677 matches
-
pe care se extind aceste pajiști sunt cernoziomurile, regosolurile, pseudorendzinele și solurile cernoziomoide. Vegetația are în componență numeroase specii ierboase nevaloroase, dăunătoare, cum ar fi scaieți, pelin și specii toxice, ca: alior, coroniște sau vegetație lemnoasă dăunătoare, precum: porumbar, păducel, măceș, verigariu. Valoarea pastorală este mediocră, cu potențial de producție scăzut, de numai 3-5 t/ha MV și o încărcare medie de 0,3-0,5 unități vită mare la ha. 3.2. Pajiștile de Festuca rupicola (F. sulcata) (păiuș de silvostepă
NORME METODOLOGICE din 11 decembrie 2013 (*actualizate*) pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
Rubus phoenicolasius Altele(3) (d) Alte bace și fructe mici Afine Vaccinium corymbosum Afine, merișor de munte Merișoare Vaccinium macrocarpon Coacăze (roșii, albe sau negre) Ribes nigrum, Ribes rubrum Agrișe Ribes uva-crispa Inclusiv hibrizii încrucișați cu alte specii de Ribes Măceș Rosa canina Dud(4) Morus spp Arbatus Păducel spaniol(4) Crataegus azarolus Boabe de soc(4) Sambucus nigra Scoruș negru, sorbus, crușin, păducel, scoruș de munte și alte bace ale arborilor Altele(3) (vi) Fructe diverse Fructul întreg fără peduncul
32006R0178-ro () [Corola-website/Law/295131_a_296460]
-
obținute prin procedeele menționate în definiția 2 lit. (a): C.1.1. Fructe și semințe comestibile: Nuci de cocos Nuci de Brazilia Anacard Curmale Ananas Fruct de manghier Papaia Porumbă Cacao Fructul pasiunii Nuci de cola Arahide Cynorrhodons (fructe de măceș) Fruct de cătină albă Afine Sirop de arțar Quinoa Amarantacee Semințe de hrean Sâmburi de dovleac Semințe de pin Semințe de ridiche C.1.2. Condimente și ierburi fine comestibile: Toate produsele cu excepția cimbrișorului C.1.3. Cereale: Mei Orez
jrc2241as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87394_a_88181]
-
Stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora)│ - Salcie plesnitoare (Salix fragilis) │ │- Cer (Quercus cerris) │ - Salcâm (Robinia pseudoacacia) │ │- Gârniță (Quercus frainetto) │ - Glădiță (Gleditsia triacanthos) - Păducel (Crataegus monogyna) │- Sălcioară (Eleagnus angustifolia) │ │- Corn (Cornus mas) │- Sânger (Cornus sanguinea) - Coacăz negru (Ribes nigrum) │- Cătina roșie (Tamarix ramosissima) │ │- Măceș (Rosa canina) - Pațachină (Rhamnus frangula) │ │- Călin (Viburnum opulus) │- Jneapăn (Pinus mugo) - Liliac (Syringa vulgaris) │- Vișin (Prunus cerasus) │ │- Cătină albă (Hippophae rhamnoides) Lista speciilor forestiere de arbori și arbuști utilizate în lucrările de împăduriri, │ │ pentru realizarea de perdele forestiere de protecție
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 19 iulie 2016 Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273832_a_275161]
-
vânzării cu amănuntul, în ambalaje făcute pe loc, cu un conținut net ce nu depășește 11 kg (a) 0 ex 0810 40 50 10 Fructe de arbuști din specia Vaccinium macrocarpon, proaspete 0 ex 0810 90 85 10 Fructe de măceș, proaspete 0 0811 90 50 0811 90 70 ex 0811 90 95 66 67 Fructe de arbuști din genul Vaccinium, crude sau preparate prin tratare cu abur ori prin fierbere în apă, congelare, fără să conțină adaosuri de zahar sau
jrc3122as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88278_a_89065]
-
67 Fructe de arbuști din genul Vaccinium, crude sau preparate prin tratare cu abur ori prin fierbere în apă, congelare, fără să conțină adaosuri de zahar sau de alte materiale de îndulcire 0 ex 0811 90 95 40 Fructe de măceș, crude sau preparate prin tratare cu abur ori prin fierbere în apă, congelare, fără să conțină adaosuri de zahar sau de alte materiale de îndulcire 0 ex 2707 99 11 10 Uleiuri ușoare brute, conținând în greutate : - 10 % sau mai
jrc3122as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88278_a_89065]
-
