18,914 matches
-
obsesia morții, Îndemnînd la exerciții de exorcizare prin repetiție; sau, altfel spus, celebrînd rodirea morții (cf. M. Mincu). Poezia devine terapie (soteriologie), Îmblînzind spaimă de moarte: „Vorbind despre moarte mă simt mai puternic și mai viu”, simțea nevoia să (se) mărturisească poetul. Artistul (tînăr, de regulă), iubindu-si artă și Indurînd „groază”, contemplă rodul pieritor (deci nu increatul), descompunerea, degradarea etc., vegheat de trupul bănuielnic. Metamorfozele trup/ suflet În variantele Doinei, moartea (ritualizata) că „rod perfect”, prezența ei (familiară, senzuala) par
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
În Mariolatrie. Cu nostalgia Paradisului (inventat În amintire), cu vocație de eretic și experiența de „marginal”, poetul pare, s-a observat, un posedat al reînvierii, căutînd În fascinantul Baaad o lume „de la-nceput”. El Își Îndrăgește propria-i tristețe (cum mărturisea În Jeu d’amour), făcînd saltul În cultura sentimentului; cîntă așadar, În maniera incantatorie, o absență, făptura ideală, eterata - proiecție a unui truver villonesc, de fibră eminesciana. Indiscutabil un mare poet, Cezar Ivănescu, coborînd În medievalitate, rămîne - cum bine l-
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
ar conștientizat existența acestor limite și faptul că stă sub dictatura lor. Dar acum, după ce trecuse prin atâtea, nu se mai păcălea singur și nu mai avea naivități de doi bani. Ceea ce îi amăra și mai tare inima întunecată. Vă mărturisesc, acest ins mă fascina, pe măsură ce aflam mai multe amănunte despre el. Mă întrebam stupefiat cum e posibil ca un om atât de deștept, capabil de performanță intelectuală să fie, în același timp, atât de ticălos. Poate trece drept lipsă de
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
am parcurs atent, cu ochi de cărțar, vreme de câteva luni, mai multe ediții academice, neacademice și școlare din literatura română clasică, tipărite după 1990, am inițiat, cu bunăvoința României literare, o rubrică de critică textologică, deci filologică. Intenția inițială, mărturisită în primul articol, a fost și a rămas neclintită: combaterea gravelor manifestări de incompetență profesională, evidente mai cu seamă în colecțiile "populare" și "școlare" colecții devenite, prin nepriceperile impertinente ale unora, prin ifosele pseudo-editoriale ale altora și prin nepăsarea multora
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
tare dorită, dintr-o biruire de sine a smereniei lor, la nevoia fiilor de a li se spune cele ce de-a dreptul nu se pot spune. Sunt frânturi din pâinea inimii, gesturi și fapte în duh, gânduri de viață, mărturisite pentru o anume clipă și împrejurare și parcă sortite să fie acoperite de uitare. Dar adeseori, după multă trecere de timp s-au întors, fără voie, aduse, ridicate în aducerea aminte a celor ce le-au moștenit și așa s-
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
specifice glasului V. Ex. nr. 9: Formula evolutivă corespondență în muzica bizantină<footnote Ghelasie Basarabeanul - Sfinte Dumnezeule, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 26, s. 4. footnote> Ex. nr. 10: Formula evolutivă corespondență în muzica bizantină<footnote Anton Pann - Mărturisiți-vă Domnului, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 242, s. 3 și s. 5. footnote> Cel de-al doilea motiv muzical al Preludiului enescian, Ex. nr. 11: George Enescu -Preludiu la unison, m. 4-6; MOTIVUL II chiar dacă are o
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
-Preludiu la unison, m. 32-33 Noua formulă melodică rezultată, care reprezintă un punct de plecare pentru dezvoltări variaționale ulterioare în Preludiu, se regăsește în formule melodice bizantine. Ex. nr. 25: Variațiunea motivului III corespondență în muzica bizantină<footnote Anton Pann - Mărturisiți-vă Domnului, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 242, s. 3. footnote> Ex. nr. 26: Variațiunea motivului III corespondență în muzica bizantină<footnote Dimitrie Suceveanu - Nu pricep, Curată, gl. III, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 245, s. 4. footnote
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
despre ce scrii astăzi. Mie Îmi poți spune orice socotești util pentru năzuințele tale de scriitor; căci ești scriitor. Cu doriri de bine, Silveștri și până la ultimul, parcă Îndurerat și pregătit de eliberare, mi-a fost cel mai apropiat prieten. Mărturisesc că simt o durere profundă că nu l-am cunoscut personal. Periplul literar prin revistele ARP a Însemnat și perioada mea de formare, dar În aceeași măsură și de Îndatorare față de muncă uluitoare a inegalabilului iubitor de valori cultural-literare autentice
