1,366 matches
-
obicei, fundașii erau jucători cu mai mici posibilități de mișcare în teren, dar care posedau indici fizici buni pentru lupta corp la corp cu înaintașii adverși. Dinamismul scăzut al jocurilor de polo pe apă a impulsionat dezvoltarea procedeelor tehnice de mânuire a mingii. Fundașii, mult inferiori în pregătirea lor la înot față de înaintași, erau așezați aproape de propria poartă, unde intrau în lupta „corp la corp" pentru minge cu adversarii direcți. În această încleștare ei se postau de obicei în spatele atacanților, între
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
superior însușite, dacă jucătorii proprii nu sunt corespunzător pregătiți. De asemenea, nu este posibil să aplicăm cu echipa o tactică bazată pe continua mișcare a jucătorilor în teren, dacă aceștia nu dispun de o bună pregătire fizică și o corespunzătoare mânuire a mingii în mișcare. La stabilirea tacticii de joc se va mai ține seamă și de unii factori externi, care pot influența în mare măsură desfășurarea jocului. Unul dintre ei îl constituie dimensiunile terenului, care la polo pe apă pot
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
în care îi permite și îl obligă de a conduce și coordona acțiunile acestui compartiment. Bineînțeles că numai un portar cu experiență, stăpân pe cunoștințele sale, poate îndeplini această acțiune. Portarului i se cere, de asemenea, o mare îndemânare în mânuirea mingii ș i mai ales în prinderea ei. 4.2.2 Deplasarea jucătorilor în teren În jocul de polo condițiile de înot se schimbă necontenit, în fUnctie de situațiile create jucătorii fiind nevoiți să dezvolte o viteză maximă pe distanțe
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
penalizate de arbitru. Măiestria tehnică a jucătorilor de polo este determinată de nivelul și volumul elementelor și procedeelor tehnice cu mingea. Cu cât cunoștințele jucătorilor sunt mai complete, cu atât cresc posibilitățile tehnice ale echipei. însușirea unei tehnici corecte în mânuirea mingii necesită menținerea unei poziții înalte pe apă. Poziția corectă a corpului în timpul mânuirii mingii, precum și mișcările de sprijin ale picioarelor și brațelor asigură condițiile unei manevrări corespunzătoare care determină în mare măsură forța, precizia aruncării și viteza de execuție
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
volumul elementelor și procedeelor tehnice cu mingea. Cu cât cunoștințele jucătorilor sunt mai complete, cu atât cresc posibilitățile tehnice ale echipei. însușirea unei tehnici corecte în mânuirea mingii necesită menținerea unei poziții înalte pe apă. Poziția corectă a corpului în timpul mânuirii mingii, precum și mișcările de sprijin ale picioarelor și brațelor asigură condițiile unei manevrări corespunzătoare care determină în mare măsură forța, precizia aruncării și viteza de execuție. Un bun jucător trebuie să fie capabil să execute elementele de mânuire a mingii
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
corpului în timpul mânuirii mingii, precum și mișcările de sprijin ale picioarelor și brațelor asigură condițiile unei manevrări corespunzătoare care determină în mare măsură forța, precizia aruncării și viteza de execuție. Un bun jucător trebuie să fie capabil să execute elementele de mânuire a mingii aproape în aceeași măsură cu ambele mâini. Lui i se cere să stăpânească mingea, să o transmită coechipierului sau să tragă la poartă în condiții de mare viteză, în lupta cu adversarul, folosind cel mai adecvat procedeu tehnic
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
tehnic și corector la Editura Europolis, iar începând din 1948 ocupă diferite funcții la ziarul „România liberă”. În 1972 Uniunea Scriitorilor îi decernează Premiul pentru poezie. A semnat traducerile din limba germană cu pseudonimul Ion Iordan. Flexibilitatea lui W. în mânuirea limbilor română și germană poate fi asociată cu înclinațiile sale muzicale; în tinerețe chiar se gândise la o carieră de pianist, dar împrejurările i-au împiedicat realizarea acestei năzuințe; reușește totuși să-și asigure o vreme existența ca instrumentist într-
WEISSGLAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290677_a_292006]
-
impună și pe terenul cultural-artistic. Încă în etapa „Evenimentului literar”, G. Ibrăileanu și C. Stere demonstraseră că au un orizont larg, îmbogățit mereu, o bună cunoaștere a literaturii, susținută de o mare pasiune. Arătaseră, de asemenea, o dexteritate rară în mânuirea tuturor armelor în polemică, de la argumentele cele mai subtile la inflexiuni profetice și sarcasm vitriolant. Stere, antrenat mai cu seamă în lupta politică, scrie totuși câteva eseuri literare cu impact major (Cântarea pătimirii noastre, Henrik Ibsen, Petroniu veacului al XIX
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
fel, verificăm, fixăm și aprofundăm cele demonstrate. În timpul muncii independente învățătorul pune întrebări suplimentare unor elevi pentru a-i ajuta să continuie lucrarea oprită într-un anumit loc sau îi ajută pe alți elevi să-și îndrepte greșelile făcute în mânuirea uneltelor. Prin întrebări învățătorul verifică măsura în care elevii, ce întâmpină greutăți, au înțeles demonstrația și îi determină să-și reamintască executarea corectă a operațiilor. Folosim acestă metodă și în cazul în care vrem să ne convingem dacă elevii efectuează
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
metodă și în cazul în care vrem să ne convingem dacă elevii efectuează în mod corect lucrarea. În acest caz se pun întrebări scurte, fie legate de ordinea operațiilor de lucru, fie de procedeele de prelucrare a materialelor și de mânuire a uneltelor. Metoda conversației ne ajută să mânuim și mai bine celelalte metode de predare. Explicația, însoțită de planșa cu etapele de lucru, schițe, ilustrații, ajută demonstrația, iar amândouă, la rândul lor, întâlnesc conversația și urmează calea exercițiului practic. METODA
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
cele observate, întrucât aceasta formează și consolidează legăturile stabilite în cel de-al doilea sistem de semnalizare. Este aproape imposibil să predăm elevilor procesul confecționării unui obiect, chiar și a celui mai simplu, prevăzut în programa școlară sau procedeul de mânuire a uneltelor de lucru numai descriindu-l verbal, fără a demonstra în fața lor modul cum trebuie procedat. Demonstrația, ca metodă de învățământ, se folosește de regulă atunci când elevilor li se prezintă un obiect nou sau când li se predă o
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
nouă operație de prelucrare a unui material. Nu este exclusă folosirea acestei metode și în celelalte etape ale lecției. Formele pe care le ia demonstrația în predare sunt determinate de materialul intuitiv folosit, de procedeele de muncă practică și de mânuirea uneltelor. Astfelîntâlnim următoarele forme ale demonstrației: demonstrația folosită în prezentarea diferitelor materiale intuitive, a obiectului model; demonstarea procedeelor de mânuire a diverselor unelte și instrumente de lucru; demonstația făcută pentru arătarea și înțelegerea de către elevi a diferitelor operații de prelucrare
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
pe care le ia demonstrația în predare sunt determinate de materialul intuitiv folosit, de procedeele de muncă practică și de mânuirea uneltelor. Astfelîntâlnim următoarele forme ale demonstrației: demonstrația folosită în prezentarea diferitelor materiale intuitive, a obiectului model; demonstarea procedeelor de mânuire a diverselor unelte și instrumente de lucru; demonstația făcută pentru arătarea și înțelegerea de către elevi a diferitelor operații de prelucrare a materialelor. Uneori prezentarea uneltelor și operațiilor de lucru se face simultan. Țin să precizez că aici trebuie să înțelegem
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
