575 matches
-
este o combinație unică de considerație curtenitoare și disponibilitate de a le face tuturor pe plac. Unii oameni care l-ar Întâlni pe Don pentru prima oară ar putea crede că felul În care Îi tratează este de-a dreptul măgulitor. Măgulirea, asociată de obicei cu nevoia de a dobândi ceva, nu i se aplică lui Don. El este unul dintre acei norocoși care, datorită succesului afacerilor Încheiate, pot să facă absolut ce vor. Stilul lui Don este cel pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
de exemple tipice, se pare că există un paralelism tacit, dar aproape exprimat, între Augustus și Cotys: primul fiind comparat cu Antiphates, regele lestrigonilor (de altfel, acesta nu este singurul loc unde Ovidiu îi atribuie împăratului un asemenea titlu deloc măgulitor), al doilea, în schimb, cu Alcinoos. În plus, precursorii lui Augustus par a fi sugerați prin numele tiranilor Apolodor, Alexandru și Falaride. E de la sine înțeles că, denigrându-l pe Augustus și elogiindu-l fățiș pe Cotys, Ovidiu intenționează să
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
un efort de fantezie etimologică, care încerca să lege ideea de Maius, Maia de cea de Magnus, și implicit de Maximus, pentru a aduce întotdeauna, dacă nu un explicit, cel puțin un implicit tribut de exaltare a casei Fabia prin măgulitorul epitet de Maximus. În schimb derivarea etimologică la care s-a mai făcut trimitere a Fabii-lor din Fovii și a Fovii-lor din fovea "gaură, capcană pentru lupi", se leagă de tradiția Lupercilor, "tovarășii lupului" (Wolfsgenssen), care la început trebuie să
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
mai sigur. Fie ca Augustus să-și plece urechea la vocea lui Fabius, voce care de obicei este în ajutorul acuzaților trepidând de neliniște (Vox... auxilio trepidis quae solet esse reis v. 117-118). Din nou apare comparația-praeteritio atât de puțin măgulitoare pentru Augustus chiar și în formularea sa negativă: "Nu trebuie să-l implori pe Termodonte (sau Terodamante, un rege de tristă faimă din Sciția, care avea pe post de gărzi lei hrăniți cu carne umană); nici pe crudul Atreus (care
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
urmează), ci și față de poetul oficial al acestei politici, Vergiliu. Sintagma "Eneida ta" spusă de Ovidiu reunește în același dispreț pe însuși Augustus și pe poetul preferat! Mai mult, referirea la începutul Eneidei: Arma virumque (cano) în acel context puțin măgulitor pentru noblețea morală a Eneidei și a autorului său, dă impresia unei parodii atroce, care frizează obscenitatea. Între timp, a trecut multă apă pe sub poduri și însuși Augustus a adoptat o morală stoică destul de rigidă, astfel încât să ureze poporului roman
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
folosesc poetului pentru a spune simplu că Augustus. Se pare că Ovidiu se joacă cu zvonuri despre Augustus care poate erau șoptite la ureche în cercurile antiaugustiene. De altfel, nu este singurul text în care o asemenea comparație prea puțin măgulitoare, chiar dacă negativă, este folosită la adresa Împăratului. Literatura aluzivă trebuie să fi atins aici unul dintre punctele sale culminante de expresie artistică! 285 Cfr. TH.J. DE JONGE, op. cit., notă la v. 51-52, p. 57. 286 E. RIPERT, op. cit., p. 480
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
invizibilă, iar ecoul printre confrați este și mai anemic. Practic, un singur autor apare În volum: Ion Vitner cu volumul de eseuri critice, Pasiunea lui Pavel Corceaghin (eseuri); despre această carte scrie Ovid.S. CROHMĂLNICEANU 85 În termeni nu prea măgulitori, deși Încă din prima frază suntem asigurați de contrar cronica ( În două părți, se-nțelege, din care prima general-laudativă a concret-negativă), este prima „gafă” a criticului, urmată Îndeaproape, În numărul proxim, de alta și mai mare, referitoare la nuvelistică, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nobilul cap al cașalotului ar putea fi asemuit unui car roman de război îîndeosebi din față, unde pare atît de frumos rotunjit), capul balenei normale îți evocă un gigantic pantof în formă de galion - ceea ce nu-i o comparație tocmai măgulitoare. în urmă cu două sute le ani, un bătrîn călător olandez l-a comparat cu un calapod de cizmar. Dar în acest calapod sau în acest pantof ar putea să se lăfăie ca-ntr-un palat băbuța din poveste, împreună cu tot
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
resimțite de Ceaușescu: el și camarila sa au fost întâmpinați de "sute și sute de mii de oameni, aproape întreaga populație a orașului (Pyongyang, n.m.), precum și un mare număr de locuitori din împrejurimi"(Sub steagul internaționalismului...: 1972, 106). Apoi, la fel de măgulitor, pe lângă mediatizarea vizitei la posturile de radio și televiziune și montarea unor panouri propagandistice imense de-a lungul traseului oficial, "Toate ziarele coreene publică, de asemenea, pe prima pagină, biografia tovarășului Ceaușescu, însoțită de fotografia sa. Manșetele ziarelor poartă pe
