596 matches
-
depresiuni, apoi trece de înșeuarea ce îl desparte de Dealul Oașului și avansează pe un drum de căruțe, care îl conduce spre drumul județean. Pe dreapta, înainte de a ajunge la drumul respectiv, se urmează cursul unui pârâu (ce coboară din Măgura Dosului) și după circa 200m se ajunge la un nou aven, care adăpostește Ponorul Peșteruța. Suntem în cătunul Fundătura. La câțiva metri deasupra ponorului se află lacul temporar Tăul Bivolilor iar peste drumul amintit, mormântul soldatului-erou, mort în timpul celui de-
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
vale. Prezintă o structură monoclinală, fiind evidenta lângă munte, continuându-se apoi spre sud cu cea cutată. Având în general o structură monoclinală dealurile sunt alcătuite din gresii, marne, argile de vârstă neozoică (Măgura 871 m, Pleșu 766 m, Dealul Măgurii 807 m). În formarea reliefului eroziunea a avut un rol însemnat fiind activată de nivelul local coborât al Oltului. Din cauza coborârii nivelului de bază local întreaga morfologie a sectorului dintre Topolog și Bistrița a suferit modificări însemnate, sistemul de cueste
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
secundare. Inventarul funerar modest este compus din vase ceramice, microlite de obsidian sau silex, un fragment de ac din cupru. După aprecierea specialiștilor tumulul aparține perioadei de început a epocii bronzului. Pentru satul Geomal, sunt menționați la poalele sudice ale Măgurii Geomalului mai mulți tumuli, unii dintre ei distruși în urma lucrărilor agricole. Se apreciază că ei datează de la începutul epocii bronzului, mil. II î.Hr. La aceste piese se adaugă și contribuția medicului maghiar Jenő Boer care a donat în jur de
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
Jenő Boer care a donat în jur de douăzeci de piese arheologice muzeului de istorie din Aiud, păstrate până în prezent. În toamna anului 1960 s-a identificat pe raza satului Geoagiul de Sus ceramica aparținând culturii Starčevo-Criș, din neolitic, în jurul Măgurii și la pârâul Cașului. Ceramica aparținând acestei culturi este rezultatul prelucrării lutului din zonă, cu apă și pleavă de cereale. Prezența ceramicii și a altor urme materiale atestă existența unei așezări încă din mileniul IV î.Hr.. Cercetările ulterioare evidențiază prezența
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
Ceramica găsită aici prezintă ornamente adâncite incizate, ceea ce dovedește că olăritul ce se practica asigura locuitorilor vase pentru strecurarea laptelui și accesorii folosite la torsul lânei: fusaiole greutăți pentru fusul de tors făcute din lut nears, descoperite în locul numit „Sub Măgură”. Fusaiole din lut ars au fost descoperite și la Stremț în locul denumit „După vii”, precum și fragmente de vase care arată că locuitorii celor două așezări se ocupau cu creșterea animalelor, în condițiile naturale favorabile oferite de pășunile naturale și poienile
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
Geoagiu de Sus, arată că în ambele așezări „proprietarii” pământurilor erau agricultori și crescători de animale. Perioada de tranziție de la neolitic la epoca bronzului, când valurile succesive de păstori nomazi de origine indo-europeană provoacă dezagregarea vieții neolitice, este atestată sub Măgură (Fântâna Mare, Fântâna Mică, etc) prin urmele culturii Coțofeni, constând în resturi de vase, decorate cu benzi incizate cu liniuțe paralele. Epoca bronzului este reprezentată în zonă prin mai multe așezări aparținând culturii Wietenberg, a cărei ceramică este decorată cu
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
de un strat gros de pământ. Terenul se află în proprietatea cetățeanului Vasile Meteș care avea aici o plantație de viță-de-vie. Locul este cunoscut sub numele de „Cetățuie”. Și această așezare juca rolul unui castru militar, era așezată la poalele Măgurii Geomalului, 751 m și supraveghea circulația pe drumul strategic Apulum-Napoca. Pe teritoriul satului, spre sud de dealul Măgura (la ), din locuri neprecizate provin fragmente de cărămidă romană cu urme imprimate, un denar de la Septimiu Sever (193-211 d.Hr.) și trei
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
revers imaginea lui Helios. Din acest tezaur face parte probabil și o monedă celtică de argint provenind tot de la Geoagiul de Sus, cu aceeași inscripție. Al doilea tezaur monetar a fost descoperit întâmplător în 1951, pe versantul de est al Măgurii Geomalului, de tânărul Ioan Stoica de 15 ani. Coborând cu o turmă de oi spre sat, acesta observă într-o râpă făcută de ape, un obiect care sclipea și căutând atent a găsit un vas plin cu bani. Darnic nevoie
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