modelării și a fost propus ca o alternativă la teoria lui Bandura. Teoria susține că sistemul vizual este capabil să prelucreze automat informațiile vizuale, astfel încât să determine sistemul motor să acționeze în concordanță cu ceea ce a observat. Vorbirea, mersul, învățarea mânuirii obiectelor, toate se învață imitând adulții. Imitația rămâne importantă pe toate treptele formative, mai ales în cazul învățării senzorio-motorii și nu numai. Comportamentul uman, în genere, este determinat de factori precum: contextul, cunoștințele procedurale, expectanțele și autoeficiența. Cunoștințele procedurale, a
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
greu controlate de organizație. Celelalte însă îi sunt accesibile. De exemplu, de deciziile individuale cauzate psihosocial organizația se interesează în măsura în care acestea apar ca rezultat al acțiunii asupra individului a unor variabile organizaționale ce conduc spre o decizie individuală. Cunoașterea și mânuirea cu pricepere a acestor variabile ar putea facilita luarea unor decizii individuale favorabile și preîntâmpina luarea unor decizii individuale defavorabile organizației. Spre exemplu, unei organizații industriale nu-i este deloc indiferent dacă, într-un moment de vârf al activității sale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
plasat și acționează. Cercetarea indirectă a motivației oarecum pe un drum ocolit, și anume prin intermediul stimulilor capabili s-o evoce sau s-o mențină trează; în acest din urmă caz este evident faptul că utilizarea unor stimuli specifici organizaționali, precum și mânuirea lor într-un anume fel va evoca, menține sau inhiba în maniere și grade diferite motivația oamenilor. Cele două modalități de abordare se conjugă între ele și permit în cele din urmă cercetarea adecvată a fenomenului motivațional. Deși această „strategie
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
să te învârtești oricând, oricum. Să nu aștepți pentru a lua-o de la capăt. (A nu uita să-ți faci buni camarazi!)“. AMAZOANE: „Prințese care-i urăsc pe prinți. Se hrănesc cu carne crudă (ca tătarii) și se antrenează în mânuirea knutului. Călărețe fără seamăn, dorm călare. Îi sperie pe fiecare și nu se tem de absolut niciunul, nici chiar de căpcăunul Isidor“. STEJAR ALBASTRU: „Extrem de rar, acest stejar albastru e-o specie protejată-n pădurile de la noi. Se recunoaște de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
care constă în fabricarea dublului unui obiect definit pentru a-l oferi cupidității publicului. 2. Expresia publicitară În timp ce instrumentul se desăvîrșește, el pierde din calitatea de reprezentare: informația discursivă (adevărată sau mincinoasă, puțin contează aici) cedează în fața imaginii și a mînuirii sale. O meserie se creează, cea a fabricantului de imagini, de sloganuri (un fel de ilustrare prin limbaj a forței imaginii: cuvîntul ilustrează imaginea), de logosuri. El cîștigă în capacitatea de a reda și, mai ales, formează cu obiectele care
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
de «gărzi libere» în teritoriile ocupate, acte de terorism, revoltă în masele populare din statele vecine și alte acțiuni subversive. În cadrul acesteia funcționau două secții - a propagandei, respectiv cea paramilitară - unde cei încadrați urmau cursuri intensive de limba română, parașutism, mânuirea explozibililor etc. 2. „Turul Szovetseg” („Asociația Turul”), condusă de dr. Ambrus Iosif, care a atras tineretul universitar și avea în plan educarea „în spirit național”, fiind utilizată ca instrument de propagandă în manifestările organizate de autorități. Printr-o abilă propagandă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de încredere au devenit propagandiști care, sub masca colectării de fonduri pentru înzestrarea armatei sovietice, recrutau tineri între 16-21 ani cu scopul constituirii unui organ auxiliar al N.K.V.D. La școala comsomolistă tinerilor li se predau, printre altele, metode de propagandă, mânuirea armelor, aruncarea grenadei și modalități de distrugere a diferitelor obiective. Absolvenții acestei școli au fost constituiți în echipe cu rolul de a acționa în spatele frontului și a comite acte de sabotaj și terorism. La Tighina, agenții S.S.I. au descoperit că