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mai am un studiu care probabil va intra, când voi avea timp s-o scriu, într-o carte despre dialogul personajelor elisabetane cu epoca contemporană. Vedeți, mă ajut mereu cu gânduri aruncate înainte. Shakespeare, contemporanul nostru! Într-o scrisoare extrem de măgulitoare pentru dumneavoastra Robert Falls, directorul artistic al companiei Wisdobridge Theater din Chicago afirma că sunteți primul regizor din lume care dă o concretizare deplină viziunii shakespeariene a lui Kott. Nu credeți totuși că această lectură modernă a textelor clasice, acest
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
la sediul Consiliului Europei. Potrivit mandatului, am solicitat întrevederi cu reprezentanți ai Secretariatului, precum și cu deputați în Adunarea Parlamentară a Consiliului. Tema discuțiilor era legată de perspectiva dezbaterii în Adunare a unui raport despre România, întocmit în termeni nu prea măgulitori. Potrivit analizei de la București, raportul făcea abstracție de situația reală din România, nu cuprindea nici constatările reprezentanților Comisiei, care vizitaseră anterior țara, inclusiv ale deputatului R. Noerens. Mai grav, raportul punea sub semnul întrebării momente importante ale istoriei poporului român
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
nu mă fi șters din memoria celor ce mă citeau cu plăcere/ celor care o făceau cu neplăcere: îmi place teribil să fac neplăcere (celor care îmi produc neplăceri). Cînd, acum o lună, Nicolae Turtureanu își mai și intitula însemnarea (măgulitoarea însemnare) despre mine cu titlul rubricii mele părăsite, Ultima tușă, cei care mă "iubeau" au crezut că și dădusem ortul popii. Iată, îi dezamăgesc. Poate și prin mărturisirea că am irepresibila dorință de a debuta. Închipuiți-vă ce furoare pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
întrerupea dezmățul hilar. Și tare nu cred că nu dibuise, el, pișicherul, sub ștaiful magistrului, bruma de... autoșagă. Cum, la fel, nu aș risca în cazul celuilalt academcian ieșean, Alexandru Zub, fost coleg de promoție universitară și autorul unei doct măgulitoare prefețe la albumul meu Uși celebre, Uși umile. Vrînd să-i atrag atenția că ochelarii săi văzuți într-o recentă emisiune televizată par prea... vetuști. Cînd mă conduce la ușă, îmi spune: Te rog să mă recomanzi magazinului Transparența. Și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
au cunoscut, În limbajul elitelor culturale ale Antichității, diferite glisări semantice, care au generat conotații specifice, fără a elimina, În uzajul comun, sinonimia lingvistică inițială. Cercetătorii au identificat numeroase exemple de acest fel: „În Odiseea I, 56, aimylioi logoi, cuvinte măgulitoare, sau În Teogonia, 229, hesiodică, pseudeis logoi, minciuni, cuvinte care mint. Și tot așa, mai târziu, după epoca lui Heraclit, logos va fi aplicat definiției (Aristotel), răspunsului unui oracol, revelației zeilor” (Gh. Vlăduțescu, 1984, p. 69). De asemenea, așa cum arată
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
golite de puritatea sensurilor primare, prin utilizarea demagogică în cele mai banale contexte, incidentul ,,Se-nțelege"etc. sunt elemente care dezambiguizează și facilitează traducerea acestui text care, literal, este elogiativ, străbătut de entuziasm. Exprimarea disprețului se face astfel cu eleganță, măgulitor, prin intermediul ironiei "urbane". Caragiale se detașează, așadar, de practica gazetăriei injurioase și de lumea zgomotoasă, "scoasă din țâțâni", veșnic amatoare de scandaluri, ,,revuluții" sau chefuri gălăgioase și impregnate de un mahalagism care îi repugnă. Violenței verbale și afirmației ostentative, Caragiale
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
veritabil, prin atmosfera stilistică ironică și prin conturarea inspirată a portretului colectiv al intelectualului de cafenea, realizată prin sugestia de tip sinecdocă a confundării categoriei cu semnul ei distinctiv consumul de "jvarț". Caragialiana strategie a camuflării disprețului într-o condescendență măgulitoare, augmentează efectul revelării ireversibile a imposturii: Chiar ieri, a răspuns poetul, cineva care venea din străinătate mi-a vândut pentru cinci sute de lei o ediție princeps din Boileau. Din ce an ? îndrăznesc eu. 1800! Ediție princeps? insist, prinzând curaj
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ale lanțului muntos. Serbia eroică și martiră (Vălenii de Munte, 1915) oferă splendide imagini de evocare istorică ale luptei pentru supraviețuire a vecinei de la apus a României. În Popoare turanice parazite (Vălenii de Munte, 1915), Iorga oferă o imagine deloc măgulitoare a "popoarelor turanice parazite": ungurii, turcii și bulgarii. Campania antisemită a "Neamului românesc" scăzuse în intensitate odată cu declanșarea războiului. Citim relatări despre pretinsa lipsă de loialitate a evreilor față de România, despre simpatia evreilor față de Puterile Centrale, despre spionajul sau sabotajul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