suficientă certitudine că toate monedele au fost strânse pe seama muzeului din Alba Iulia, nu s-a produs nici un amestec cu monede străine, tezaurul este întreg și fără nici un adaos de piese neaparținătoare. Se susține inexistența vreunei așezări omenești în împrejurimile Măgurii Geomalului 742 m”. Cei doi specialiști susțin, pe baza informaților conținute în izvoarele antice, a cercetărilor arheologice și descoperirilor monetare, că în anul 242 d.Hr. o puternică invazie a carpilor liberi a atins teritoriul Daciei malvensis și Daciei apulensis
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
face parte din inventarul muzeului de istorie din Alba Iulia, alături de multe piese descoperite pe raza comunei Stremț. Date prezentate în lucrarea "„Tezaure monetare din Dacia romană și postromană”" aflăm următoarele: „Tezaurul a fost descoperit pe panta de est a Măgurii Geomalului într-un vas de lut care nu a fost recuperat. Este alcătuit din 216 piese de argint (215 denari și un antonian), emisiunile se repartiază astfel pe emitenți: Commodus 3, Pescennius Niger 1, Cladius Albinus 1, Septimius Severus 43
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
și suprafață acestuia. Parcul reprezintă o zona montană cu forme de relief diversificate: vârfuri (Pietrosul Călimanului - 2100 m, Gurghiu - 1776 m, Harghita - 1800 m, Lucaciu - 1778 m, 12 Apostoli - 1760 m, Ciomatu - 1.301 m), abrupturi stâncoase, chei, văii, doline, măguri, lapiezuri, ponoare, poiene; cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate ("Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea), Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
episcopul Corneliu Onilă al Hușilor și episcopul Visarion Bălțat al Tulcii. Alături de aceștia, în soborul preoților slujitori s-au mai aflat pr. prof. dr. Nicolae D. Necula de la Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul” din București, arhim. Epifanie Bulancea, duhovnicul Mănăstirii „Măgura Ocnei” din județul Bacău, precum și slujitori din administrația eparhială și numeroși preoți de la parohiile învecinate în frunte cu protopopul Gheorghe Joghiu. Sfânta Liturghie a fost săvârșită pe un podium special amenajat în fața bisericii. Cu acest prilej, lăcașul de cult a
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
m din Masivul Piatra Craiului, Vârful Leaota -2333m din munții cu același nume și altele.Pantele repezi, circurile și căldările glaciare (18 lacuri glaciare), conferă un farmec și o strălucire aparte, zonei alpine.Culmile sudice puternic ramificate au aspectul unor măguri împădurite până aproape de vârf, punând în evidență asimetria caracteristică munților Făgăraș. Zona centrală a județului considerată și treapta mijlocie, este ocupată de dealuri subcarpatice, față de care munții se înalță abrupt la nord, iar la sud dealurile scad în înălțime, pierzându
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
a Dâmboviței și Ialomiței și prin câmpia de subsidență a Titului. Câmpia înaltă este alcătuită din câteva prelungiri, sub formă de pinteni, ale Piemontului Cândești (Câmpia Picior de Munte, la vest de Dâmbovița) sau a unor fragmente de piemont (Pintenul Măgurii, la est de Ialomița) din Câmpia Târgoviștei, rezultată din unirea conurilor piemontane ale Dâmboviței și Ialomiței și din Câmpia Cricovului. Câmpia de subsidență a Titului este formată din câmpuri interfluviale înguste, separate de văi cu albii instabile, cu zone de
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
La Moigrad a fost găsit cel mai mare tezaur de aur masiv de pe teritoriul României, în greutate de 780 g, apatinand perioadei noelitice, cu idoli antropomorfi, simboluri ale fertilității. Tot aici se află o importanță așezare dacica (Porolissum), situată pe măgura Moigradului, așezare pomenita de Ptolemeu în lucrarea să Geographia. Demne de remarcat sunt castrele române de la Bucium, Romita (Cersiae), Tihau, Sutonu (Opatiana) și de la Românași (Largiana). Din motive de apărare a trecătorii Poartă Meseșului și a întregului ținut împotriva invaziilor
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
cetăți medievale pastrandu-se la Almas, Moigrad și Simleul Silvaniei. Numele voievodului Valahiei Mihai Viteazul, primul domn care a reușit unirea celor trei țări române, se leagă de istoria Salajului prin bătălia de la Guraslau, la 3 august 1601. Pe o măgura din acea zonă, un impunător monument veșnicește memoria celui care a împlinit cel dintâi străvechiul vis de unire a românilor. Zestrea monumentelor de arhitectură din județ, în afară unor cetăți și edificii monumentale, este deosebit de bine reprezentată și prin bisericile
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
din România, limba romani (țigăneasca) este recunoscută ca limbă oficială. Întrucât în Budești (județul Călărași), mai multe de 20% dintre cei aproape 10.000 de locuitori vorbesc țigănește, accesul la învățământ și administrație este oferit în ambele limbi. În localitatea Măguri din județul Timiș, unde peste 80% din populație este de etnie romă, funcționează prima și singura școală din România în care profesorii predau doar în limba romani. "Romanipenul" constituie legea romani, sistem de norme și concepte comunitare, care se organizează
