850 matches
-
a avea boboci scoși, n-ai să ai parte de ei. De-i vedea mînz înainte de a fi văzut miel ori pui, ai să fii gol tot anul; iar de-i vedea miel sau pui, dimpotrivă. Să nu lași cămeșa mînzului acolo, că-ți mănîncă lupul pe mînz. Se leagă o lingură de gîtul mînjilor, ca să crească iute și să nu se deoache. Cînd vezi mînz pentru prima dată primăvara, vei avea belele. (Gh.F.C.) Mîță Se zice că mîța se roagă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ai parte de ei. De-i vedea mînz înainte de a fi văzut miel ori pui, ai să fii gol tot anul; iar de-i vedea miel sau pui, dimpotrivă. Să nu lași cămeșa mînzului acolo, că-ți mănîncă lupul pe mînz. Se leagă o lingură de gîtul mînjilor, ca să crească iute și să nu se deoache. Cînd vezi mînz pentru prima dată primăvara, vei avea belele. (Gh.F.C.) Mîță Se zice că mîța se roagă la Dumnezeu ca să nu fie într-o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mînz înainte de a fi văzut miel ori pui, ai să fii gol tot anul; iar de-i vedea miel sau pui, dimpotrivă. Să nu lași cămeșa mînzului acolo, că-ți mănîncă lupul pe mînz. Se leagă o lingură de gîtul mînjilor, ca să crească iute și să nu se deoache. Cînd vezi mînz pentru prima dată primăvara, vei avea belele. (Gh.F.C.) Mîță Se zice că mîța se roagă la Dumnezeu ca să nu fie într-o casă fără copii și donița să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gol tot anul; iar de-i vedea miel sau pui, dimpotrivă. Să nu lași cămeșa mînzului acolo, că-ți mănîncă lupul pe mînz. Se leagă o lingură de gîtul mînjilor, ca să crească iute și să nu se deoache. Cînd vezi mînz pentru prima dată primăvara, vei avea belele. (Gh.F.C.) Mîță Se zice că mîța se roagă la Dumnezeu ca să nu fie într-o casă fără copii și donița să nu fie uscată. Cui i-s dragi mîții i-s dragi și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
roagă lui Dumnezeu, și vor dispărea strigoii și diavolii, și tu te vei întări și nu-ți va fi nimic. Numai oamenii care sînt strigoi, numai aceia apar după moarte; dar numai trupul e de om, picioarele sînt ca la mînz. Aceasta se poate dovedi, că în dimineața Sf. Andrei se văd pe drumuri și prin alte locuri o mulțime de urme ca de mînz. Pentru ca strigoii să nu iasă noaptea din mormînt și să umble pe la neamuri, după moarte îi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
strigoi, numai aceia apar după moarte; dar numai trupul e de om, picioarele sînt ca la mînz. Aceasta se poate dovedi, că în dimineața Sf. Andrei se văd pe drumuri și prin alte locuri o mulțime de urme ca de mînz. Pentru ca strigoii să nu iasă noaptea din mormînt și să umble pe la neamuri, după moarte îi bagă pietre și o undrea* pe buric, și atunci zice poporul că nu mai poate învia. Se zice că peste mormîntul unui strigoi e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
atenție ce n-a putut încă să livreze ginerelui, lucruri ce vor fi date de către moștenitorii direcți, anume „țiganii fie-mea Zoiții să-i împlinească după cum scrie în foaia de zes tre și să-i dea și opt iape cu mânji, ce i-am rămas să-i dau și să i să cumpere și rafturi, ce nu i s-au dat“. Tatăl încearcă să-și pună în ordine toate afacerile pământești, cel puțin pe cele le gate direct de familia sa
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
manifestă imediat ce i se impune raportarea la ceilalți, așa cum se întâmplă într-un text precum Cum până la urmă alung bursucii: "mai întâi fac un semn oarecare/ spun ceva dar să fie frumos/ și se face o albă lumină/ ca un mânz foarte alb și lucios// mai apoi mă ridic și aștept/ mă stropesc peste creștet cu rouă/ căci bursucii o știm/ mai ales vin atunci când plouă// sunt acum mânzul alb sunt lumină/ ei se-ascund undeva mult mai jos/ eu mai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dar să fie frumos/ și se face o albă lumină/ ca un mânz foarte alb și lucios// mai apoi mă ridic și aștept/ mă stropesc peste creștet cu rouă/ căci bursucii o știm/ mai ales vin atunci când plouă// sunt acum mânzul alb sunt lumină/ ei se-ascund undeva mult mai jos/ eu mai fac iar un semn oarecare/ spun ceva însă mai frumos". Cea de-a doua ipoteză are în vedere constanta revenire a poetului la motivul dedublării: "Duhul meu ca
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
