1,411 matches
-
are mare importanță și modul cum aceasta se administrează. De obicei, se dă În două tainuri: dimineața se dă jumătate din rația de carne, cea fiartă de cu seară, Împreună cu pâinea aferentă Înmuiată În apă; seara primește un terci de mălai, bine fiert, În care se adaugă carnea rămasă, sarea și uleiul prevăzut. Ambele tainuri se administrează călduțe. Intervalul dintre cele două mese trebuie să fie de minim 8 ore și maxim 12 ore. Nu este permis ca mâncarea să se
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
cu puțină apă. Smântâna se amestecă cu ouăle, sarea piperul și se adaugă peste ciuperci atunci când sunt fierte. Se mai ține pe foc la fiert câteva minute până se leagă. Mămăligă (rețetă din zona Mânzătești, comuna Ungheni) INGREDIENTE: * 400 grame mălai, * jumătate linguriță sare * 1,5 l apă. MOD DE PREPARARE: Se pune apa cu sare la foc într-un ceaun de tuci sau într-o oală care nu lipește și, după ce dă în fiert, se presară mălaiul, și se lasă
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
INGREDIENTE: * 400 grame mălai, * jumătate linguriță sare * 1,5 l apă. MOD DE PREPARARE: Se pune apa cu sare la foc într-un ceaun de tuci sau într-o oală care nu lipește și, după ce dă în fiert, se presară mălaiul, și se lasă până ce mălaiul este absorbit de apă. După aceea se amestecă bine cu un făcăleț sau cu o lingură de lemn sau cu un tel, până când se umflă mălaiul și se desprinde de pe ceaun. Se răstoarnă pe un
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
linguriță sare * 1,5 l apă. MOD DE PREPARARE: Se pune apa cu sare la foc într-un ceaun de tuci sau într-o oală care nu lipește și, după ce dă în fiert, se presară mălaiul, și se lasă până ce mălaiul este absorbit de apă. După aceea se amestecă bine cu un făcăleț sau cu o lingură de lemn sau cu un tel, până când se umflă mălaiul și se desprinde de pe ceaun. Se răstoarnă pe un fund de lemn sau pe
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
nu lipește și, după ce dă în fiert, se presară mălaiul, și se lasă până ce mălaiul este absorbit de apă. După aceea se amestecă bine cu un făcăleț sau cu o lingură de lemn sau cu un tel, până când se umflă mălaiul și se desprinde de pe ceaun. Se răstoarnă pe un fund de lemn sau pe o farfurie și, după ce se mai răcorește, se poate lua cu furculița sau tăia. Iaurt (Chișleag) (rețetă din zona Mânzătești, comuna Ungheni) INGREDIENTE: * 1 litru lapte
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
și julfa care s-a ridicat deasupra. Se dă la rece și se servește a doua zi. Peste turtele cu julfă se poate pune și miez de nucă măcinat. Alivancă moldovenească (rețetă din regiunea comunei Butea, Iași) INGREDIENTE: * 225 grame mălai, * 900 ml lapte sau chișleag, * 300 grame smântână, * 200 grame zahăr, * 100 grame unt, * 125 zahăr, * 200 grame brânză de vaci, * 2 ouă * zahăr vanilat (un plic), * praf de copt (un plic), * sare. MOD DE PREPARARE: Mălaiul se opărește cu
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
INGREDIENTE: * 225 grame mălai, * 900 ml lapte sau chișleag, * 300 grame smântână, * 200 grame zahăr, * 100 grame unt, * 125 zahăr, * 200 grame brânză de vaci, * 2 ouă * zahăr vanilat (un plic), * praf de copt (un plic), * sare. MOD DE PREPARARE: Mălaiul se opărește cu laptele fiert sau chișleagul. Brânza de vaci se freacă cu 50 grame zahăr și se încorporează ouăle până se obține o pastă omogenă. Se amestecă cu mălaiul opărit, se adaugă 100 grame smântână, 80 grame unt, sare
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
plic), * praf de copt (un plic), * sare. MOD DE PREPARARE: Mălaiul se opărește cu laptele fiert sau chișleagul. Brânza de vaci se freacă cu 50 grame zahăr și se încorporează ouăle până se obține o pastă omogenă. Se amestecă cu mălaiul opărit, se adaugă 100 grame smântână, 80 grame unt, sare și praf de copt. Se unge tava cu restul untului, se toarnă compoziția în tavă și se coace în cuptor, la început la un foc iute și se continuă coacerea
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
restul de zahăr. Timp preparare: 30 minute. Poale în brâu (rețetă din zona Cucuteni, Iași) INGREDIENTE: * 1 kg făină, * 250 grame zahăr, * 60 grame drojdie, * 100 grame margarină, * 5 gălbenușuri, * două linguri smântână, * două linguri de lapte prins, * două linguri mălai, * jumătate de kg de brânză de burduf, * un ou. MOD DE PREPARARE: Pentru aluat se procedează ca la cozonac. Apoi se întinde din aluat foi rotunde de mărimea unei farfurioare. După aceea, se pune umplutură în mijlocul fiecărei foi și
