1,017 matches
-
mers la Oradea și a obținut deschiderea Seminarului Franciscan greco-catolic și funcția de rector. După interzicerea cultului s-a stabilit la Poiana Micului, până în anii 1970-1971 (după informațiile de la părinții mei și din corespondența familiei). S-a retras pensionar la Mărgineni, unde s-a stins din viață în 1979. „Credința fără fapte este moartă” (Iac. 2, 26) Spiritualitatea se reflectă în stilul de viață al oamenilor și invers. Biserica este cartea de vizită a unei localități, iar preotul artizanul care o
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
nu-l iubesc elevii ca pe autorul Scrisorii pierdute, pe nici unul nu-l stimează mai mult, nici unul nu i răspunde mai bine și mai inteligent.” „ Ion Luca Caragiale (18521912) s-a născut în satul Haimanale, azi Vornicul Măgureanu, la mănăstirea Mărgineni, Județul Prahova, ca descendent dintr-o familie de actori. Nu are decât 4 clase de liceu făcute la Ploiești. A urmat și conservatorul. Șia făcut studiile la școala lumii, unde nu se cer examene. Este tipul omului nestatornic. A fost
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
istorie. Târziu, Biblioteca Telekiana și-a unit fondurile cu cele ale Colegiului reformat aparținând familiei de matematicieni Bolyai, devenind Biblioteca Teleki Bolyai. 22. Prezentați succint biblioteca stolnicului Constantin Cantacuzino. R: Vestită a fost Biblioteca renascentistă a stolnicului Constantin Cantacuzino de la Mărgineni, spirit umanist, recunoscut ca susținător al culturii, al înființării Academiei Domnești de la Sf. Sava (după model padovan), al editării Bibliei de la București și primei hărți a Țării Românești (1700, Padova). Dar începuturile fondării acestei biblioteci una din cele mai mari
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
Românești (1700, Padova). Dar începuturile fondării acestei biblioteci una din cele mai mari din Europa răsăriteană se datorează tatălui său, postelnicul Constantin Cantacuzino, care avea o foarte bogată colecție de cărți aduse de la Constantinopol. El a construit, lângă mănăstirea din Mărgineni (datată din secolul al XIV-lea), un palat (secolul al XVIII-lea) în interiorul căruia a dus spre păstrare o parte din colecția sa de cărți. De altfel, prima bibliotecă a familiei Cantacuzinilor a fost cea din reședința princiară de la Târgoviște
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
Vienei (1683) de Șerban Cantacuzino, de la mănăstirea cisterciană Heiligenkreutz din Austria, această renumită bibliotecă a fost risipită, un catalog realizat de bibliotecarul Colegiului Sf. Sava, în 1839 (păstrat în Arhivele Statului), consemnând 310 cărți care au fost ridicate de la Mănăstirea Mărgineni. Nobili formați sub influența ideilor renascentiste europene, Cantacuzinii au însărcinat cu organizarea colecțiilor lor de carte bibliotecari, între care Nicolaus Porta (secretar domnesc), Marcus din Cipru (profesor la Academia Domnească). 23. Prezentați succint biblioteca domnitorului Constantin Brâncoveanu. R: O altă
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
biblioteconomiei", bibliotecarul-consilier al mai multor cardinali și regi -, Constantin Brâncoveanu îl ia drept consilier, secretar și bibliotecar (1694) pe Nicolaus de Porta, din insula Chios, „om învățat de știe despecetlui cărțile" (Nicolae Iorga), cel care a redactat Catalogul bibliotecii de la Mărgineni și a organizat Biblioteca Academiei Domnești de la Sf. Sava condusă de profesorul grec Marcus de Cipru. Un alt secretar și bibliotecar, de data aceasta de origine italiană Anton Maria Del Chiaro a lucrat, în continuare, pe aceleași atribuții, până în vremea
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
