3,738 matches
-
atât de pregnant exprimat, evită sentimentalismul; se situează în zona consistenței expresive autentice. Pe o direcție apropiată se situează și realizarea celebrului diptic „Preludiu” și „Moartea Isoldei” de Richard Wagner; retorismul expresiei nu este atins de grandilocvență ci câștigă în măreția sentimentului nespus, a sentimentului cântat al iubirii, al dragostei ce trece dincolo de viață și de moarte. În schimb, pe parcursul Suitei de balet „Pasărea de foc” de Igor Stravinski, este valorificat spectacolul coloritului timbral al muzicii. Sugestia imagistic poetică este impresionantă
Relațiile muzicale româno-ruse: o promisiune, o speranță by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5509_a_6834]
-
înnodată.” Iar la sfârșit, după tot miracolul ce i se întâmplă, citim: „Se ridică în picioare, împinse un fotoliu lângă canapea, puse tabloul în fotoliu și se culcă la loc. (...) Mendel adormi. Și se odihni de greutatea norocului și de măreția minunilor.” E o lectură atentă, de tipul Matei Călinescu, Ion Vartic, Ioana Pârvulescu. Și ca să am și eu o contribuție, subliniez cuvintele „se culcă la loc”. Aseară, pe History, explicații „științifice”, integral ridicole, ale miracolelor care au însoțit ieșirea evreilor
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4509_a_5834]
-
noi ia calea spre ceva mai bun - doar zeul o știe” (p. 19). Tensiunea demersului necesar este definită printr-o antinomie: „Două rase au existat dintotdeauna în Grecia: rasa lui Socrate și rasa lui Anytos cu șleahta lui. Prima dă măreție patriei, a doua o sprijină în chip negativ pe prima. Însă acum, mi se pare, numai aceasta din urmă a mai supraviețuit - prima s-a spulberat” (p. 19). Așadar, obsedat de legătura dintre vii și morți (p. 40), Stratis luptă
Yorgos Seferis și romanul unei resurecții în spirit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4514_a_5839]
-
însă, „asupra receptivității și lenei lui, ambele necesare.” Splendid - și exact spus. În zbuciumata lui viață - Benn a primit o recunoaștere târzie, dar binemeritată - scrisorile și aforismele au întregit profilul spiritual al unui gânditor de prim rang care a intuit măreția, ca și tragedia unicității: „Întreaga omenire trăiește din câteva autoîntâlniri, dar cine se întâlnește cu sine însuși? Numai câțiva, și aceia în singurătate.” Iubitorii de poezie care au citit cândva poemele sale în traducerile românești de până acum au, grație
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]
-
antichitate. Istoricul american Mackendrik În lucrarea sa „Pietrele dacilor vorbesc” (Cap. I, România În preistorie), spune că „În neolitic Începe adevărata istorie a României, adică cu 4000 de ani Înaintea erei noastre”. Istoricul englez E.C. Daviest vorbește despre vechimea și măreția dacilor: „Cu mult Înainte ca vulturii romani să intre pe teritoriul carpato dunărean, cunoscut azi ca România, exista o civilizație ce Își avea rădăcinile departe În trecut, din epoca neolitică. Unitatea perfectă a acestei civilizații primitive reiese din perfecta asemănare
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
grad și orice lege ar reprezenta. - Ce păcat și ce nenorocire că ideile, ca să existe, ca să devină sensibile și să poată fi comunicate, trebuie să se întrupeze în oameni! - Materia își ia revanșa asupra spiritului, contaminându- l cu neîmplinirile ei. - Măreție și oroare totodată de mitul crucificării lui Iisus Hristos. (Dar sunt foarte departe de jandarmul de la început...) Există o nevoie de puritate, după cum există o voință de putere. Și, așa cum voința de putere nu este, cel mai adesea, decât expresia
Claude Sernet – inedit – () [Corola-journal/Journalistic/3703_a_5028]
-
Grete Tartler Thomas Mann, Pătimirile și măreția lui Richard Wagner, traducere de Alexandru David, București, Humanitas, 2013. O nouă traducere în limba română a multcitatului eseu de Thomas Mann, la două sute de ani de la naș- terea lui Wagner (1813-1883), clarifică situarea acestei scrieri mai ales în linia
Thomas Mann despre Wagner by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3720_a_5045]
-
familiei („nordicul” tată, deși model prin seriozitatea muncii, neavând pe mâinile cui să-și lase în seamă negustoria - cum nici personajul Hanno Buddenbrok nu avea să prefere negustoria tatălui, devenind muzician). Mai ales interesul pentru psihologia artiștilor, pentru „pătimirile și măreția maeștrilor” avea să rămână constant în creația lui Thomas Mann (nu fără o anumită legătură, s-a spus - lucru vădit apoi în jurnalul publicat postum - cu homoerotismul său reprimat). Muzicienii romantici și mai ales multivalentul Wagner i-au inspirat o
Thomas Mann despre Wagner by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3720_a_5045]
-
