4,830 matches
-
ca trestia de zahăr. Mama mare fabrica din el un magiun foarte gustos. Avea o presă specială folosită la storsul sucului care prin fierbere se îngroșa ca magiunul. Acest consătean în spațiile sub formă de cercuri în care se ridica măreț gaoleanul, cultivase pepeni verzi și cum începeau să se coacă, ziua își mai aducea fiul să stea și el de pază. Era cam de vârsta mea, cu un an sau doi parcă mai mare. Nu se punea problema dacă el
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
valoroase. Atâta vreme cât orizontul tuturor intereselor și activităților mele va fi același cu al lui Dumnezeu Tatăl și Creatorul tuturor lucrurilor, adică Dumnezeu-Om, de cine aș mai avea a mă teme? Biserica zidită de Mântuitorul Iisus Hristos este atât de măreață și slăvită încât nici porțile iadului nu o pot birui (Matei 16:18). Cum spune și psalmistul (Psalmul 26:1 ), “de cine mă voi teme?” Îndemn cu toată stăruința și căldura inimii mele pe toți cititorii acestei cărți să acorde
Îndemn şi stăruinţă/ Ernest E. W. Herman by http://uzp.org.ro/indemn-si-staruinta-ernest-e-w-herman/ [Corola-blog/BlogPost/92908_a_94200]
-
neuitați. -Toți au trăit în cuprinsul ăsta, unii trăgându-se dintr-un străvechi neam, stăpânind cândva sate din josul Firijbei, pe unde te stârnea întruna cântatul fierăstraielor sau a firejurilor și care animau acest ținut înconjurat de păduri. Pe atunci mărețul Olt își purta bogatele-i ape pe lângă poalele acelui deal. Vrednici pădurari îngrijeau codrii de fag și de stejar care se-ntindeau până-n părțile Hurezului. În lunca râului mereu mustind de apă se cultivau legume. Și cu orice s-ar
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439466072.html [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
și respectul! -Da, da! Te-am necăjit în glumă, bărbate! Până la urmă, ungurenii s-au amestecat printre localnici și, cu vremea, și-au impus multe din știutele și obișnuitele păstrate din moși. Dar ale mai de seamă, costumul tradițional și mărețele porți, au pătruns mintea, sufletul, simțirea celor ce i-au primit pe ciobanii aceia destoinici! De porți nu făcu întrebare băiatul, căci despre așa lucrări meștere îi vorbise tată-său altădată, când se lăudase că bunicii săi stau într-o
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439466072.html [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
au ajuns împreună... N-a venit Culai pe-un cal alb și-a furat-o pe Agripina chiar din horă?! Și români, și rudari au rămas minunați de raptul ăsta! Ce flăcău strașnic se povestea c-ar fi fost Culai. Măreț la trup, zvelt, cu fața smeadă de pe care te furau o pereche de ochi negri genați din cale-afară, o gură zugrăvită de buze roșii de parcă ar fi degustat doar afine și merișor... Iar părul, da, părul era corbiu și des
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439466072.html [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
presiunile marilor jucători externi, a început să-i împacheteze prin pușcării. Deși, toți HP au reacționat dur la astfel de manevre justițiare, regrupându-se sub umbrele legislative. Dar să urmărim evoluția broscoilor HP, atât în perioada comunistă, cât și în „măreața perioadă de trecere” postdecembristă. În anii comunismului, broscoii HP s-au dezvoltat și șlefuit în perioadele tulburi din istoria noastră, din scursuri legionare și cominterniști comuniști. Ajunși la putere, au orăcăit în lupta de clasă, plângându-se de „greaua moștenire
HOMO POLITICUS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413808089.html [Corola-blog/BlogPost/349830_a_351159]
-
-mpotriva noastră, „ascuțind” mereu lupta de clasă, formă mascată a urii de oameni, pe care-i considera potențiali adversari politici. Față de omul de rând manifesta un profund dispreț, considerând necesară permanenta „fraierire” și aservirii lui, propriilor interese, și pentru „realizarea mărețelor obiective comuniste”, iluzii de prosperitate cu care-l „aburea”. Această specie de HP-politruci era stratificată în eșaloane ierarhice, iar trecerea dintr-un eșalon inferior în altul superior se făcea în funcție de gradul de servire a șefilor ierarhici, de cantitate și calitatea