o remarcabilă bibliotecă, din dubletele căreia a înființat Biblioteca Mănăstirii Văcărești (1723ctitorie a sa), cum reiese din ex-librisurile de pe lucrări tipărite la Amsterdam sau Paris și achiziționate de domnitor. Tot el a fost cel care a adus de la Hurezu și Mărgineni cărțile rămase ale Brâncovenilor sau Cantacuzinilor. Despre biblioteca lui Nicolae Mavrocordat, diplomatul francez Sevin, de la Constantinopol, afirma că „poate fi egalată cu a celor mai mari principi". O parte a acestei remarcabile biblioteci a Mavrocordaților a fost cumpărată (1750) pentru
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
, Alexandru (22.VIII.1917, Mărgineni, j. Bacău - 6.XI.1993, București), critic și istoric literar. Este fiul Elenei-Lența (n.Chelaru) și al lui Vasile Piru, notar. Familia ar avea o ascendență aromână. P. urmează școala primară în comuna natală, iar cursurile secundare la Liceul „Principele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
măsurarea fenomenelor sociale în așa fel încât să se poată vorbi despre pertinența schemei de măsurare în raport cu specificul fiecărei probleme ridică o serie de dificultăți teoretice și practice. În sociologie, prin măsurare se desemnează determinările cantitative ale fenomenelor sociale. (I. Mărginean, 2000). Un caz special este cel al sondajului de opinie. S-ar părea că sondajul de opinie, fiind o specie a anchetei sociologice, este o metodă cantitativă. Această etichetare care transferă asupra sondajului toate limitele cantitativismului este de fapt doar
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
mai ușor datele și nu exprimă o intensitate. Nu se poate spune că o persoană care este din categoria 4 este mai puțin "căsătorită" decât o persoana din categoria 1. 2.2.2. Măsurarea și cuantificarea/operaționalizarea Așa cum arăta I. Mărginean (1993), cuantificarea reprezintă elaborarea unei descrieri adecvate a caracteristicilor interne ale fenomenelor sociale care să faciliteze numărarea. Cuantificarea presupune deci trecerea de la conceptele calitative la cele cantitative. Fiind o operație pregătitoare, ea nu conduce în mod necesar la descrieri numerice
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
multe valori ce pot fi ordonate (discrete sau continue) pe un continuum de intensități. A doua întrebare, care survine în mod logic, este următoarea: Cuantificarea este necesară, posibilă? Depinde de poziția cercetătorului, dar este cert că are anumite avantaje (I. Mărginean, 1993): 1) permite descrierea obiectelor și propozițiilor din domeniul cunoașterii; 2) ajută la clasificarea entităților sociale și la condensarea informațiilor; 3) facilitează comunicarea rezultatelor, compararea, generalizarea; 4) este utilă la formularea legilor; 5) oferă posibilitatea de a descrie noi relații
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
studiem atitudini, elaborarea etalonului se poate realiza prin determinarea semnificațiilor pe care oamenii le atribuie unor evenimente. Alteori, etalonul se introduce pe cale normativă și poate fi determinat pe baza unor calcule: media, mediana, abaterea standard, decilele sau centilele distribuției (N. Mărginean, 2000; 194). Etalonul nu are o semnificație absolută așa cum este utilizat el în științele exacte. 3) Reguli de atribuire a valorilor. În procesul de atribuire a unor numere calităților obiectului de studiu trebuie definite regulile de atribuire. Pentru a fundamenta
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
măsurării, poate fi convertit în niveluri mai slabe (interval, ordinal nominal). Această trecere între nivelurile de măsurare este posibilă îndeosebi pentru caracteristicile cantitative continue, care pot fi măsurate la oricare dintre cele patru niveluri. Exemplu: Descrierea cantitativă a vârstei (I. Mărginean, 2000, 198-199) Nominal clasificarea populației după categoriile : * copilărie * adolescență * maturitate * bătrânețe Categoriilor li se atribuie valori numerice fără a fi în ordine Ordinal listarea populației pe baza categoriilor anterioare fără a se cunoaște valoarea reală a vârstei, iar categoriilor li
