2,766 matches
-
pântec în scurt grăbit de așteptare. În Rucăr era puzderie cu nume de sfinți din care cei mai mulți erau Ionii și Mării, pentru cinstirea Sfântului Botezător și a Fecioare Născătoare de Dumnezeu, ocrotitoare a Grădinii din Carpați. Din amintire-am scos Mării pe care eu le-am cunoscut și-au scânteiat în ani grăbiți de viitor. A fost-odată-n satul dintre munți pe Valea Andreiașului, într-o casă răzlețită de tulbur o Mărie grea în a șaptea lună ce-și aștepta intrarea în
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (I) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355729_a_357058]
-
Dumnezeu, ocrotitoare a Grădinii din Carpați. Din amintire-am scos Mării pe care eu le-am cunoscut și-au scânteiat în ani grăbiți de viitor. A fost-odată-n satul dintre munți pe Valea Andreiașului, într-o casă răzlețită de tulbur o Mărie grea în a șaptea lună ce-și aștepta intrarea în ființă a celui de-al treilea copchil. Zvon de încrâncenare între lumi cheamă la oaste pe omul ei, pe Niță, care o îmbrățișează fără să-și vadă fiul ce-ntârzia
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (I) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355729_a_357058]
-
care, probabil, e unic prin aceea că un Cărturar de talia respectabilului Vlad Pohilă a moderat, în modestul ambient rural, lansări de carte basarabeană. Așadar, vă urez, Distinse Prieten al nostru, al mirosloveștenilor - cu drag și de bunăvoie supuși ai Măriei Voastre, Cărturarul -, să rămâneți MULȚI ANI tot așa de frumos la minte și suflet și, numaidecât, să vă fie trupul sănătos, adică sipetul cel necesar zestrei care vă poartă NUMELE! *** „Scrierile lui Vlad Pohilă ne ajută să păstrăm aprinsă făclia
SCRIITORUL VLAD POHILĂ ANIVERSEAZĂ APOTEOTIC ŞASE DECENII DE VIAŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346045_a_347374]
-
DOAMNE PE-AL MEU SOȚ" (POEZIE) Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 886 din 04 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Iartă-l, Doamne, pe-al meu soț, care acuma-i dus de acasă, să caute-n 'mprejurimi, o Mărie mai frumoasă... După ce a umblat mai mult, printre bălării și spîni, a venit, spăsit, la mine, să-l curat de mărăcini! El mi-a spus încet, candid: "Ce vezi tu nu-s mărăcini, tot ce se spune de mine șunt
TITINA NICA-ŢENE: IARTĂ-L DOAMNE PE-AL MEU SOŢ (POEZIE) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346244_a_347573]
-
trimise trei oșteni în seara următoare să-l urmărească. Nici aceștia nu se dovediră mai vrednici așa încât, regele hotărî să îl întrebe direct pe flăcău de ce fura mâncare și unde se ducea în fiecare seară. - N-am făcut nimic rău, Măria-Ta, îi răspunse acesta cu privirile în pământ, nu mi s-a spus că nu am voie să iau resturile de bucate care se aruncă de obicei sau să ies din palat pentru o gură de aer curat. Surprins de
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
dată pentru că de departe îl văzu pe balaur ridicându-se la cer și luându-și zborul. Trecu pe urma lui o mare și, după prima țară, vrăjitoarea care îl purta pe mătură se opri. - De aici eu nu mai merg, Măria-ta, am dorit mereu să plec de lângă surorile mele și să încep o altă viață, în altă împărăție. Indiferent care e motivul pentru care bunica a fost răpită, ea nu mai este în stare să facă vrăji și nici în
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
să nu îl piardă din vedere pe balaurul cu două capete care zbura vânjos pe sub nori. După ce trecu a doua mare, la limita celei de-a doua țări, vrăjitoarea care îl purta se opri și ea: - M-am gândit bine, Măria-Ta, nici eu nu mai vreau să fiu vrăjitoare! Vreau să încep o viață nouă, într-o împărăție nouă, să cresc păsări și să nu dau socoteală nimănui pentru asta. Nu țin neapărat să o găsesc pe bunica mea. Mereu
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
care Ți-ai pregătit-o cu Mâinle Tale întotdeauna a Ta o să fie, Dumnezeu va domni pe vecie! Caii faraonului, carele și călăreții lui s-au înnecat în a mării apă, Iar fiii lui Israel au mers pe uscat în mijlocul mării, pe ei Domnul îi scapă”. Și Miriam profetesa, sora lui Aharon Cohenul, a luat o tobă în mâinile ei, Fiind urmată, cu tobe și surle, de celelalte femei. Iar Miriam, cântând, le-a spus în strigare: „Cântați-L pe Dumnezeu
AMINTIREA TRECERII MĂRII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368878_a_370207]
-