părerea doamnei Liliana Pippidi-Iorga, Iorga a scris cartea aceasta ca replică la apariția unei biografii oportuniste scrisă de bibliotecarul său, Barbu Theodorescu (un admirator plin de simț practic al lui Iorga)88. Doamnei Catinca nu i-a plăcut această biografie măgulitoare și voit selectivă, ca, de altfel, nici lui Iorga. Doamnei Catinca (mai mult decît lui Iorga) nu-i plăcea Theodorescu. Iorga era mai tolerant. Știa că Barbu Theodorescu era un lingușitor care fura din cînd în cînd cărți și documente
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sa ca să le vîndă și că trăia pe spinarea lui. Theodorescu a devenit ulterior un slugoi oportunist al comuniștilor. Pe lîngă toate, personalitatea sa era insuportabilă. Nu-i lăsa pe oameni să vorbească în timpul conversațiilor cu el. Ultima sa biografie măgulitoare a lui Iorga a apărut în 1968. După apariția în 1933 a biografiei lui Barbu Theodorescu, doamna Liliana a auzit-o de mai multe ori pe doamna Catinca spunîndu-i soțului ei: Chiar vrei ca povestea vieții tale să rămînă posterității
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
români și unguri au degenerat în atmosfera anilor 1937 și 1938. Firește că Iorga a considerat presupunerile lui Dománovszky privind originea românilor drept "agresiuni științifice, replicile lui devenind sardonice. Epitetele maghiare referitoare la românii ardeleni nu erau nici ele prea măgulitoare. Iorga se referea permanent la cultura maghiară în termenii de "cultura sub-germană maghiară" sau, uneori, "odioasa cultură sub-germană -maghiară". Atunci cînd mișcarea radicală fascistă maghiară, Crucea-Săgeată, a promis să recunoască autonomia culturală a naționalităților maghiare (în cadrul unei Ungarii Mari), Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
săptămîni editoriale despre "felul în care Legiunea a abuzat de încrederea poporului român", care aștepta un "Trimis al Arhanghelului". Apoi despre Codreanu, pe care "oamenii nu-l înțeleg, dar îl iubesc totuși". În aceleași numere de ziar erau incluse mesaje măgulitoare de loialitate (telegrame și scrisori) față de rege. Iorga dădea pe urmă o descriere a românașului, pierdut acum cu tristețe în secolul al XX-lea. El nu voia comunism, ci ceva nou pentru țara lui. Românașul acesta se simțea asuprit și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Austria semăna cu Germania de Est, și nu numai prin birocrația monotonă a instituțiilor publice. Ambele aveau o realitate geografică arbitrară, a cărei existență postbelică se baza pe decizia tacită de a fabrica o identitate de larg consum nouă și măgulitoare - doar că exercițiul a fost mult mai reușit În cazul Austriei. Un partid creștin-democrat cu intenții reformiste, o stângă parlamentară, consensul general că diviziunile ideologice sau culturale moștenite nu trebuiau Împinse până la polarizare sau destabilizare politică, precum și o populație depolitizată
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
grecilor În 1981; Andreas Papandreu a cerut și a obținut ca și Grecia să beneficieze de acestea, amenințând În caz contrar cu ieșirea țării din CE25. Așa se face că, În acești ani, Comunitatea Europeană a dobândit o imagine deloc măgulitoare de obor instituționalizat, În care statele tocmeau alianțe politice În schimbul recompenselor materiale. Iar recompensele erau reale. Spaniolii și portughezii au profitat semnificativ de pe urma „Europei” (deși nu atât de mult ca Franța); Îndeosebi negociatorii spanioli au devenit experți În obținerea de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În căderea comunismului: „Această dragoste neîmpărtășită trebuie să ia sfârșit pentru că noi am fost la datorie, am luptat fără să tragem un foc de armă și am câștigat pentru ei al treilea război mondial”. Versiunea amară a lui Antall, deși măgulitoare pentru auditoriu, ocolește adevărul cel mai important despre evenimentele din 1989: mulțimea, intelectualii și liderii sindicali din Est au „câștigat al treilea război mondial” fiindcă Mihail Gorbaciov nu s-a opus. Pe 6 iulie 1989, Gorbaciov s-a adresat Consiliului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Machine, International Telephone and Telegraph, Pratt Whitney, White Motor Company și Manufacturers Hanover Trust 1625. În seara aceea, liderul român a oferit o recepție pentru familia Nixon, la Ambasada Română 1626. El a toastat în cinstea președintelui, vorbind în termeni măgulitori despre rolul lui Nixon în relațiile internaționale și preconizînd pentru viitor o perioadă de prietenie și cooperare între Statele Unite și România 1627. Ceaușescu și-a petrecut ultimele două zile în Statele Unite vizitînd oameni de afaceri din Carolina de Nord, Ohio
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]