era german. Wotan în loc de Zeus, Fricka în loc de Hera, Walkyria în loc de Pallas Atena. Destinul orb în toată sălbăticia lui, geneza și apocalipsa la un loc. Limbajul omenesc și contra-limbajul oarbei voințe de putere, înlănțuindu- se, vorbindu-și. Un secol de „o măreție sumbră... sceptică și în același timp încărcată de tristețea, de fanatismul adevărului”. Secolul al XIX-lea, care, dac-ar trebui prezentat printr-o imagine, ar apărea, în viziunea lui Thomas Mann, „împovărat precum Atlas”. Poverile fiind mai ales masivitățile epice
Thomas Mann despre Wagner by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3720_a_5045]
-
că reprezintă unul din cele mai puternice personaje wagneriene (construită din extreme, reprezentând cele două laturi ale femeii la vechii germani, luptă/ucidere și apărare/vindecare. Ca și Kingsor, de altfel. E vorba, în ultimă instanță, constată autorul Pătimirilor și măreției, de „lumea cunoașterii creștine a stărilor sufletești singuratice și infernale, lumea lui Dostoievski”). O altă părere infirmată de critica wagneriană e neîncrederea lui Thomas Mann în „sinestezia artelor” practicată de Wagner („Nu trebuie să reunim speciile ei pentru a le
Thomas Mann despre Wagner by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3720_a_5045]
-
d’Aurevilly (1808-1889), redutabilul adversar al realismului lui Flaubert și Zola. Era un ultraconservator și un antiburghez, care ura Revoluția din 1789 și considera, ca și Joseph de Maistre, cel elogiat de Cioran, că, o dată cu Vechiul Regim, a dispărut și măreția Franței. Un al treilea este Villiers de l’Isle-Adam (1838-1889), tradus în românește cu delicii stilistice, la răscrucea anilor 1960-1970, de Alexandru George, autor de povestiri pe jumătate fantastice, detractor, și el, al lui Flaubert și al naturaliștilor. În fine
Toți scriitorii au dreptul la posteritate () [Corola-journal/Journalistic/3473_a_4798]
-
și de pe cal Stă sângerat din luptă pe scaunu-i regesc și chin adânc zvâcnește În ochiu-i vulturesc; Căci luptătorii harnici, ce lângă tronu-i stau Frânturi de spadă numai În mână ei mai au.” — Reciți frumos și cu expresivitate. Parcă simți măreția, dar și durerea marelui rege, mi-a spus Maria Tănase. Am plecat de la Hațeg la Deva În aceeași după amiază. La intrarea În oraș am fost așteptați de un grup de oameni care știau că va veni. I-au adus
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
încercarea sa de a guverna fără PNL, partid parte integrantă a USL, scrie ampress.ro. Constituția permite președinților celor două Camere, Președintelui României, președintelui CSM sau prim-ministrului să facă astfel de sesizări la CCR, prin art. 146 lit. e). "Măreția dreptului" îl poate lăsa pe Ponta fără funcția de premier Antonescu va invoca la CCR că Ponta încearcă eliminarea liberalilor, deși Parlamentul a învestit un Guvern USL ca structură politică unită și electoratul a votat același tip de USL. Argumentația
Ponta are o nouă majoritate. De Ce nu o poate folosi by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34934_a_36259]
-
a votat același tip de USL. Argumentația lui Antonescu ar depinde nu atât de mult de puterea ei juridico-constituțională, cât de componența CCR. Însuși președintele Curții explica anul trecut, de pe treptele sediului CCR, că dreptul este interpretabil, în asta constând "măreția" lui. Iar la CCR oamenii PSD (Valer Dorneanu și udmr-istul Valentin Zoltan Puskas) sunt depășiți de cei ai PNL (Mona Pivniceru și Tudorel Toader) adăugați judecătorilor numiți de Băsescu sau pe filieră PDL. Aceștia din urmă nu ar avea motive
Ponta are o nouă majoritate. De Ce nu o poate folosi by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34934_a_36259]
-
Păi dacă așa mi-a rămas numele... Pârnaie abia dacă îl mai învrednici cu o privire, în timp ce Iadeș își culegea de pe jos fesul care sărise odată cu pleasna de pe țeasta cheală. Apoi se întoarse la mormanul care se ridica, în toată măreția lui. - E ceva de lucru aicea... - Vai de capul meu, se căină chelul, trăgându-și fesul țuguiat ca un ciorap întors. Pârnaie se întoarse și ridică palma. - Iadeș! răcni celălalt, ca din gură de șarpe. - Așa că vezi, zise Pârnaie, lăsând
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
cărei riduri păreau așezate cu ghearele, îi dădea un aer de reptilă. Hainele erau și ele pe dimensiunea pielii și nu a trupului, atârnând peste umerii subțiați, iar mânecile fluturau, ca niște rufe puse la uscat. Singurul care-și păstrase măreția de odinioară și pe care pielea, cu toate strădaniile ei, nu reușea să prisosească, era nasul, coroiat și cu niște nări uriașe care, înfundate de umezelile care curgeau din ochi, se opinteau să tragă aerul, ca niște foale. Și cum
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