insurecții răsărise Republica era momentul. soldații-au împușcat cocoșii, caii râdeau lăngă fântână. primarul comunist primarul s-a însurat cu o cadână. când au venit la noi acasă să ne tîrască-n colectivă, taica își ascuțea toporul iar maica frământa colivă. mânjii s-au dus de lângă iepe, strigoii au intrat prin țoale. țăranii s-au ascuns în vârste, deci: cine să se mai răscoale... și plugul de demagogie s-a pus să are peste Țară. de-atunci ne plouă doar blesteme, de-
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
radiologic (fig.1.5 - sursa: National Library of Medicine. Wien. Klin. Wochenschr. 9, 63, 1896). Ulterior s-au folosit mixturi de bariu sau bismut ca substanțe de contrast. 1831 - Doctorul veterinar Jean-Francois Bouley descrie prima dată claudicația intermitentă la un mânz de 6 ani la care, în cursul disecției, s-a evidențiat prezența unui anevrism al aortei abdominale și ocluzia ambelor artere femurale (Archives générales de Médicine 1831; 27: 425). În 1846 Brodie descrie claudicația intermitentă la om iar Jean-Martin Charcot
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
de a studia pentru o meserie bună, mulți elevi lăsaseră acasă familiile proprii; sacrificiile personale făcute pentru realizarea viselor; 72 p. 204, r. 5 7 : „nu ești nici de zama ouălor; decât așa, mai bine te făcea mă ta un mânz și te mâncau lupii” lipsa voinței și perseverenței atrag după ele inutilitatea vieții omului; r. 24 25 : „Condacul umple sacul, și troparul hambarul, măi băiete!” ideea potrivit căreia îndeletnicirile preoților aduc mari câștiguri acestora; p. 206, r. 1 2 : „Când
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
a mângâiat pe creștet și mi l-a arătat pe tata. Intrarea în cârciumă se făcea direct din șosea, trotuarul avea cam un metru și ceva lățime, după care treceau șinele de tramvai. M-am dus la tata: - Ce-i, mânzule? m-a întrebat. Mâncând covrigul, i-am spus care-i baiul. - Bine, bine, spune-i mamei că vin de cum termin partida asta. Dar eu n-am plecat. Îmi plăcea să mă uit la uriașii aceștia care intrau, comandau ceva, consumau
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
litri de vin din cela alb și ia niște cârnați, că-i plac coanei Paulina. Eu oi pregăti patefonul și plăcile. - Dar ce, Iancule, ți s-a făcut de dănțuială?Da, bre. Mergem la cumetri. Și vezi, îmbracă-l pe mânzul ista mic, îl luăm cu noi, dar vezi că-i trebuie întâi o spălătură zdravănă, cu săpun din acela bun, făcut de mine alaltăieri! - Bine, Iancule, dar nu mă grăbi, că trebuie să mă îmbrac și eu. Și uite așa
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ții jumătate din negoțul cu grâu al țării. Toți negustorii și armatorii greci sunt de partea ta. Tot așa și albanezii care țin negoțul cu cai, că de la Brâncoveni pleacă în fiecare toamnă spre Adrianopol și Istanbul optsprezece mii de mânji învățați de călărie și două, trei mii de boi de cărăușie grea. Și de partea cui ar fi sfinții părinți de pe la Sfântul Munte și de pe tot cuprinsul Olteniei, când mai toți se cuminecă din potirele de argint aurit sau chiar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
avea eu? — Bine, du te și schimbă-ți hainele, îmbracă-te ca un ienicer oarecare sau ca un negustor, întoarce-te pe jos. În fața porții o să fie tras un rădvan închis, negru, mai vechi, în ham cu două iepe cu mânjii lor alături. Îi spui surugiului că-l aștepți pe beizadea Ștefan și el o să-ți facă semn să te urci. Mergem doar noi trei, domnia ta, noi și fiul nostru, Ștefan. Ah, și vodă duse mâna spre față, nu mă mai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din țările apusului pregătite de bucătarii francezi ai prințului. Conversația o domina Mateiaș, care-și povestea peripețiile avute în partida de călărie la care tocmai luase parte sub supravegherea căpitanului gărzilor palatului. Iapa roaibă, leneșă, care aștepta să fete un mânz, devenise în povestirea lui un armăsar negru nărăvaș pe care până la el nu reușise să-l stăpânească nimeni iar parcul cu alei bătătorite - un codru nepătruns. Când copilul se opri o clipă să-și tragă sufletul, spătarul Mihai își exprimă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