HOMO POLITICUS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413808089.html [Corola-blog/BlogPost/349830_a_351159]
-
portofel? Homo, homini lupus!” Călătoare pasionată prin lume, ajunge și în Grecia, de unde trimite în pagină aceste impresii actuale, revelatoare și pentru mine, care cunoscusem parcă o altă Eladă. „Grecii sunt autodistrugători, ca și românii. Și totuși, Acropole e acolo măreț de mii de ani. Priveam în zare și mă gândeam la greci și la Grecia lor. Cum e posibil ca o țară cu atâta istorie și filosofie să fie atât de bezmetică azi? Să ai atâtea mări albastre, atâtea bucurii
RODICA ELENA LUPU – LUME MULTĂ, OAMENI PUŢINI CU „ÎN-CE-TI-NI-TO-RUL” de ION BRAD în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_brad_1403587342.html [Corola-blog/BlogPost/374204_a_375533]
-
am supărat așa de tare? -Nu știu. Oasele lor țipă că mi-ați risipit comorile. Că le-ați dat pe degeaba străinilor, împotriva cărora ei au luptat cu îndârjire. -O prostie! am râs cu hohote. Mentalități perimate, pământule! La începutul Măreței noastre Tranziții au fost mulți care țipau isteric: nu ne vindem țara! Însă noi am vândut-o, pământule, am vândut-o investitorilor străini, fără resentimente, fără mustrări de conștiință, ca să ne salvăm de la... -De la ce? Și, v-ați salvat
SUFLETUL PĂMÂNTULUI ROMÂNESC de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1411582663.html [Corola-blog/BlogPost/376364_a_377693]
-
rezervelor din adâncul platoului continental al Mării Negre, încă neexplorate și valorificate, România avea asigurată securitatea energetică și prosperitatea poporului român într-o mare măsură. Ce s-a întâmplat după revoluția din decembrie 1989? În aprox. 20 de ani de „Tranziție Măreață” spre capitalismul mult visat, guvernele României, dar, absolut toate guvernele, indiferent de coloratura politică, au luat măsuri de transfer oneros al bogățiilor țării în mâinile vechilor jefuitori. Printr-o proastă administrare, prin practici frauduloase, corupție și jaf, multe rafinării și
SUFLETUL PĂMÂNTULUI ROMÂNESC de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1411582663.html [Corola-blog/BlogPost/376364_a_377693]
-
există o putere a lui Dumnezeu și aceasta te-a vindecat!”. De atunci sunt complet vindecată. Îi mulțumesc Domnului din tot sufletul meu. Ce nu pot să facă oamenii, face Dumnezeu, și este minunat să avem un Dumnezeu așa de măreț, care are milă de nevoile și de durerile noastre. Referință Bibliografică: Interviu - JONI SI ANI PETCA - Vieti transformate / Ioan Ciobota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 322, Anul I, 18 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioan Ciobota : Toate
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_joni_si_ani_petca_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356592_a_357921]
-
Leonte Publicat în: Ediția nr. 278 din 05 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului DOAR PENTRU TINE Pentru tine ce-i mai scump în lume Aș cumpăra la orice preț, Fericirea mea n-ar avea nume Și totul mi-ar părea măreț. Iar tu surâzând în lumina-nserării Timidă nu știu din ce motiv, Curând poate o să mă dai uitării Și totuși mi-ar părea splendid. Dar nu uita că undeva O inimă bate pentru tine Cuprinsă de un dor, de ceva
DOAR PENTRU TINE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Doar_pentru_tine.html [Corola-blog/BlogPost/355692_a_357021]
-
pot de bine confrații tăi! - râse Sfântul Petru pentru prima oară de când era responsabil cu Poarta Raiului. Și Nicușor alunecă din Cer pe o rază de lumină, așteptând cu nerăbdare să-și întâlnească poporul iubit și să admire cu satisfacție măreața sa operă de odinioară cu câmpurile irigate, cu holdele mănoase sau turmele de mioare ce populau munții până la golurile alpine. Vroia să se bucure de noile realizări ale urmașilor săi cu fabrici și uzine performante și oameni fericiți! Dar deodată