trăgea pe unii în țeapă și - pentru Dumnezeu ! - vă rog să mă credeți, cei trași în țeapă nu erau defel mulțumiți de lentoarea cu care erau înțepați de acest Dracula al istoriei și țipau către el: - Mai repede, mai repede Măria-Ta, căci mai stau și alții la rând ! Timpul este prețios pentru domnia-ta. După care mai vrem o dată ! După victoria de la Călugăreni, oștenii voievodului Mihai i-au reproșat acestuia că prea puțini ieniceri de-ai lui Sinan-pașa au încercat
SCRISOARE ADRESATĂ ROMÂNILOR INTELIGENŢI (DIN ŢARĂ ŞI DIASPORA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369041_a_370370]
-
puteam nici măcar , să-mi plăng durerea. Au răscolit prin camere, spărgeau totul, parcă și obiectele atinse de mâinile noastre îi enervau . N-am înțeles de ce atâta ură. Într-un târziu,au plecat. Iar eu m-am trezit singur ,undeva în mijlocul mării și nu-nvățasem încă să înot. Nu mai puteam rămâne acolo, totul era prea dureros .Mă strecuram noaptea printre copaci ,dormeam cu urechile ciulite și până la urmă am reușit s-ajung la linia de demarcație pe care-o impuseseră . Am
VIATA LA PLUS INFINIT (7) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369893_a_371222]
-
mulțumesc, Doamne, că ne-ai salvat! Apoi către gazde : Să știi, Iancule, și tu Mărio, că aveți un copil minunat, mă! Am să fac din el cel mai bun mecanic de pe valea Dunării. -Așa să faceți, domnu’ Ionescu, a spus Măria bucuroasă. Dar Iancu : -Să-i dai bătaie, domnule, să-i dai bătaie, dacă vrei să... Domnul Ionescu i-a retezat-o scurt: -Să-l trimiți la moară imediat după sărbători! Dacă aflu că l-ai bătut, nu-i mai dau voie să
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
evanghelizarea și răspândirea adevărului creștin se poate face și cu ajutorul creației literare, a poeziei. Sfanțul poet s-a nascut înainte ca biserică siriană să fi suferit prea mult influență transformativa a helenismului și de aceea el poate fi unul din mării supraviețuitori ai creștinismului semitic acum pe cale de dispariție ca urmare a nebuloaselor evenimente politice în acea parte a lumii. Epoca de aur a literaturii siriene a durat chiar din secolul al patrulea până în secolul al șaptelea. A produs intradevar o
HARFA SFÂNTULUI DUH de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370019_a_371348]
-
-meu, ce-ți scapără sub scăfârlie? Că acolo n-o să fim primiți cu flori, mai ales dacă-l vestești pe Soare-Împărat că l-ai văduvit de Căpcăunul din Țara Nisipurilor. Ce-o să se bucure!... Apoi, Norocel începu să se sclifosească: “Măria Ta, noi suntem vitejii care ți-am omorât Căpcăunul și am venit să-ți luăm și fata! Ei, ce zici, te veselești?” Iar el, ce-o să zică? “Bravo, șolticarilor! Uite că veștile voastre mă gâdilă-n tălpi! Mii și milioane
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
-meu, ce-ți scapără sub scăfârlie? Că acolo n-o să fim primiți cu flori, mai ales dacă-l vestești pe Soare-Împărat că l-ai văduvit de Căpcăunul din Țara Nisipurilor. Ce-o să se bucure!... Apoi, Norocel începu să se sclifosească: “Măria Ta, noi suntem vitejii care ți-am omorât Căpcăunul și am venit să-ți luăm și fata! Ei, ce zici, te veselești?” Iar el, ce-o să zică? “Bravo, șolticarilor! Uite că veștile voastre mă gâdilă-n tălpi! Mii și milioane
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
Târgu Mureș, Târgu Ocna, Târgu Neamț sau derivatele lui: Târgșor, Târgoviște. Prin tradiție târgurile se țineau și se țin la o dată fixă: o anumită zi din săptămână sau dintr-un anumit anotimp, cu ocazia unei sărbători religioase: Paște, Crăciun, de Mării, Moși etc. Din punct de vedere comercial ele sunt specializate în valorificarea de produse animaliere, vegetale, culinare, meșteșugărești, iar mai recent și spirituale: carte, turism, locuri de muncă, icoane sau au caracter de sărbătoare și sunt legate de un eveniment
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
aleasă de Chesarie este evoluția istoriei și timpului. Cărțile scrise și tipărite la Râmnic,s-au în zona acestui ținut,au fost răspândite pe întreg teritoriu Principatelor Române.Acest adevăr este înserat în Evanghelierul din 1746:”nu numai în țara măriei tale ci în toate țările și ținuturile ce vorbesc limba românească...cu care să se lumineze nu numai o seamă de norod,ci toată pravoslovia.”(„Cărturari și cărți în spațiul românesc medieval” de Octavian Schiau,Editura Dacia, 1978, p.81
COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
-