Romi () [Corola-website/Science/297476_a_298805]
-
arabile cultivate și pajiști) încadrată în bioregiunea continentală a Plopișului (unitate de relief a Apusenilor, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali). Structura Munților Plopiș se evidențiază prin suprafețele netezite (ce imprimă reliefului aspectul unei câmpii suspendate) și cele câteva măguri (Dealurile Silvaniei, Dealul Măgura, Măgura Chilioarei) fragmentate de apele Barcăului (cu afluenții de drepta: Valea Iazului și Valea Mare) în culmi strâmte, ce cad în trepte, până la o altitudine de 400 m. Principala trăsătură a acestor măguri domoale este dată
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
în bioregiunea continentală a Plopișului (unitate de relief a Apusenilor, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali). Structura Munților Plopiș se evidențiază prin suprafețele netezite (ce imprimă reliefului aspectul unei câmpii suspendate) și cele câteva măguri (Dealurile Silvaniei, Dealul Măgura, Măgura Chilioarei) fragmentate de apele Barcăului (cu afluenții de drepta: Valea Iazului și Valea Mare) în culmi strâmte, ce cad în trepte, până la o altitudine de 400 m. Principala trăsătură a acestor măguri domoale este dată de reliefului exhumat rezultat în urma
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
și cele câteva măguri (Dealurile Silvaniei, Dealul Măgura, Măgura Chilioarei) fragmentate de apele Barcăului (cu afluenții de drepta: Valea Iazului și Valea Mare) în culmi strâmte, ce cad în trepte, până la o altitudine de 400 m. Principala trăsătură a acestor măguri domoale este dată de reliefului exhumat rezultat în urma eroziunii sedimentelor terțiare ce au acoperit resturile de cristalin, scoțând la vedere petice din vechea platformă paleocenă. Muntele Șes prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
a casetei cu inima reginei, care a fost depusă în bisericuța de lemn a castelului Bran (aflată azi la schitul Jercălăi din Urlați, Prahova). Un an mai târziu, inima reginei a fost mutată într-o criptă special amenajată în stânca Măgurii Branului din apropiere, lângă spitalul de campanie nou înființat de principesa Ileana, ce purta chiar numele "Inima Reginei". Prințesa Ileana dorea să se construiască în curtea spitalului de război o copie a capelei "Stella Maris" de la Balcic, pentru a adăposti
Stella Maris () [Corola-website/Science/315587_a_316916]
-
cele holocene (nisipuri și pietrișuri aluvionare), în componența luncilor. are o suprafață de 356 km², cu lungimea de 32 km și lățimea medie de 11 km. Altitudinea medie a reliefului este de 367 m, cea maximă de 580 m, în Măgura Copaciului, iar cea minimă de 229 m, la vărsarea Secașului Mic în Târnavă. Peste jumătate din suprafața acestuia are altitudini cuprinse între 300 și 400 m. Configurația bazinului este marcată de o puternică asimetrie, cu un coeficient de 1,31
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
Pietrișului - Bisen - Dealul Turdașului și pe versantul stâng al Mureșului, între Păgida, Ocna Mureș și Noșlac. Valorile cele mai mici, de 0,0-0,50 km/km2 se întâlnesc în partea de sud-vest, de-a lungul culmii Creasta Beței - Cornul Șoimușului - Măgura Mihalțului - Dealul Cisteiului, ca urmare a predominării aici a marnelor și nisipurilor. La rândul lor valorile declivității sunt concordante cu cele ale gradului de fragmentare, scăzând în mod accentuat de la est și nord-est spre vest și sud-vest. Dealurile Lopadei beneficiază
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
a fost construită în anul 1825. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” (15 august). Comuna Măguri-Răcătău, este situată în Munții Apuseni, masivul Gilău, la 40 km. de Cluj. Este alcătuită din trei sate: Răcătău, Muntele Rece și Măguri, iar centrul de comună se află în Răcătău. Întrucât, la început Primăria se găsea în satul Măguri iar apoi, în urma unor împărțiri administrative între comune, în 1956 a fost mutată în satul Răcătău, comuna se numește Măguri-Răcătău. Satul Răcătău nu
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]
-
Comuna Măguri-Răcătău, este situată în Munții Apuseni, masivul Gilău, la 40 km. de Cluj. Este alcătuită din trei sate: Răcătău, Muntele Rece și Măguri, iar centrul de comună se află în Răcătău. Întrucât, la început Primăria se găsea în satul Măguri iar apoi, în urma unor împărțiri administrative între comune, în 1956 a fost mutată în satul Răcătău, comuna se numește Măguri-Răcătău. Satul Răcătău nu are o vechime mare, cca. 200 de ani, acesta conturându-se mai pregnant la începutul sec. XX
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]