2,168 matches
-
se plânge că soțul ei o înșală. Reîntoarsă la teatru, directoarea este așteptată de tovarășul Deleanu de la minister care-i cere să scoată niște replici cu pretinse aluzii politice (printre altele îi cere să scoată replica „Am pus-o de mămăligă” pentru că ar putea fi interpretată ca o aluzie la recolta slabă din acel an). În timpul premierei, tovarășul Topală este chemat de urgență, iar plecarea lui antrenează plecarea și a altor spectatori, ceea ce face ca la coborârea cortinei sala să fie
Premiera (film) () [Corola-website/Science/326499_a_327828]
-
se rezumă la cele câteva produse sau calități ironizate, dar recunoscute de toată lumea? Sunt nemții buni ingineri, englezii toți gentlemani, iar francezul umblă tot timpul cu bereta pe cap și bagheta sub braț? Românul este cineva care mănâncă mititei și mămăligă, recită Eminescu, cântă doine și se îmbracă în iie? Propria mea definiție se referă în primul rând la limbă maternă. Este român cel care vorbește româna ca limbă maternă sau ca limbă oficială. În cazul meu, atâta timp cât romana este încă
Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
toate timpurile. Teatrul lui Tănase era adesea politic și avangardist. Iată câteva versuri reprezentative dintr-un cântec: "„În țara asta, țara pâinii<br>Să aibă pâine chiar și câinii<br>Guvernul nostru ne obligă<br>S-avem o zi de mămăligă<br>Lor ce le pasă cum e traiul<br>Scumpiră trenul și tramvaiul<br>Scumpiră tot, la cataramă<br>Până și pâinea și tutunul<br>Și când înjuri pe șleau de mamă<br>Ei, cică, eu fac pe nebunul.”" "„Teoria
Constantin Tănase () [Corola-website/Science/298692_a_300021]
-
sunt foarte apreciate în Franța, Italia și, mai ales, în Corsica. Coacerea sau prăjirea se pot face fie integral, fie sub formă granulară, obținându-se un fel de făină, din care se realizează piureul de castane. Există o varietate de mămăligă corsicană (denumită polenta sau pulenta) care folosește ca ingredient de bază făină dulce de castane comestibile. Lemnul arborelui este frumos și durabil, fiind folosit la confecționarea de mobilă, butoaie, material pentru garduri sau chiar ca material de grinzi pentru acoperișul
Castan comestibil () [Corola-website/Science/301062_a_302391]
-
și aruncam peste sârme, că erau copii mici cu mâna întinsă și la cine trecea pe drum zicea: Dă o bucățică de pâine! Dă o bucățică de pâine, dă o bucățică de pâine să mănânc! Și mama ne punea și mămăligă și ce ave, și noi ne duceam și aruncam peste gard la copiii ceia, și fugeam și ne ascundeam, că ne băteau. Erau jandarmii care păzeau și ne băteau. Nu ne lăsau să ne apropiem. Și acei care mureau în
Istoria ascunsă by Mihaela Michailov () [Corola-website/Science/295614_a_296943]
-
ansamblu. este compusă în principal din alimente tradiționale europene, cum ar fi carne de vită, carne de porc, cartofi, varză și o varietate de cereale. Cel mai cunoscut fel de mâncare din bucătăria moldovenească, precum și cea românească per ansamblu, este mămăliga. Aceasta este o fiertură de făină de porumb, servită adesea ca un acompaniament pentru tocănițe și preparate din carne sau cu brânză de vaci, smântână și șorici de porc. Vinurile locale nu lipsesc de pe cele mai multe mese. Tradițională pentru bucătăria basarabeană
Bucătăria moldovenească () [Corola-website/Science/332785_a_334114]
-
are în luna decembrie ritualul tăierii porcului de Crăciun. Alimentația în cursul iernii era constituită din produse de origine animală (lapte, brânză, ouă, carne) și legume (cartofi, fasole, varză). Mâncărurile tradiționale care se găseau obișnuit pe masa unui livădean erau: - mămăliga din făină de porumb, era o mâncare obișnuită din meniul curent al locuitorilor și se servea împreună cu brânză, unt, ouă și lapte, - sarmalele cu carne, o mâncare foarte mult apreciată în special de sărbători, cu sânger și slănină, - papară de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Cuptorul propriu-zis avea un spațiu ,anticameră”, vatră, unde se făcea focul care intra în cuptor (cu coșul de fum), iar deasupra focului era pusă o bară orizontală din lemn sau fier de care se agăța ,căldărușa” în care se prepara mămăliga, ciorba, se fierbea laptele și toate celelalte mâncăruri. În general în această cameră era o aglomerație mare datorită mobilierului (masă, scaune, lavițe și uneori un pat) și a vaselor de tot felul. Aici se servea masa de primăvara până toamna
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