A ÎNVIAT CEAUŞESCU! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396595373.html [Corola-blog/BlogPost/347451_a_348780]
-
se legănau în bătaia lui ușoară făcând valuri roșii și negre din macii sălbatici ieșiți ca niște poiene sângerii pe coama dealului; de undeva din pădure se auzi un țipăt de pasăre iar pe cer, un vultur, descria o curbă măreață, aproape de soare. -E timpul nuntirii! - zise fata cu un glas, de data aceasta mai cald, mai dulce, mai lipicios, ce primăvară frumoasă, Doamneeee!- se minună ea în fața naturii deschise. Și opriră trăsura. Fata coborî. Norocel o sprijini, luînd-o de mijlocelul
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426836218.html [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
dealuri ți se deschide în fața ochilor o panoramă de la care cu greu îți poți desprinde privirile. Satele cu turnurile bisericilor se înalță în soare, străjuind ca paza peste locuitori. Odată ajunși în vârf, te poți bucura nu numai de priveliștea măreață a naturii, dar și de răcoritoarele sau cafeaua pe care le găsești la restaurantele de pe cele două dealuri. După urcușul anevoios, ajungând sus ești răsplătit cu o frumoasă porție de tort de cireșe (Schwarzwaldkirschtorte), care are un gust deosebit de delicios
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_trossin_ligia_gabriela_janik_1375577972.html [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
țara dintre dealuri și Dunăre) și este primul drum premiat în Alpii Svăbești* pentru calitatea sa în drumeții. Acesta fiind al cincilea drum din Germania premiat pentru drumeții. Pe cei care nu au vizitat încă aceste locuri deosebit de frumoase și mărețe îi așteaptă o întreagă aventură pe dealuri și păduri, cu cabane și locuri curat amenajate. Hotelurile marilor orașe de cinci stele nu pot oferi liniștea și splendoarea pe care le oferă aceste cabane pe dealurile din țara dintre Dunăre și
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_trossin_ligia_gabriela_janik_1375577972.html [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
tulburătoare conștiință artistică care se cer a fi păstrate și transmise pe planuri diferite. Mi-am dat seama, ascultându-l, că melodiile cântate de acest rarisim maestru nu sunt altceva decât baladele eternității, baladele lui Gheorghe Roșoga, cel isteț și măreț, cel căzut din bolta acordurilor astrale și născut pe pământul acurat al muzicii oltenești. (Septembrie, 2014, Craiova; Slavco Almăjan, Novi Sad)”. Referință Bibliografică: Gheorghe Roșoga, Cântec și slovă spoveditoare / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1368, Anul
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411967457.html [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
Că Prutul n-o să sece de durerea Că limba ta și port ți-au pângărit! Tu, frate dintre apele durerii, Ce azi te vrem român cu orice preț, Te chem cu bucuria revederii Să facem pod de flori pe Prut măreț! Să scriem peste brațele de ape Același sfânt și din străbuni un nume, Tu, frate, de pe estica cetate, Ce-ai stat de strajă la hotar de lume! Să facem România ca o altă Mesopotamie, a timpurilor noi, Să desenăm cu
POEZII PATRIOTICE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezii_patriotice.html [Corola-blog/BlogPost/350910_a_352239]
-
care să arate ca si Franța s-a dedicat ideii de libertate. Deși pictor la început, personalitatea să în sculptură e influențată de călătoria în Egipt când, impresionat de măreția piramidelor și de Sfinx, Bartholdi își schimbă perspectiva artistică de la mărețul simplu la colosal! Bartholdi vizitează New Yorkul în 1871 și rămâne impresionat, afirmând că într-adevăr e o lume nouă, iar portul - poartă către America - este locația specială, ceea ce îi dă imbold în realizarea visurilor sale, o statuie care să