român a asimilat pe migratori Adevărat 2. „Alegeți cuvintele” Alegeți cuvintele care denumesc nume de arme folosite În vremea lui Mircea cel Bătrân. aă ghioagă, topor, tun, sabie, tanc, arc, buzdugan, bombă, suliță, săgeată.... Alegeți cuvintele de origine latină. bă mânz, om. frate, strună, soră, mistreț, mare, viezure, pământ, varză..... Alegeți cuvintele cu care să caracterizați perioada celui de-al doilea război mondial. dă oaste, armată, boieri, fascism, guvern, sfat domnesc, nemți, iobagi..... Alegeți cuvinte-nume de localități unde s-a adunat
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
MAI SCUMPĂ DE PE LUME de Nichita Stănescu Spune-mi care mamă-anume Cea mai scumpă e pe lume? Puii toți au zis de pasări, Zarzării au zis de zarzări, Peștișorii, de peștoaică, Ursuleții, de ursoaică, Șerpișorii, de șerpoaică, Tigrișorii, de tigroaică. Mânjii toți au zis de iepe, Firul cepii-a zis de cepe, Nucii toți au zis de nucă, Cucii toți au zis de cucă, Toți pisoii, de pisică, Iară eu, de-a mea mămică. Orice mamă e anume, Cea mai scumpă de pe
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
îi va trimite." 4. Dar toate aceste lucruri s-au întîmplat ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul, care zice: 5. "Spuneți fiicei Sionului: "Iată, Împăratul tău vine la tine, blînd și călare pe un măgar, pe un măgăruș, mînzul unei măgărițe." 6. Ucenicii s-au dus, și au făcut cum le poruncise Isus. 7. Au adus măgărița și măgărușul, și-au pus hainele peste ei, și El a șezut deasupra. 8. Cei mai mulți din norod își așterneau hainele pe drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
decît marea. 10. Dacă apucă, dacă închide și cheamă El la judecată, cine-L poate opri? 11. Căci El cunoaște pe făcătorii de rele, vede ușor pe vinovați. 12. Omul dimpotrivă, are minte de nebun și s-a născut ca mînzul unui măgar sălbatic! 13. Tu, îndreaptă-ți inima spre Dumnezeu, întinde-ți mîinile spre El. 14. Depărtează-te de fărădelege și nu lăsa nedreptatea să locuiască în cortul tău. 15. Și atunci, îți vei ridica fruntea fără teamă; vei fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
o vorbă - "nevoia învață minte pe om" - adevărat! Dar pe câtă vreme creierul, organul minții, nu este pe deplin crescut, această creștere o împiedecă prin întrebuințarea prea timpurie a lui, precum un cal închircește când îl înhămăm prea de timpuriu, pe când îi mânz. Însă nevoia părinților înhamă prea devreme atât puterea fizică cât și cea intelectuală a copilului, încît iese din el o închircitură, un cretin, [o] ființă bătrână înainte de vreme, căruia apoi în mod reactiv îi este în urmă lene și a
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
acela. A luat din ce mai avea cu el, și a pus deoparte ca dar pentru fratele său Esau: 14. două sute de capre și douăzeci de țapi, două sute de oi și douăzeci de berbeci, 15. treizeci de cămile alăptătoare cu mînjii lor, patruzeci de vaci și zece tauri, douăzeci de măgărițe și zece măgăruși, le-a dat robilor săi, turmă cu turmă deosebit, și a 16. poruncit robilor săi: "Treceți înaintea mea, și lăsați o depărtare între fiecare turmă." 17. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
de domnie nu se va depărta din Iuda, nici toiagul de cîrmuire dintre picioarele lui, pînă va veni Șilo, și de El vor asculta popoarele. 11. El își leagă măgarul de viță și de cel mai bun butuc de viță mînzul măgăriței lui. Își spală haina în vin și mantaua în sîngele strugurilor. 12. Are ochii roșii de vin, și dinții albi de lapte. 13. Zabulon va locui pe țărmul mărilor, lîngă limanul corăbiilor și hotarul lui se va întinde înspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
cu aportul operelor literare din Moldova). o Limba română are o structură formată din; substratul traco dacic reprezintă 10% din totalitatea lexicului (160-180): barză, băiat, bordei, brad, brânză, brâu, burtă, buză, cârlig, copil, gard, gorun, grapă, grumaz, mătură, moș, mal, mânz, mazăre, pânză, prunc, pârâu, vatră, viezure, etc. stratul latin 80% din fondul principal de cuvinte al limbii române: (gramatica latină reprezintă structura fundamentală a limbii române); adstratul slav 20% este format din cuvintele împrumutate din limbile popoarelor slave (slavona jucând
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]