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
concept mai amplu. În situațiile cele mai simple, conceptul de referință este măsurat direct prin indicatori empirici, cum ar fi nivelul de educație, veniturile etc. Indicii (variabilele index) apar sub diferite denumiri: constructe ipotetice (Vlăsceanu, 1982) indicatori generali/indici empirici (Mărginean, 2000). Indicii sau constructele ipotetice sunt concepte cu valoare teoretică (interpretativă) elaborate pe baza condensării informațiilor empirice. În locul prezentării unor mesaje empirice mai mult sau mai puțin disparate, se elaborează un concept sintetic cu valoare interpretativă. Principala problemă în construirea
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
operaționalizarea conceptelor și construcția variabilelor, numai după culegerea datelor avem posibilitatea unei verificări temeinice a operaționalizărilor. Putem, de asemenea, constata dacă suntem îndreptățiți să reunim indicatorii într-o măsură unidimensională compozită sau avem de-a face cu un domeniu multidimensional (Mărginean, 2000, 176-178). 9.2. Tipuri de indici Este necesar să se facă o diferențiere între indicatorii sociologici și indicii empirici, pe de o parte, și indicatorii și indicii statistici, pe de altă parte. În termeni statistici, indicatorul este o caracteristică
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Sage Publications, California. Kurtz Norman R, (1982), Introduction to social statistics, Mcgraw-Hill, Boston; Lefter, Constantin, (2004), Cercetarea de marketing. Teorie și aplicații. Editura Infomarket, Brașov. Ludușan, N., Voiculescu, F., (1997), Măsurarea și analiza statistică în Științele Educației, Editura Imago, Sibiu. Mărginean, Ioan, (2000), Proiectarea cercetării sociologice, Editura Polirom, București. Mohr Lawrence B, (1990), Understanding Significance Testing, Sage Publications, London. Moser, C., A., (1967), Metodele de anchetă în investigarea fenomenelor sociale, Editura Științifică, București. Niculae, V., Mihăiță, (1996) Metode cantitative în studiul
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Ancheta sociologică și sondajul de opinie, Editura Polirom, 1997. 2 A se vedea și articolul lui C. A. Moser, "Recent Delopments in the Sampling of Human Populations in Great Britain", Journal of the American Statistical Association, 1955 3 Cf. Ion Mărginean, "Măsurarea socială", în Dicționar de Sociologie, (coord. C. Zamfir și L. Vlăsceanu), Editura Babel, 1993. 4 În articolul "Sondaje naționale și alegeri locale", 2000, sociologul Alin Teodorescu spune că sondajele de opinie sunt rezultatul unor măsurători. Din context se înțelege
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de accesibilitate a învățământului, capacitatea pieței muncii de a absorbi un volum mare de forță de muncă au ridicat semnificativ valoarea socială a diplomelor școlare și au condus la un amplu proces de mobilitate educațională și ocupațională, inter și intragenerațională (Mărginean, 2004). În prioada regimului comunist, ponderea populației școlare în totalul populației a crescut de la 13,9% în 1948/49, la 26,1% în 1978/79 și a fost însoțită de creșterea numărului de instituții de învățământ - de la 20 224 în
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Tipomur. Goux, Dominique, Maurin, Éric. (2001). La mobilité sociale et son évolution: le rôle des anticipations réexaminé, Annales d’économie et statistique, 62, 2001, HYPERLINK http://www.insee.fr www.insee.fr. Hatos, Adrian. (2006). Sociologia educației, Iași: Editura Polirom. Mărginean, I. (2004). Studii de sociologie, calitatea vieții și politici sociale, Pitești: Editura Universității din Pitești. Mendras, H. (1988). apud Adrian Gavrilescu (2003), „Clasele sociale remodelate de profit și putere”, Revista Esențial, 8. Mills, W. (1959). apud Adrian Gavrilescu (2003), „Clasele