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
desfășurat cu o prestabilită intermitență, accentul căzând mai mult pe Întrebări și răspunsuri scrise. Atunci când Întrevederile tete a'-tete au avut loc, hiatusul creat a fost Înlocuit printr-un jurnal, aparent biografic. Deoarece, biografia intelectuală a lui Paler a fost mărturisită sau risipită În acolade și trimiteri la cărți și autori cu deosebire europeni. Formele de expunere au fost două: a) de tip documentar (mai Întotdeauna, luându-se pe sine ca reper, nu În puține cazuri, punctând bolile trupului reumatism, accident
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
din Nain și pe Lazăr. Acum, Însă, este vorba de Învierea Celui ce-a spus despre Sine : "Eu sunt Învierea și viața. Cel ce crede În mine, chiar de va muri, va trăi" (Ioan 11,25), chezașia Învierii noastre, după cum mărturisește Sfântul Apostol Pavel, "Căci dacă Hristos n-a Înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică și credința noastră" (I Cor. 15, 14). și dacă Părinții Bisericii și teologii ei au dedicat pagini nenumărate acestui mareț praznic, poeții acești zefiri ai
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
moartea a fost învinsă. Astfel stau lucrurile: după cum o masă întunecoasă, o ceață se lasă și acoperă o făclie, care continuă să ardă și să lumineze, la fel se așază deasupra acelei lumini (a harului) vălul (întunericului păcatului). De aceea mărturisește (cel de sub har) că nu este desăvârșit, nici liber cu totul de păcat. Am putea zice (că prin venirea harului), peretele cel din mijloc (care se punea înaintea desăvârșirii) s-a surpat și s-a sfărâmat; dar (am putea zice
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
s-au dat condamnări între 10 și 25 de ani, pentru difuzarea lor s-a dat muncă silnica pe viață, iar pentru trecerea lor în lumea liberă s-au iuventat comploturi unde s-au dat sentințe de condamare la moarte”, mărturisește autorul care, în anul 1996 a publicat la București volmul “Avanghipsiri”, în traducere ” Priveliști”, la lansarea căruia a asistat personal. După sosirea în Statele Unite, poetul Zahu Până și-a reamintit și a respectat cu strictețe convenția stabilită în detenție de
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
dintre țări, căreia i-a jertfit toți anii tinereții”, cum marturseste într-o poezie concepută în închisoare. Dârz și neînfricat, nu și-a renegat niciodată crezul politic și nici credință în Dumnezeu. Cei care l-au cunoscut îndeaproape mi-au mărturisit că una din marile lui calități constă în faptul că știa să ierte. Profund religios, i-a iertat pe acei câțiva care, incomodați de statura lui morală la înălțimea căreia nu au putut ajunge, l-au denigrat. El a trecut
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
pe amândouă malurile Dunării se auzea numai limba românească... Bălcescu că unul care călcase mai tot pământul românesc și cunoștea nu din cărți, ci din vedere poporul românesc trecând spre Constantinopole, întreba cu mirare: unde-s Bulgarii? Iar Carol I mărturisește că până la Plevna n-a vorbit cu localnicii altfel decât românește.” Putem afirmă că Istoria Românilor din Patrie și din afara ei, a fost a doua mare pasiune a lui Zahu Până. Poezia, marea lui pasiune, căreia i-a închinat cea
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
localnicii altfel decât românește.” Putem afirmă că Istoria Românilor din Patrie și din afara ei, a fost a doua mare pasiune a lui Zahu Până. Poezia, marea lui pasiune, căreia i-a închinat cea mai mare parte a vieții, era, după cum mărturisește în prefață volumului “Poezii din Închisori”, “cel mai puternic sprjin moral al celor închiși”. Unul dintre poeții pe care i-a venerat, după Eminescu, a fost Radu Gyr. din creația căruia a publicat în acest volum 60 dintre poeziile compuse
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, p. 290. footnote>. Mai suntem sfătuiți să căutăm totdeauna ceva bun și folositor de făcut, să nu lenevim, ca să nu-i oferim teren de luptă diavolului și prilej de ispitire, să ne mărturisim toate cugetele cele rele la duhovnic și să alungăm de la noi ispitele diavolului cu rugăciunea, cu postul, cu smerenia, cu păzirea minții și cu citirea cărților sfinte. Sfântul Paisie Velicikovski ne sfătuiește și el să prevenim ispitele și este de
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
sunt mari la capitolul utilizării citatului. Bifonia si situarea lui ca ultim cuvânt în cadrul piesei, timbrul și dinamica identice sunt câteva dintre aspectele comune regăsite în cele două piese analizate. Implicit, semantica atribuită lor nu poate fi alta decât cea mărturisită de compozitor în interviul menționat deja. Glasul saxofonului devine pin intermediul unei idei melodice renascentiste icon al unui crez spiritual, artistic impresionant, afirmat nu doar cu discreție, ci și cu claritate în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu. El