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care refuzau au fost trecuți pe tabele speciale „și apoi deportați, fiind socotiți dușmani ai U.R.S.S.”. Școala comsomolistă din Tighina era condusă tot de învățătorul Mihnev, alături de profesorii Precupeț și Melnic, iar cursurile predate se rezumau la aruncarea grenadei, mânuirea armelor, acte de sabotaj și organizarea propagandei comuniste. După cucerirea Odessei, la 16 octombrie 1941, S.S.I. a început să identifice structurile și persoanele lăsate de N.K.V.D. în scopul dezorganizării, prin acțiuni subversive, administrației militare și civile române. Misiunile acestor echipe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
informații al armatei germane în primul război mondial, și-a exprimat punctul de vedere față de calitățile celor care se aventurau să-și desfășoare activitatea în acest teren minat al domeniului informativ: „spirit cunoscător de oameni, inițiativă ageră și agilitate în mânuirea personalului”. De asemenea, el a considerat că „serviciul de informații este un serviciu nobil”, dar acesta nu va avea rezultate corespunzătoare când „va fi dat pe alte mâni”, adică ale neprofesioniștilor în domeniu. Conducătorul unei structuri informative „trebuie să se
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
privind stabilirea și sancționarea contravențiilor. Capitolul 5 Dispoziții finale Articolul 28 Serviciul Român de Informații, împreună cu instituțiile prevăzute la art. 9, va elabora, în termen de 60 de zile de la data adoptării prezenței hotărîri, norme tehnice privind împachetarea, colectarea, transportul, mînuirea și distribuirea trimiterilor de corespondență secretă, precum și modelul formularelor ce se folosesc în sistemul de colectare, transport și distribuire a acesteia. Articolul 29 În caz de proclamare a stării de asediu, de urgență, de mobilizare, de război sau în alte
HOTĂRÎRE nr. 426 din 4 august 1992 privind colectarea, tranSportul şi distribuirea corespondentei secrete. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108733_a_110062]
-
industriale pot folosi personal angajat cu ziua, fără efectuarea examenelor medicale și de laborator, numai la manipularea materiei prime și numai în cazul cînd aceasta suferă o sterilizare în cursul procesului de fabricație. 116. Personalul angajat care se ocupă cu mînuirea, prepararea, transportul sau desfacerea produselor alimentare sub formă de materii prime, semifabricate sau finite trebuie să efectueze obligatoriu controlul medical periodic stabilit, prin instrucțiuni speciale, de Ministerul Sănătății. Conducătorii de unități sînt obligați să asigure prezentarea personalului la efectuarea controlului
ORDIN nr. 91 din 21 februarie 1974 privind stabilirea normelor de igiena în producţia, prepararea, depozitarea, tranSportul şi desfacerea alimentelor şi băuturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120670_a_121999]
-
și în baza procesului-verbal de predare-primire, semnat de directorul oficiului registrului comerțului și de reprezentantul organului respectiv. Procesul-verbal va fi datat și va cuprinde numărul filelor dosarului, conținutul pe scurt al documentelor, precum și menționarea termenului de restituire. Capitolul III Registratura-arhiva. Mânuirea registrelor Articolul 102 Oficiul registrului comerțului ține un registru unic de intrare-ieșire, în care se înscriu, în ordine cronologică, toate lucrările intrate și ieșite, având rubricile din registrul tipizat adaptate la specificul lucrărilor oficiului registrului comerțului. În registrul unic de
NORME METODOLOGICE nr. P/608 din 15 aprilie 1998 privind modul de ţinere a registrelor comerţului şi de efectuare a înregistrărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120738_a_122067]