de salcâm, Robinia pseudoacacia, Leguminosae Agent de întreținere a pielii/tonic Romneya Coulteri Extract este un extract din flori de Romneya coulteri, Papaveraceae Emolient/tonic/agent de întreținere a pielii Rosa Canina Fruit Extract este un extract din fructe de măceș, Rosa canina, Rosaceae Tonic/agent astringent Rosa Canina Fruit Oil este uleiul nevolatil derivat din măceșe, Rosa canina, Rosaceae. Conține în principal gliceride ale acizilor grași Emolient/agent de întreținere a pielii Rosa Canina Leaf Extract este un extract din
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
Rosaceae Tonic/agent astringent Rosa Canina Fruit Oil este uleiul nevolatil derivat din măceșe, Rosa canina, Rosaceae. Conține în principal gliceride ale acizilor grași Emolient/agent de întreținere a pielii Rosa Canina Leaf Extract este un extract din frunze de măceș, Rosa canina, Rosaceae Agent de întreținere a pielii Rosa Canina Seed Extract este un extract din semințe de măceș, Rosa canina, Rosaceae Agent de întreținere a pielii Rosa Centifolia Extract este un extract din flori de trandafir de dulceață, Rosa
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
principal gliceride ale acizilor grași Emolient/agent de întreținere a pielii Rosa Canina Leaf Extract este un extract din frunze de măceș, Rosa canina, Rosaceae Agent de întreținere a pielii Rosa Canina Seed Extract este un extract din semințe de măceș, Rosa canina, Rosaceae Agent de întreținere a pielii Rosa Centifolia Extract este un extract din flori de trandafir de dulceață, Rosa centifolia, Rosaceae Tonic/agent astringent Rosa Centifolia Oil este uleiul volatil extras din flori de trandafir de dulceață, Rosa
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
întregime zonei pădurilor de foioase care, mult reduse în decursul vremurilor, au căpătat un aspect discontinuu. În prezent, din vechiul codru au rămas împădurite doar masivul Dragomirna și dealul Ciungilor-Ilișești. Subarboretul acestor păduri este format din lemn câinesc (Ligustrum vulgare), măceș (Rosa canina), sânger (Cornus sanguinea), corn (Cornus mas), alun sălbatic (Corylus colurna), soc (Sambucus nigra) etc. Răspândirea în trecut a pădurilor este atestată și de o serie de fitonime ca: Dumbrăveni, Ipotești, Lisaura, Plopeni, Salcea, Tișăuți și altele. Vegetația de
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
deține un patrimoniu botanic secular: paltin argintiu, stejar roșu american și alte specii arboricole. Poziția geografică a orașului îi conferă un cadru vegetal bogat, în special în păduri de foioase. Printre plantele ce trăiesc în acestea se numără plopul, socul, măceșul și frasinul ale căror muguri, flori, frunze sau fructe sunt recunoscute din cele mai vechi timpuri ca „leacuri” și tratamente pentru diverse afecțiuni. La marginea pădurilor sau în luminișuri se pot întâlni și plante erbacee: ciuboțica cucului, brândușa, fragi, măcrișul
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
Quercus petraea, Q. polycarpa, Q. dalechampii (gorun), Q. pubescens (stejar pufos), Q. cerris (cer), Q. frainetto (gârniță), Tilia tomentosa (tei alb), Fraxinus ornus (mojdrean), Robinia pseudacacia (salcâm), Betula verrucosa (mesteacăn). Pe lângă arbuști larg răspândiți ca Prunus spinosa (porumbar), Rosa canina (măceș), Ruscus aculeatus (ghimpe), Crataegus monogyna (păducel), Corilis avellana (alun), în locul pădurilor termofile defrișate se instalează specii submediteraneene precum Cotinus coggygria (scumpie), Syringa vulgaris (liliac), Padus mahaleb (vișin turcesc). În lunca Nerei sunt frecvente salcetele (Salix alba, S. fragilis, S. triandra
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