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de profit și putere”, Revista Esențial, 8. Urse, Laureana. (2003). Clasele sociale în România, București. Analele Institutului Național de Cercetări Economice, CIDE. *** Diagnoza Calității Vieții. (1998, 1999, 2002). Cercetare realizată de Institutul de Cercetare a Calității Vieții, coordonator prof. I. Mărginean. *** Raport asupra stării sistemului național de învățământ. (2005). Ministerul Educației Naționale, București, HYPERLINK http://www.edu.ro www.edu.ro. *** La lutte contre l’échec scolaire: un défi pour la construction européenne, partea II, 1998). www.euridyce.org. Abstract One
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
fie structura : clasă de sus, clasă de mijloc și clasă de jos (Barometrul de Opinie Publică), fie : clasă de sus, clasă de mijloc, clasă muncitoare și țărănimea (Consolidarea democrației în Europa Centrală și de Est, Diagnoza calității vieții, coordonator I. Mărginean). La lutte contre l’échec scolaire:un défi pour la construction européenne, partea a II-a, www.euridyce.org Cercetarea „Diagnoza calității vieții”, 1998, 1999, 2003, coordonator I. Mărginean, Institutul de Cercetare a Calității Vieții. „«Străinătatea» în mentalitățile urbane” în
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în Europa Centrală și de Est, Diagnoza calității vieții, coordonator I. Mărginean). La lutte contre l’échec scolaire:un défi pour la construction européenne, partea a II-a, www.euridyce.org Cercetarea „Diagnoza calității vieții”, 1998, 1999, 2003, coordonator I. Mărginean, Institutul de Cercetare a Calității Vieții. „«Străinătatea» în mentalitățile urbane” în Dumitru Sandu (coord.), Viața socială în România urbană, Editura Polirom, Iași, 2006. Vezi în acest sens Itinerariul spiritual al lui Mircea Eliade (1927) și articolul „Manifestul crinului alb și
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Martini, C.M., "Les devoirs de l'Eglise dans l'Europe en marche vers l'unite", în Objectif Europe, nr. 17, 1992; La Civilta Catolica, 3650, 20 iulie 2002. Mănoiu, F.; Epureanu, V., Asistența socială în România, Editura ALL, București, 1996. Mărginean, I., Proiectarea cercetării sociologice, Editura Polirom, Iași, 2000. McGrew, A. G.; Lewis, P. G., Global Politics. / Globalization and the Nation-State, Cambridge, Polity Press, 1992. McLuhan, M., Understanding the Media: The Extensions of Man, New York, 1996. Mihăilescu, I., Sociologie Generală. Concepte fundamentale
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
celei cantacuzine de la Cotroceni, peste care s-a așezat un planșeu de beton, ori osemintele vor fi aruncate într-o ladă și lăsate la îndemâna oricui, ca oasele Cândeștilor de la mânăstirea Bradu. Vor fi spulberate de explozie, ca mormintele de la mânăstirea Mărgineni, sau vor fi pur și simplu profanate și aruncate în praful drumului, asemenea moaștelor mitropolitului Evloghie, întemeietorul așezământului ortodocșilor de stil vechi de pe strada Televiziunii din cartierul Militari, dărâmat de miliție în 21 mai 1983 în timp ce călugării, în frunte cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
1967 am fost numit vicar parohial III la aceeași parohie Pustiana; 2 decembrie 1967 - 15 ianuarie 1968 am fost numit vicar parohial la parohia catolică Piatra Neamț; 15 ianuarie 1968 - 1 iulie 1970 am funcționat ca vicar la parohia catolică din Mărgineni, Bacău; 1 iulie 1970 - septembrie 1990 am funcționat ca paroh la parohia din Nisiporești. Din primăvara lui 1990 am fost numit în serviciul Seminarului franciscan care a început să funcționeze în mod provizoriu în casa parohială din Nisiporești. De la 15
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]