vestă, - laște - tăieței, - lături - mâncăruri mixte pentru animale ( resturi alimentare lichide amestecate cu făină și diferite legume), care erau date la animale în stare încălzită sau rece, - lepedeu - cearșaf, - măsăriță - față de masă din pânză, - mestecălău - băț de lemn, pentru mestecat mămăliga - mierță - vas/măsură confecționat din ,doage”de lemn, folosit pentru măsuratul cerealelor, cu o capacitate de 25-30 litri, - nevedi - a trece firele de urzeală prin ițe și spete, - nojițe - șnururi pentru legat opincile, - oblanc - cerc special înfășurat din material textil
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
din sat cu ciutură pe apă au dispărut) nu mai folosesc decât foarte puțini cuptoarele de pâine existente încă în multe gospodării, preferă să cumpere pâine. Făină de porumb însă își mai fac, deoarece se mai obișnuiește utilizarea mâncării de mămăligă, care a rezistat timpurilor noi. S-au înmulțit furturile din gospodării și din grădinile sau holdele cu zarzavaturi. Sunt fie rromi (mai ales) fie „diverși" fără serviciu de la orașele din jur. Seceratul cu coasa s-a schimbat în cel cu
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
iar fructele uscate nu cedau în calitate celor străine. Principala „pâine” în gubernie, cu excepția ținutului Akkerman, era porumbul, o parte din el fiind exportat în afara guberniei și în străinătate, însă cea mai mare parte era folosită în alimentație pentru producerea mămăligii. Porumbul din cele mai vechi timpuri alterna cu grâul. În valea Prutului puternic „domina” porumbul. Grâul era elementul principal de export al guberniei, de asemenea, se mai exportau orz și semințe de in. Pentru desfășurarea muncilor sezoniere erau folosite vitele
Gubernia Basarabia () [Corola-website/Science/311853_a_313182]
-
ultima oară la vârsta de 10 ani, când a petrecut o lună în țara de origine a părinților săi. Vorbește și înțelege limba română, dar după propriile afirmații nu citește și nu scrie prea bine. Dintre mâncărurile românești îi plac mămăliga și salata de vinete. Primul contact cu jocul de poker l-a avut după absolvirea școlii generale. Deși a reușit să intre la liceu, Daniel a abandonat școala pentru studiu, a se consacra jocului de poker, jucând în cazinourile locale
Daniel Negreanu () [Corola-website/Science/305889_a_307218]
-
a Învârtit În jurul stâlpului uriaș până când a citit toată istoria de pe el. Și-abia apoi și-a adus aminte că avea o misie, că nu venise cu mâna goală la Maica Roma. Din desaga lui din lână vârstată, mirosind a mămăligă și caș, a scos un săculeț cu pământ luat din grădina casei din Cârțișoara și l-a vărsat la piciorul Columnei. Apoi, dintr-o năframă legată cu nod a scos și un pumn de boabe de grâu, pe care le-
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
de uriaș"". Poezia ""Cetatea Neamțului"" (1896) a lui George Coșbuc redă într-o cheie parodică acele evenimente. În versiunea poetului, într-o dimineață, străjerii din cetate stăteau întinși pe iarbă și așteptau să fiarbă mâncarea. În timp ce unul dintre ei răstoarnă mămăliga din ceaun, la porțile cetății sosește o oaste poloneză flămândă abătută aici de aburii de mâncare. Supărați că au fost deranjați de la masă, plăieșii refuză să le dea polonezilor de mâncare. Regele Sobieski decide să bombardeze cetatea pentru a pune
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
la porțile cetății sosește o oaste poloneză flămândă abătută aici de aburii de mâncare. Supărați că au fost deranjați de la masă, plăieșii refuză să le dea polonezilor de mâncare. Regele Sobieski decide să bombardeze cetatea pentru a pune mâna pe mămăliga moldovenilor, în timp ce principala grijă a acestora din urmă este să ferească ceaunul din calea bombelor. După o săptămână de asediu, lihnit de foame, regele polonez îi imploră pe străjeri să le deschidă cetatea că mor de foame. Bătălia dintre români
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
Un blid cu „tocană” (mămăligă) fiartă în lapte dulce, cu brânză de oaie, smântână și jumări, o porție de sarmale umplute cu păsat și un codru de pâine coaptă pe vatră, un pahar de horincă, iar ca desert o plăcintă creață sau cozonac cu nucă
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
această regiune (deluroasă prin excelență), agricultura s-a axat preponderent pe culturile de porumb. Făina de mălai a constituit, începând cu secolul al XVII-lea, „principalul element nutritiv pentru populația rurală” (Petru Dunca, 2004). Din acest produs se obține atât mămăliga (apă, sare și făină de mălai), cât și pâinea cea de toate zilele. Așa se face că „pâine de grâu numai la sărbători mari mănâncă, încolo tot pâine de porumb” (I. Bârlea, 1924). Din făină albă de grâu se mai