NEW YORK de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441516563.html [Corola-blog/BlogPost/343990_a_345319]
-
din noi. La horă cu sunet de stele, Și sferele sacre se-nchin S-au prins într-un cânt de nuiele, Vibrații sfinte de crin. Suflu tainic, cadențe, visare, Ritmuri simple din aurul pur, Cristalină e doina de jale, Și măreață e floarea-zefir. Dacă-nvață urechea din suflet, Să osebe tot cei duios, Cântul omului, cel ce o cerne, E esență a tot ce-i frumos. Asta-i muzica Floare-Zamfiră Ce-o doinești în frunză de dor Toți din lume cu
NAIUL ZAMFIRIAN de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/david_sofianis_1451842287.html [Corola-blog/BlogPost/378562_a_379891]
-
Bârda, Editura „Cuget Romanesc”, 2009, 342 pag., format A5, hârtie offset, tipar offset, coperta policromă, plastifiata, 12 lei. Părintele Bălașa scrie cu convingerea că dacii n-au pierit, ci, dimpotrivă, s-au dezvoltat de-a lungul istoriei ca un popor măreț, cu notabile realizări în toate domeniile de activitate. Își susține tezele cu nenumărate dovezi documentare, arheologice, lingvistice, etnologice. Poate unele dintre ideile sale vor fi contestate de anumiți cercetători, dar, cu siguranță, de multe va trebui să se țină seamă
OFERTĂ DE CARTE (14) MAI 2011 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Oferta_de_carte_14_mai_2011.html [Corola-blog/BlogPost/343178_a_344507]
-
cartea teatrului românesc Pagina vieții sale de mare actor, Cu cuvinte subtile ce amintesc Că e critic al meschinăriei, mustrător... A dat lumii ce-avea mai bun în el, Rol după rol a jucat cu iubire, Creiat-a din teatru un măreț castel, Munca de actor făcut-a cu dăruire... Azi la finalul vieții este slăvit De colegi, discipoli si marele public, Căci mulți la școala lui au absolvit, Fiind corect, cu un caracter hiperbolic! Referință Bibliografică: A DISP[RUT UN TITAN
A DISP[RUT UN TITAN de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1469377474.html [Corola-blog/BlogPost/385178_a_386507]
-
și călduros „La Mulți și Fericiți Ani!” Să vă bucurați de realizările și împlinirile de până acum, să le cultivați și să le înmulțiți pe mai departe, îndeosebi pe cele de ordin pastoral-misionar, duhovnicesc și cărturăresc, în această nobilă și măreață ascultare de Păstor Duhovnicesc al românilor dreptslăvitori creștini, de aici și de pretutindeni!... Dumnezeu să vă ajute! Așadar, acum, la ceas de mare bucurie spirituală, îi urăm cu toții un sincer și călduros „La Mulți și Fericiți Ani!” Preafericitului Părinte Patriarh
PREAFERICITUL PĂRINTE PATRIARH DANIEL AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE – LA CEAS OMAGIAL ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE PATRIARHAT, RODNIC, ÎMBELŞUGAT ŞI BINECUVÂNTAT... de STELIAN GOMBOŞ în edi by http://confluente.ro/Preafericitul_parinte_patriarh_daniel_a_stelian_gombos_1348559340.html [Corola-blog/BlogPost/343859_a_345188]
-
de luptă ale trecutului nostru, dar fiecare cuvânt are o anume încărcătură dramatică ce invită la meditație, la respect, la pietate și mai cu seamă, la aducere aminte și pomenire. Această idee iese și mai bine în evidență în poezia “Mărețe umbre sacre”, în care umbrele trecutului reînvie în memoria autorului: “Se cerne prin vitralii lumina de afară, / Și-n sfânta catedrală, vecernia de seară / Adună din istorii și veacuri ce-s trecute, / Mărețe umbre sacre, nălțate în virtute. // Venite-s
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
și mai bine în evidență în poezia “Mărețe umbre sacre”, în care umbrele trecutului reînvie în memoria autorului: “Se cerne prin vitralii lumina de afară, / Și-n sfânta catedrală, vecernia de seară / Adună din istorii și veacuri ce-s trecute, / Mărețe umbre sacre, nălțate în virtute. // Venite-s să se-nchine la sfintele altare / Și glasul să-și unească în rugi de înălțare, / Ca Tatăl, cel din ceruri, dorința lor s-asculte / Să-i scoată din uitare spre veacurile multe. // Că
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]