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
la fiecare foaie marginile în 6 colțuri care se întâlnesc la mijloc și se apasă ca să nu se desfacă. Se dau plăcintele la copt ca și în cazul cozonacului. Pentru umplutură: Se opărește făina de porumb (cele două linguri de mălai) cu apă clocotită. Se lasă la răcit și, când este rece, se adaugă brânza de burduf. Se poate adăuga un ou întreg și se amestecă. Sufleu surpriză (rețetă din zona Iași) Pavel Raluca INGREDIENTE: * 1300 grame înghețată, * 20 ouă (albușuri
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
bine anumitor tipuri de piele. Exemple: * pielea grasă - caisa, castravetele, eucaliptul, lămâia; * pielea uscată - avocado, banana, morcovul, strugurii, papaya, cartoful; * pielea normală - migdale, piersică. Peeling cu măr (pentru piele normală) INGREDIENTE: * două linguri de amidon de tărâțe / făină de porumb (mălai), * o lingură de ulei de migdale, * două linguri de zahăr brun * suc de măr, cantitatea necesară pentru a lega compoziția. PREPARARE ȘI APLICARE: Se amestecă toate ingredientele într-un vas. Se lasă preparatul să stea câteva minute și apoi se
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
de cea mai bună calitate, iar oamenii din satul în care aveam a merge erau toți doriți de zarzăre, încât le lăsa gura apă. Afară de aceasta aveam să le vindem și pe produse agricole, grâu, orz, ovăz și mai ales mălai, porumb boabe, sau fasole. Prevăzător, unchiul Scarlat a luat în căruță și saci goi pentru produsele pe care avea să vândă zarzărele. Am pornit în căruța încărcată cu zarzăre spre Nerași. Satul avea alt nume, dar pentru că toți cei veniți
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
românești stilizate. Creștea viermi de mătase pe care-i hrănea cu frunze verzi de dud. „Gogoșile” le opărea și apoi, cu o măturiță scotea firul de borangic, pe care-l încolăcea pe o hârtie de ziar și peste el cernea mălai, pentru ca firul să se așeze fără să se încâlțească, și apoi „depăna”, „urzea”, țesea pânză de „borangic”, din care făcea bluze sau basmale, dar mai ales ștergare lungi ormanentale, pentru împodobit icoanele de acasă și de la biserică. Cultiva, în grădină
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
prea mult, că face munci prea grele, că ar fi obosită sau că nu mai poate. A fost bună cu vecinii și cu toți care au cerut vreun ajutor de la ea. Pe timp de secetă veneau vecinele să le împrumute mălai pentru o mămăligă. Totdeauna le dădea o sită mare cu mălai îndesat și cu vârf deasupra sitei. Era foarte credincioasă. Era obișnuită să meargă, în duminici și sărbători, la biserică, să asiste la Sfânta Liturghie. Cea mai veche amintire din
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sau că nu mai poate. A fost bună cu vecinii și cu toți care au cerut vreun ajutor de la ea. Pe timp de secetă veneau vecinele să le împrumute mălai pentru o mămăligă. Totdeauna le dădea o sită mare cu mălai îndesat și cu vârf deasupra sitei. Era foarte credincioasă. Era obișnuită să meargă, în duminici și sărbători, la biserică, să asiste la Sfânta Liturghie. Cea mai veche amintire din copilăria mea este imaginea cum în biserică, mămica mă ridica de sub
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
o căldare din tablă spartă și ruginită pusă în capul lui. Asta mi-a fost ursita. Tot în noaptea de Anul Nou, punea douăsprezece foi de ceapă umplute cu sare, câte una pentru fiecare lună a anului, în covata cu mălai și le lăsa în cămară până a doua zi când venea de la biserică. Foile de ceapă aveau ordinea lunilor din an, și astfel „afla” care luni ale anului care începea, în cepeă vor fi mai ploiase și care mai secetoase
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
unde populația de la șes era nevoită de multe ori să se retragă În perioade de bejenie sau pentru păstorit. „Tot acel popor se hrănește cu pâine de mei” spunea un misionar catolic al acelor timpuri În memoriile sale (secolul XVII). Mălaiul lui Vodă (Mihai Viteazul) era denumită În epocă pâinea de mei, iar porecla voievodului era Mălai Vodă. Alături de mei, care constituia de fapt baza alimentației, erau legumele, fructele, ciupercile, ierburile, rădăcinile, fructele de pădure și nu rareori coaja de fag