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
părăsea. Îți rupea inima În mii de bucăți dar nu te puteai supăra pe el. Pe Doru Îl doreai, nu Îl urai...Era irezistibil și știa. Altfel, de ce Își arăta zâmbetul acela candid, doar În momentul În care i se mărturisea iubirea sau suferința din dragoste pentru el? Știa că o dată ce ți-a intrat În suflet, nu va mai ieși ușor. De obicei părea destul de rece și de inabordabil. Nu știai dacă e Înger sau demon. Pronosticurile În această privință erau
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
singurătate, pictând și citindu-i pe Freud și Nietzsche, ale căror studii filozofice erau interzise În Uniunea Sovietică. Accesul la literatură și scrisul poeziilor Îl propulsează În cercul intelectualilor, fără a-l putea apropia de credință, motiv pentru care scriitorul mărturisește: “toată arta mi se părea un geamăt de neputință, o Îndeletnicire a oamenilor singuri.” De asemenea, tânărul pictor conștientizează că a te crede ales pentru că știi să desenezi, să cânți sau să scrii este “o boală sufletească” și, progresiv, atenția
ALECART, nr. 11 by Anastasia Gavrilovici () [Corola-journal/Science/91729_a_92867]
-
TOATE BUFNIȚELE de FILIP FLORIAN „La sfârșitul sfârșitului, zic eu, o să existe un singur mare regret, că nu-l vom mai putea povesti” mărturisește Filip Florian, În contextul În care poveștile și actul povestirii reprezintă liantul dintre diferite vârste și destine. După o serie de romane foarte bine receptate de public Degete mici (2005), Băiuțeii - În colaborare cu fratele său, Matei Florian (2006) - și
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
Radames. În actul II Amneris, fiica faraonului, așteaptă cu nerăbdare sosirea lui Radames, care a ieșit triumfător În luptă. Ea este de asemenea Îndrăgostită de comandant și dorește să afle secretul inimii Aidei. Aceasta, Într-un moment de slăbiciune, Îi mărturisește dragostea pentru Radames. Din acel moment, orgolioasa și răzbunătoarea Amneris decide să Îi despartă pe cei doi. Pentru Aida, iubirea pentru Radames este Însă singurul motiv pentru a trăi. Binecunoscutul marș triumfal Îl Însoțește pe Radames În timpul ceremoniilor de serbare
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]
-
că dacă nu Își ajută patria, va fi pentru totdeauna blestemată. Pentru a scăpa de acest destin, trebuie să Îl convingă pe Radames să dezvăluie planul de luptă al armatei egiptene și astfel, poporul etiopian să triumfe. Comandantul sosește, Își mărturisește sentimentele și cei doi decid să fugă În Etiopia, pentru a-și trăi visul de iubire. El divulgă planul bătăliei, moment În care Amonasro, care ascultase Întreaga conversație, Îl face pe Radames să revină asupra hotărârii luate. Egipteanul Își dă
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]
-
adevărata Înțelepciune, Hristos, se dedică „vieții filosofice”. Aceste persoane năzuiesc la cunoașterea divină, pentru a atinge „maturitatea intelectuală”, pe măsură ce Hristos crește În ei, dar asta nu Înseamnă o viață superioară din perspectiva credinței. Credința este una singură În Biserică: este mărturisită Împreună, ca un singur trup cu o singură voce În numele inefabil al Tatălui, al Fiului Și al Sfântului Duh - În numele cu care sunt botezați creștinii. Mai mult, acei care conduc pe alții În Biserică trebuie să se străduiască, În perspectiva
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
umană se desfășoară Într-o continuă mobilitate, omul de multe ori oscilând Între cădere Și Înălțare, Între abisurile păcatelor și culmile virtuților. „Dacă zicem că păcat nu avem, ne amăgim pe noi Înșine Și adevărul nu este Întru noi. Dacă mărturisim păcatele noastre, El este credincios Și drept ca să ne ierte nouă păcatele Și să ne curățească pe noi de toată nedreptatea” (I In. 1, 8-9). Mântuitorul Hristos, venind la râul Iordan, Își Începe misiunea Sa printr-o exortație fermă la
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
fost instituită de Domnul Hristos după Învierea Sa prin cuvintele acestea, ea a fost anunțată de El mai dinainte de Înviere (Mt. 8, 10) Și chiar a fost săvârșită de Însuși Întemeietorul ei. El acorda Cel dintâi iertarea păcatelor persoanelor care mărturiseau credința În El, cerând ajutorul Lui Și prin aceasta mărturisind implicit păcatele lor, acceptând totodată Îndemnul Lui de a nu mai păcătui<footnote Pr. Prof. Dr. Stăniloae, Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. al III-lea, Editura Institutului Biblic și de
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]