acesteia, născându-se în viață cea veșnică în ziua de 26 iunie anul mântuirii 2008, adică în urmă cu trei ani. Fiind moldovean de origine, născut în Giurgenii Neamțului din părinții dreptmăritori creștini Mihail și Elisabeta, a intrat în obștea mării lavre călugărești a Neamțului la vârsta de 14 ani, în anul 1941; iar de praznicul “Intrării în Biserică a Maicii Domnului” - la 21 noiembrie anul 1953 tânărul frate Nicolae a fost tuns în monahism, primind numele monahal Părtenie. În anul
OPT ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT PARTENIE APETREI DE LA MĂNĂSTIREA NEAMŢ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370644_a_371973]
-
alte state, pentru îmbogățirea popoarelor de acolo, iar cei din țară, care sunt în șomaj, muncesc la negru, șubrezind temelia statului român, pentru îmbogățirea băieților deștepți. Cuum? Am încurcat ițele? Le-am încâlcit rău de tot? De aceea te rugăm, Măria Ta, sună din corn „peste vârfuri”, atunci când „codru-și bate frunza lin”, să ne dezmeticești din rătăcirea noastră! Și, lasă-ne, Mărite Poet, să te chemăm mereu cu acel cuvânt de alintare: „bădie Eminescu!”. Să te simțim aproape de sufletele noastre
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
a reușit deoarece alt lider, pe nume Stalin, a manevrat în așa fel că a acaparat puterea proletarilor uniți efectiv. Unirea aceasta a devenit cea mai cruntă dictatură în care au trăit și părinții noștri. De-un sfert de veac măriile și-au schimbat pălăriile, PCR a devenit PSD care neavând absolut nimic cu PSD-ul lui Marx conduce țara prin minciună și înșelătorie stabilite prin frică. Da frică de așa numitele servicii care află tot, știu tot și fac tot
VICTORAŞ VERSUS MUTU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369754_a_371083]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > SPUNE-MI TU, DRAGĂ MĂRIE Autor: Mihail Coandă Publicat în: Ediția nr. 2320 din 08 mai 2017 Toate Articolele Autorului Spune-mi tu, dragă Mărie, Mai vin mândro la chindie? Sau e maică-ta acasă Și la poartă nu te lasă. Vino neică fără teamă
SPUNE-MI TU, DRAGĂ MĂRIE de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362633_a_363962]
-
ea,din fire de lână de merinos luate de la o țigancă cetrecea din când în când pe stradă cu tot felul de lucruri,pentru care cerea în schimbsticlele goale, îi acoperea umerii de răcoarea zorilor de mai. - Da, ești frumoasă Mărie, îi zise el încântat de ceea ce vedea. Ți-s încă ochii încercănați, dar vei putea ațipi în tren și noaptea asta lungă și nedormită nu o să se mai vadă pe chipul tău. Maria nu îi răspunse, se mulțumi doar să
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362658_a_363987]
-
dacă știi vreun leac,De durere ca să scap.Spune-mi dacă știi vreo ruga.Durerea să nu m-ajunga,Ca destule am patimit.De când eram copil mic.Am tot zic c-am să mai cresc... XIII. SPUNE-MI TU, DRAGA MĂRIE, de Mihail Coandă , publicat în Ediția nr. 2320 din 08 mai 2017. Spune-mi tu, draga Mărie, Mai vin mandro la chindie? Sau e maică-ta acasă Și la poarta nu te lasă. Vino neica fără teama, Muica nu bagă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362646_a_363975]
-
trei ore, ca la carte, Câte-o sticluță cu lapte! Deși nu exagerez, Mi se pare că visez În trei ore ca la carte Doar o sticluță cu lapte? Hai... în două jumătate! Și mai vreau să zic ceva Laptele Măria-sa, Veșnic fie-n biberon, Fără el nu pot s-adorm! LUI RĂDUCU FLĂMÂNDUCU Sunt Răducu flămînducu Care papă tot lăptucul. Băiețelul nu așteaptă, Biberonul vine-ndată Să cresc mare și voinic, Eu pap zilnic mult lăptic. Mami schimbă scutecelul
POEZELE PENTRU RĂDUCU de EMILIA GHEORGHIU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353360_a_354689]
-
Și străinul te tot paște De nu te mai poți cunoaște. Sus la munte, jos pe vale Și-au făcut dușmanii cale, ......................................... Cine-au îndrăgit străinii, Mâncă-i-ar inima câinii, Mânca-i-ar casa pustia, Și neamul nemernicia! Ștefane, Măria ta, Tu la Putna nu mai sta”, ................................... Ei bine! Din partea acestora și-a atras ura, mânia, dorința lor de a-i închide gura celui care avea rolul să contribuie la trezirea maselor. Așa se explică destinul lui ca ființă umană
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]
-
dor, ca să-i dau de soțioară mândra noastră Primăvară, ei bine, uite că sunt de acord și vă dau mâna fetei. Dar să aveți grijă de ea, că de mulți este râvnită și s-ar putea s-o pierdeți. - Mulțumim, Măria Ta! ziseră și ceilalți oratori, ridicându-se de jos. O vom păzi ca lumina ochilor și o vom duce fratelui nostru Mărțișor să-i fie mireasă. Vorniceii o luară de mână pe prințesă în uralele și ovațiile celor din curte
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]