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
când la unul, când la altul. Dar dacă tot nu bei, să fii scos porcul din coteț! În curte, e și locul mai uscat, e și mai ușor de umblat cu el... Nea Gheorghe a intrat cu o bucată de mămăligă Învechită, În cocină. A ademenit animalul și l-a legat cu o sfoară de un picior, apoi l-a Împins să iasă. Porcul s-a speriat și a luat-o la goană. - Țin-te, mă! Prinde-l, bă! Mă, oameni
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
fost de asemenea vicepreședintele Asociației Scriitorilor din România între 1974 și 1982. În anii 1950 proza și dramaturgia lui Sütő respectă obedient canoanele ideologiei proletcultiste tipice epocii care sunt reflectate în titlurile fățiș populiste ale volumelor sale, cum ar fi: „Mămăligă cu brânză" (publicat în 1954, în colecția „Ogoare noi"), „Soldatul necunoscut" (publicat tot în 1954, în aceeași colecție). Aceste scrieri, care au ca personaje țărani ardeleni de etnie maghiară, nu arareori având impulsuri piromanice și posedați de „ura de clasă
András Sütő () [Corola-website/Science/302089_a_303418]
-
și aruncam peste sârme, că erau copii mici cu mâna întinsă și la cine trecea pe drum zicea: Dă o bucățică de pâine! Dă o bucățică de pâine, dă o bucățică de pâine să mănânc! Și mama ne punea și mămăligă și ce ave, și noi ne duceam și aruncam peste gard la copiii ceia, și fugeam și ne ascundeam, că ne băteau. Erau jandarmii care păzeau și ne băteau. Nu ne lăsau să ne apropiem. Și acei care mureau în
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
că s-au născut sub presiunea necesității și n--au devenit divertisment decât cu timpul. Pescuitul primitivilor era agerime; vânatul - forță și rezistență. Omul de azi nu mai întrebuințează aceste însușiri ca să--și agonisească hrana. Cu pește de undiță și cu mămăligă de râșniță nu te îngrași, cum foarte potrivit observă dictonul popular. Pământul și animalele domestice răspund îndestulător nevoilor lui de harnă; munca se cheltuiește în alte direcții, în domenii diverse cu meșteșuguri nouă; vânatul și pescuitul au rămas o patimă
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
Iisus Hristos, în Republica Moldova fiind cca. 3.270.000 de ortodocși (93,34% din populația țării). Pe masa de Crăciun sunt nelipsite cozonacul, sarmalele, piftia (răcitura), cârnații de porc, caltaboșul și vinul roșu. Există și obiceiul de a se mânca mămăligă de Crăciun, obicei cu conotații magice. A doua zi de Crăciun este prăznuit "Soborul Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu". Un obicei de Crăciun este colindatul, practicat de obicei doar de băieți. Crăciunul (poloneză: Boże Narodzenie, Narodzenie Pańskie) în Polonia este o
Tradiții de Crăciun () [Corola-website/Science/335231_a_336560]
-
scânduri vechi. Numai o dată pe an, la hram, în ziua a patra după Paști, la sfântu' Mercorie, cum spun ei, organizează în ograda bisericuței cel mai îmbielșugat praznic din ținut, cu sarmale de o litră, legate cu ață, și cu mămăligi mai mari decât roata morii, de se satură toată calicimea din cuprins. Se ridicase în acel an, la ospățul de la bisericuță, un moș mai vechi dintre neamuri, și a închinat străinilor de față un pahar de băutură, cu aceste cuvinte
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
Definiția tradițională a expresiei idiomatice ca fiind specifică unui anumit idiom se adeverește în cazul majorității expresiilor idiomatice, mai ales în al celor care au la bază realități specifice comunității lingvistice respective (de exemplu expresia românească "a o pune de mămăligă") dar sunt și unele comune mai multor limbi, care au la bază aceleași referințe istorice, civilizaționale, culturale etc., cum sunt cele din mitologia greacă sau cele biblice. Exemplu pentru o expresie cu sensul „punct vulnerabil”: O trăsătură a unor expresii
Expresie idiomatică () [Corola-website/Science/335189_a_336518]
-
până prin anul 1960, după care a dispărut. Cerealele cele mai importante care s-au cultivat și se cultivă și astăzi sunt: grâul, porumbul, ovăzul, orzul și secara. Acum se cultivă și rapița pentru În trecut se cultiva și meiul pentru mămăligă, dar cu timpul a dispărut. Ca plante legumicole se cultivă mazărea, fasolea, varza, roșiile, prazul, ceapa, usturoiul, cartofii și morcovii. Dintre pomii fructiferi menționăm: zarzărul, prunul, nucul, mărul, părul, la care se adaugă arbustul vița-de-vie. Fauna zonei: Ca animale domestice
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]