezeu. Obținând libertatea interioară prin mucenicia sa, Valeriu Gafencu a avut revelația unui adevăr fundamental și anume lupta pentru o adevărată mântuire este o eliberare de sub domnia răului materialic, față de duhurile rele, practic eliberarea oamenilor de sub teroarea istoriei.Pentru el libertatea nu avea o dimensiune politică și socială ci una spirituală “un țipăt lăuntric de eliberare către Dumnezeu. “ Gestul lui Valeriu Gafencu
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
Niciodată o oaste turcească n-a mai suferit o astfel de infangere”, bocea într-o cronică mama sultanului Mahomed Fatih. În timp ce cronicarul polonez, Jan Duglozs, contemporan cu marele Ștefan, scrie la rândul său: „Foarte puțini turci și-au putut gasi mântuirea prin fugă, căci, mulți s-au înecat în apă Șiretului, chiar și aceia care au scăpat și auajuns până la Dunăre, au fost uciși acolo de moldoveni care aveau căi mai iuți, sau au fost înecați”. Cronică lui Kemal-Pasa-Zade este încă
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
Rechei din Nathan : ,,De cîte ori am tremurat pentru voi de când focul se apropiase așa mult de mine! Căci de când focul a fost așa aproape de mine mi se pare că a muri în apă este o plăcere, un deliciu , o mântuire „. ”Timpul”, [3 decembrie 1881] Peste alte câteva zile, Eminescu revine cu scurte completări: CATASTROFA DIN VIENA ” Între alte multe scene sfâșietoare din noaptea fatală a incendiului se mai comunică următoarele: Într-o familie unde părintele zace bolnav de doi ani
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
despre naivitatea vulgară și imaginația infantilă ale pornografiei contemporane. În momentele ei de glorie, umanitatea a împins fantasma erotică pînă la pragul comuniunii substanțiale cu divinul și a făcut din actul acuplării un spectacol universal și o metaforă absolută a mîntuirii cărnii prin propria sa vocație și prin infinita ei slăbiciune. Dacă mentalul colectiv a lucrat cu atîta abnegație la conversia spirituală a travaliului fiziologic și la transpunerea geamătului de voluptate pe notele unui portativ celest, conceput anume pentru glasuri angelice
Artistul și fantasmele sale erotice (o scurtă divagație estivală) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8272_a_9597]
-
tăcere. Biruința va fi astfel deplină și fulgerătoare." (p. 62) Cuvintele acestea, scrise în 1928, sunt premonitorii: Eliade era deja copt pentru convertirea la tiparul legionar de trăire mesianică. Potrivit acestei logici, spiritualul trebuia să se subordoneze naționalului în vederea unei mîntuiri postume - adică exact logica care făcea ca apariția lui Zelea-Codreanu să fie nu numai așteptată, dar chiar dorită. Iar dacă democrația nu e prielnică virilității spirituale, nici feminitatea nu poate servi drept model unui intelectual însuflețit de idealul eroului. Femeia
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
elan transfigurator, legat de-o eschatologie etnică. Bunele intenții se intensifică printr-un discurs febricitant, ies în stradă: "Acesta este portretul interior al gazetarului legionar Noica. Un om bun devenit rău grație voinței de a răspîndi în inimile concetățenilor lui mîntuirea. Un om bun devenit rău prin dorința de a înfrînge voința altora în cazul în care cineva se împotrivea. În fine, un om bun devenit rău grație hotărîrii de a face la rîndul lui rău dacă o altă cale de
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
de la periferiile marilor orașe, la intelectualii de vîrf ai țării și indivizii încrîncenați care s-au dedat la asasinate? Legionarul, precizează Sorin Lavric, a alcătuit postura tragică a unor oameni ce au dorit cu ardoare să întrupeze un ideal religios, "mîntuirea neamului", apelînd, regretabil, la instrumentele politicii. Psihologia sa mesianică a eșuat în fatala confuzie dintre mistică și acțiune, ducînd la anularea simțului ce separă ideologia de fapte. Plecînd de la principii nobile, cămășile verzi au ajuns a fi o "întrupare a
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
acestui ma-nuscris cresc și descresc, se intersectează și se împiedică reciproc devine, prin mijlocirea autorului, o poveste independentă, demnă de oricâte, succesive, lecturi cabalistice. Un altul, baritonul Hariton Remus oscilează între diverse infirmități și tot așa de diverse variante de mântuire. După ce muribundul căruia îi ținea locul pe scena operei își revine pe neașteptate, tânărul aspirant își expectorează, din pricini de supărare și alcool, corzile vocale. Apoi, pierzându-și ochiul în urma unei încăierări pricinuite de un simplu falset în linia melodică
Alt contingent by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8549_a_9874]
-
întrebarea cu care Noica îi făcea pe discipolii săi să tremure. Pentru că fără "idee" ce te făceai? Rămîneai condamnat la lumea sublunară a suflețelului, ceea ce însemna a literaturii, a artelor sau, și mai rău, ajungeai să îți pui nemijlocit problema mîntuirii". Altfel spus un intempestiv impact dintre "suflețelul" păcătuind prin înclinația sa către arte ori către credință ori pur și simplu egal cu diversitatea care îi e sortită ca o condiție de viață și "ideea" geometrizantă, unicul "pașaport" valabil în lumea
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
discuția înflăcărată a celor doi orbi auzită de privirile disperate ale surzilor bătrâna cu cartea de rugăciuni în mână se roagă în genunchi lângă automatul de Cola din autogara 1 Mai bătrâna în zdrențe și pescărușii orbi se roagă pentru mântuirea lumii Bântuirea Sunt copilul fantomă și bântui o clădire numită Pavilionul de Băi din orășelul Alcatraz Cu mintea zdruncinată fără argumente pe coridoare cu pereții scorojiți Mă caut în ochiurile de geam spart și scrijelesc uși cu vopsea albă crăpată
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8617_a_9942]
-
său, i-a declarat peremptoriu: "Să știi, Ioane, că, deși am avut multe, grele și foarte urîte păcate, la Judecată mă voi apăra cu strășnicie în fața Dreptului Judecător... Nu mă voi lăsa cu una cu două... Mă voi bate pentru mîntuirea mea! Îi voi vorbi Domnului ca de la ovrei la ovrei ...". Așadar o judecată mutuală. Nu putem a nu ne-o aminti pe Simone Weil, acea "sfîntă a exclușilor și marginalizaților", după cum a denumit-o André Gide. Evreică, franțuzoaică și creștină
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]