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sau pentru păstorit. „Tot acel popor se hrănește cu pâine de mei” spunea un misionar catolic al acelor timpuri În memoriile sale (secolul XVII). Mălaiul lui Vodă (Mihai Viteazul) era denumită În epocă pâinea de mei, iar porecla voievodului era Mălai Vodă. Alături de mei, care constituia de fapt baza alimentației, erau legumele, fructele, ciupercile, ierburile, rădăcinile, fructele de pădure și nu rareori coaja de fag, ghinda, castanele și jirul. În acest fel se poate spune că Înaintea anului 1700 principala sursă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
reprezintă. După cum apar în public și publicitate: 6-8 %, să zicem 10%, că va număra voturile prefectul și oamenii lui. PD Prăpădiți Demni, prin diverse cotloane, cu nădejde-n Băse Domn de la care așteaptă ca și altă dată să le cadă mălaiul, cu hârzobul de la București, înfundat prin capitală, disprețuitor pentru vasluieni, președintele nici măcar somnoros nu mai răspunde la telefon, prim249 vicele (de la Prut) călător prin Ucraina portocalie, și vice-ii nu chiscuie nicicum. Paralizați de frica întâlnirii cu alegătorii se sprijină în
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
50 ha. Din diferitele soiuri de prune se prepara o țuică de bună calitate, distilată de două ori. Cunoscută localnicilor era și metoda fierberii prunelor, cireșelor, vișinelor, zarzărelor, până se obținea o pastă numită „chisăliță’’, ce se consuma cu pâine, mălai sau mămăligă. Preocupări deosebite pentru pomicultură amintim la Emil Țarălungă, Filip Dorneanu, Dumitru Lehănceanu, Costică Puiu, Vasile T. Tătărășanu, Vlad Tătărășanu, Dumitru Galan, Dumitru Apostu, Mihai Nastor și Gheorghe Botezatu. VITICULTURA Ca ramură a agriculturii, viticultura a cunoscut pe meleagurile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu apă călduță, rezultând un fel de lapte ce se strecura printr-o sită pentru înlăturarea reziduurilor. Laptele acesta, numit uneori „lapte de bou”, se fierbea în oală până când se îngroșa. Sărată, pasta respectivă se consuma unsă pe pâine, pe mălai ori pe turte (Teodor Pamfile, „Industria casnică la români”, 1910, pag 241). Mare căutare au avut semințele de cânepă în medicina populară. De pildă, pentru înlăturarea durerilor de urechi, afecțiune denumită popular „năjit”, se practica un descântec care căpăta eficacitate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
obligatoriu se gătea mâncare de post, fiind dezlegare la pește. Mâncărurile tradiționale de post la hram erau: sarmale fierte pe vatră, cartofi la tavă, pilaf sau plachie din păsat sau din orez în zilele noastre, pește prăjit, colaci, pâine sau mălai. SĂRBĂTORI DE TOAMNĂ Obiceiurile de toamnă sunt legate de strânsul recoltelor și pregătirea lor pentru iarnă. La sfârșitul lunii octombrie, pe 26 octombrie, de Sfântul Dumitru, se desfac stânele, se dau oile acasă și se încheie socotelile. Se organizează clăcile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
remarcat puterea miraculoasă ce au acordat-o țăranii lucrurilor din preajma lor, obiectelor obișnuite și uneltelor agricole, vizavi de forța lor tămăduitoare. Folosirea oalei de lut, a apei neîncepute, a frigăruii pentru carne, a aței de cânepă, a paielor făcute din mălai tătărăsc, precum și a altor unelte și ustensile casnice, ne duce cu gândul că ne-am afla undeva, în zona civilizației precreștine. Și obiectelor li s- au conferit puteri miraculoase, și muncilor agricole. Cu ocazia investigațiilor în rândul locuitorilor, i-am
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Apoi se sting trei cărbuni: unul de întâlnitură, altul de pocitură și al treilea de diochi. Când o vită sau un alt animal se lovea la ochi sau lăcrima prinzând pojghiță, trebuia descântat de „albeață”. Se folosea un fir de mălai tătărăsc, luat de la mătură și un fir de lână roșie. Se descânta trei duminici la rând, înainte de răsăritul soarelui. În timp ce se dădea cu firul de mălai tătărăsc și cu lâna roșie în jurul ochiului bolnav, se spunea descântecul astfel: „Mă sumecai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ochi sau lăcrima prinzând pojghiță, trebuia descântat de „albeață”. Se folosea un fir de mălai tătărăsc, luat de la mătură și un fir de lână roșie. Se descânta trei duminici la rând, înainte de răsăritul soarelui. În timp ce se dădea cu firul de mălai tătărăsc și cu lâna roșie în jurul ochiului bolnav, se spunea descântecul astfel: „Mă sumecai, mă mânecai/ Duminică dimineața mă sculai/ Și mam dus la Lunaia/ Să-i deschid albeața/ Albeața prin deochi/ Albeața prin pocitură./ Cu mătura o mătur,/ Cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]