de deal, cu păduri de foioase. Arborii predominanți sunt cei de esență tare, din familia stejarului, gorun, cer, carpen, fag, frasin; precum și plantații de pin și molid. La mijlocul secolului trecut exista și o pădure de mesteceni. Arbuștii sunt reprezentați de măceș, murul, porumbarul, socul. Din vegetația spontană fac parte: margaretele, chiminul, mușețelul, sunătoarea, coada șoricelului, traista ciobanului, nalba, păpădia, sânzienele, ștevia, potbalul, cicoarea etc. Fauna este specifică zonei de deal, acoperide de pajiști și păduri. Din animalele întâlnite sunt: vulpea, mistrețul
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
pentru România, cu influențe mediteraneene , balcanice. Trăiesc aici specii de copaci și arbuști între care: fagul, salcâmul, cerul, garnița, gorunul, stejarul, carpentul, frasinul, platinul, arțarul, mesteacănul, cătina, alunul, castanul, sălcia, arinul, plopul, murul, liliacul, păducelul, rachița, șocul, coacăzul, zmeurul, porumbarul, măceșul. Dintre pomii livezilor trebuie menționați: corcodușul, mărul, părul, nucul, cireșul, vișinul, dudul, gutuiul, piersicul, caisul. Este impresionant să întâlnești într-o zonă restrânsă atâtea specii aparținând vegetației de munte, de deal și podiș dar și de câmpie și lunca, de
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
382 m) și Bala (369 m). Pornind de la aceste culmi împădurite, dealurile coboară lin către firul apei, acoperite cu fânețe, vii și pomi. Printre fânețe, pe care oamenii le numesc impropriu livezi, se dezvoltă în voie o serie de arbuști: măceșul, rugul, alunul, porumbarul, păducelul, curpenul, sângerul, etc. Pe culmea Bereștilor care desparte satul de Rudina se găsesc cele mai multe plantații de vii, dată fiind expunerea solară. Asemenea plantații se mai găsesc și pe dealul care face legătura între valea lui Ban
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
reședința) și Țonțești. Este situată în apropiere de orașele Câmpina și Breaza și de localitatea Brebu. Telega se află în zona deluroasă a Subcarpaților Curburii, întinsă de-a lungul văii pârâului („gârlei”) Sărata și pe dealurile dimprejur (Rotunda, Mărtin, Obârșie, Măceș, Recea, Grâușor, Câlinet, Țânțaru, Ciobu, Plai). Altitudinea medie a localității Telega este de aproximativ 550 m. Cel mai înalt deal din zonă, Măceș, are o înălțime de 815 m. Pârâul Sărata este un afluent al râului Teleajen care izvorâște din
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
Subcarpaților Curburii, întinsă de-a lungul văii pârâului („gârlei”) Sărata și pe dealurile dimprejur (Rotunda, Mărtin, Obârșie, Măceș, Recea, Grâușor, Câlinet, Țânțaru, Ciobu, Plai). Altitudinea medie a localității Telega este de aproximativ 550 m. Cel mai înalt deal din zonă, Măceș, are o înălțime de 815 m. Pârâul Sărata este un afluent al râului Teleajen care izvorâște din zona satului Melicești și curge de la nord-vest către sud-est. Datorită poziționării predominant pe valea acestei gârle, Telega este protejată de vânturi puternice. Solurile
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
Restul dealurilor au fost transformate pe parcursul vremii în fânețe sau în livezi de pomi fructiferi. De departe predomină prunul, producția artizanală de țuică fiind una din activitățile specifice locului. Dintre arbuștii întâlniți în zonă, la marginea fânețelor: cătina, alunul, gherghinul, măceșul, călinul, cornul, scorușul, socul. Fauna sălbatică mică e specifică pădurilor de foioase din Muntenia de deal: veverițe, pârși, viezuri, cârtițe, iepuri, vulpi. Păsări întâlnite în zona Telegii: cuc, gaiță, turturea, uliu, vrabie, rândunică, pițigoi, ciocănitoare. Din rândul faunei mari, întâlnim
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
dintr-un amestec de quercinee, în special gorun (Quercus petrea) și fag (Fagus sylvatica), alături de carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia tomentosa, T.cordata), frasin (Fraxinus excelsior). Subarboretul este format din alun (Corylus avelana), corn (Cornus mas), soc (Sambucus nigra) și măceș (Rosa canina).