își fixează termene și obiective. Că nu are nimic de haiduc, de primitiv, de om dintr-o bucată e cât se poate de limpede. Când, în fine, îndrăznește, deznodământul are ceva minor, de afacere slujnicărească, de codoșlâc, nicidecum de aventură. Măreția nu poate fi restaurată decât printrun gest extrem, singurul în care dă dovadă de hotărâre: după amenințări cu moartea din recuzita, livrescă, a seducției, se împușcă de-adevăratelea. Se distruge ca să scape de obsesia pentru Ioana, căreia nu-i mai
Suflete încăpățânate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3791_a_5116]
-
își) intuiește eșecul nu face decât să adâncească drama și să pregătească tragedia. Știe că e condamnat, așa cum sunt toți cei care „au trăit prea mult cu un singur vis.” Speranța psihotică nu e, în cazul lui, decât partea de măreție a acelei hipnoze care cuprinde, periodic, umanitatea. „Vasta nepăsare” a multora din protagoniști nu poate fi contrabalansată de protagonist, deși el își asumă rolul unui Atlas purtând pe umeri un destin a cărui greutate îl va distruge. De fapt, ea
Așteptându-l pe Gatsby by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3621_a_4946]
-
Sorin Lavric Thomas Mann, Pătimirile și măreția lui Richard Wagner, trad. din germană de Alexandru David, București, Editura Humanitas, 2013, 90pag. Scris sub coerciția unei comemorări - împlinirea a 50 de ani de la moartea lui Wagner - textul lui Thomas Mann nu iese din tiparul unei ceremonii elogioase: începutul
Ventrilocul lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3650_a_4975]
-
prelegerii de față, în surprinderea unor paradoxuri din care ființa lui Wagner s-a hrănit mereu, paradoxuri care pot cel mult să sugereze natura idiopatică a compozitorului, fără să pretindă însă a o explica. În lipsa enumerării acestor contradicții, Pătimirile și măreția lui Richard Wagnerar fi o prelegere modestă a cărei singură trăsătură distinctă e că a fost scrisă de Thomas Mann, deși, după finalul modest și după orizontul previzibil al observațiilor, cuvîntarea ar fi putut fi rostită de oricine. Sunt patru
Ventrilocul lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3650_a_4975]
-
și deopotrivă diletant, atras de toate artele și neînrădăcinindu-se în niciuna. În Wagner asistăm la o forță primordială năzuind să strîngă toate genurile artistice într-un singură specie supremă, cea a operei al cărei creator este el însuși. De aceea, măreția lui Wagner e o sumă de amatorisme: „Luată în sine, muzica lui Wagner nici nu e de fapt muzică, după cum nici drama, fondul muzicii, pe care o desăvîrșește într-o operă poetică, nu e literatură. Ea e psihologie, simbol, mit
Ventrilocul lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3650_a_4975]
-
sinonim cu „opera de artă totală“. În fine, cititorul e nedumerit de nota pe care redactorul o pune la începutul cărții și deopotrivă pe coperta a patra, din rîndurile căreia aflăm că Thomas Mann, după susținerea conferinței despre Pătimirile și măreția lui Richard Wagner„a părăsit pentru totdeauna Germania”, unde „nu avea să se mai întoarcă niciodată”. Fraza are tenta amuzantă a calamburului absurd, fiindcă din 1949, cînd merge la Weimar, cu prilejul aniversării a 200 de ani de la nașterea lui
Ventrilocul lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3650_a_4975]
-
se lansează cu greu într-o luptă și nu găsesc în fața lor decât dușmani mascați în fața cărora toată sinceritatea lor este zadarnică 60. Comportamentul său față de unii și față de alții era dominat de adevăr și milostenie 61. Conștiința clară a măreției idealului pentru care luptă, precum și încrederea neștirbită și nezdruncinată în biruința binelui prin puterea Aceluia Care l-a trimis în lume, nu l-au părăsit niciodată pe Sfântul Ioan. Și iubiții lui credincioșii i-au păstrat în adevăr dragoste în
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
armată, nu am putut să mă abat pe la Văleni, pentru a vă mulțumi cu grai viu pentru bunăvoința ce ați avut-o de a mă fi primit printre membri Școlii ce cu onoare conduceți. Mai mult decât oricând am apreciat măreția ideii, de care ați fost condus când ați întemeiat instituția de la Fontenay-aux-Roses, atunci când am părăsit-o. Măsurând cu o privire cei doi ani petrecuți acolo, cântărind mulțimea cunoștințelor și experiența cu care mi-am îmbogățit sufletul în cursul lor, mi-
Începuturile literare ale lui Ion Breazu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5078_a_6403]
-
filiala pe care o conduce începe campania de semnalare a ceea ce consideră nereguli săvârșite de primarul Neculai Onțanu. Iată comunicatul remis de Marian Raiu: "Primarul Neculai Onțanu a trimis o scrisoare extrem de lungă locuitorilor din sectorul 2 în care prezintă măreția realizărilor sale, în stilul caracteristic de absolvent al școlii Ștefan Gheorghiu, în care semnala că avem cele mai frumoase parcuri, locuri de joaca și spații verzi. Imagine de război
Atac dur la Onțanu: Își prezintă reușitele în stilul școlii Ștefan Gheorghiu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/34191_a_35516]