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
de la un an la altul. Vegetația pe teritoriul satelor comunei Lunca este în funcție de sol. În satele Lunca, Susțiu, Sîrbesti și Hotarel întâlnim o vegetație de lunca și stepa. Dintre plantele ierboase cele mai întâlnite sunt gramineele, dintre arbuști, porumbarul și măceșul. Pe malul apelor întâlnim sălcia și arinul, în livezi întâlnim mărul, părul, prunul, cireșul și nucul. Plantele cele mai frecvent cultivate sunt cerealele (grâu, secara, orz, ovăz, porumb), floarea soarelui și trifolienele. În satul Briheni vegetația este de deal, pădurile
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
au dezvoltat păduri compacte de foioase formate, preponderant, din fag montan. Rar pot fi întâlnite exemplare de paltin de munte: jugastru, frasin, ulm, mesteacăn, tei, gorun.La bordura pădurilor de foioase pot fi întâlnite diferite specii de arbuști: alun, corn, măceș, păducel, salbă moale, spin porumbar, sânger, soc roșu. În zona alpină cresc pâlcuri de jnepeni și afini, iar în tăieturi, zmeurul. Malurile văilor sunt tivite, fragmentar și discontinu, de arbori specifici din zonelor umede: arin, plopul tremurător și răchita. Intervenția
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
au dezvoltat păduri compacte de foioase formate, preponderent din fag montan, rar pot fi întâlnite exemplare de paltin de munte: jugastru, frasin, ulm, mesteacăn, tei, gorun. La bordura pădurilor de foioase pot fi întâlnite diferite specii de arbuști: alun, corn, măceș, păducel, salba moale, spin porumbar, sânger, șoc roșu. În zona alpina cresc pâlcuri de jnepeni și afini, iar în tăieturi, zmeur. Malurile văilor sunt tivite, fragmentar și discontinuu, de arbori specifici zonelor umede: arin, plopul tremurător și rachița. Intervenția factorului
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
etajul pădurii din dealul Coșerilor. Pădurea, în suprafață de cca. 58 ha, are specii de foioase reprezentate prin: stejarul ("Quercus robur"), carpenul ("Carpinus betulus"), teiul alb ("Tilia tomentosa"), jugastrul ("Acer campestre"), ulmul ("Ulmus glabra"), arțarul ("Acer tataricum"), porumbarul ("Prunus spinosa"), măceșul ("Rosa canina"), cornul ("Cornus mas"), sângerul ("Cornus sanguinea"), salcâmul ("Robinia pseudacacia"), frasinul ("Fraxinus excelsior"), alunul ("Corylus avellana"), cireșul sălbatic ("Prunus avium"), sălcioara ("Elaeagnus angustifolia"), glădița ("Gleditsia triacanthos"). Au mai fost plantate în ultimii 30 de ani și specii rășinoase: pinul
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
și a dotărilor reduse, în comparație cu comună Calmatuiu de Sus, din care face parte mică localitate, situată în județul Teleorman, Muntenia, România. Are o școală (clase I - IV). Până în anii '80 era amenajat, la intrarea în sat, un mic parc cu măceși și trandafiri roșii și roz, din florile cărora copiii își făceau coronițe, cănd primeau premii. Erau bănci, ronduri de flori și ălei. Pe aceeasi ulița se aflau terenul de fotbal și SMA-ul, parcul de tractoare, care însă au fost
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
farmec deosebit, formează un brâu la limita dintre sate și comunele învecinate. Fagul, în aceste păduri este însoțit de numeroși arbori și plante lemnoase: mesteacănul (Betula verrucosa), carpenul (Carpinus betulus), plopul (Plopulus tresnula) și în zona exterioară a pădurilor întâlnim măceșul (Rosa tomentosa). În zonele cultivate și în cele de pășune sunt grupări de măr pădureț (Malus silvestris), porumbarul (Prunus spinosa), sîngerul (Cornus sanguinea), alunul (Corylus avelana). Primăvara în pădurile noastre înfloresc plante ierboase : păstița (Anemone ranunculoides), brebeneii (Corydalis solida), fragii
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]