3,215 matches
-
a discursului occidental contemporan. Plasându-și întreprinderea sub un acoperiș simbolic, în The Wreath of Wild Olive. Play, Liminality, and the Study of Literature (1997) S. rotește subit perspectiva. Oferită, potrivit legendei, învingătorilor olimpici de Zeus în persoană, ramura de măslin sălbatic invocată în titlu devine o emblemă a transmutării de semnificații. Îmblânzit prin intervenția divinității, principiul uman al competiției și al beligeranței (agonicul) se convertește în fertilitatea spiritului pașnic, nonantagonic (irenicul). Jocul ca matriță a literaturii rămâne punctul de demaraj
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
al Evangheliei după Marcu este cunoscut și sub numele de „mica Apocalipsă”. Înainte de a fi arestat și condamnat, Isus dezvăluie câtorva discipoli - Petru, Iacob, Ioan și Andrei - principalele „semne” premergătoare parusiei. Este semnificativ faptul că scena se petrece pe Muntele Măslinilor. Aflăm de la Flavius Iosephus (AI, XX, 169‑172, și BI, II, 261‑263) că un profet egiptean, alături de numeroșii săi acoliți, inițiase chiar de pe acest munte o tentativă de cucerire a Ierusalimului, între anii 50 și 60 î.Cr. Acțiunea a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
apărați de puterea lui Dumnezeu: „Și dacă voiește cineva să îi vatăme, foc iese din gura lor și mistuiește pe vrăjmașii lor” (11,5). Cei doi martori sunt prezentați prin intermediul a două metafore inspirate din profeția lui Zaharia: „Cei doi măslini și cele două sfeșnice care stau înaintea Domnului pământului” (Apoc. 11,4). Mesajul celor doi martori este un îndemn la pocăință înaintea sfârșitului lumii (sunt înveșmântați în sac). Ei au anumite calități supranaturale: în primul rând, așa cum am văzut, „foc
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
apocrifă, Apocalipsa Fecioarei. De mare interes, în ceea ce ne privește, sunt primele două și ultimele două capitole. În primele capitole, Isus descoperă lui Petru și altor ucenici mai apropiați semnele parusiei și ale sfârșitului lumii. Scena se petrece pe Muntele Măslinilor, după Înviere. Descoperirea reia, dezvoltă și mai ales interpretează discursul eshatologic de la Mt. 24, accentul fiind pus pe caracterul imprevizibil și indubitabil creștin al parusiei: „Mulți vor zice că în numele meu vin, că sunt cristoși. Să nu îi credeți pe
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
supune prin iubirea de avuții pe cei pe care nu îi va putea supune prin teamă” (11, 39). Un episod cu totul inedit, care apare pentru prima dată în scenariul anticristologic la Ieronim, este cel al morții tiranului pe Muntele Măslinilor, în contrapunct cu Înălțarea lui Cristos. Ieronim explică Dan. 11,45 (et figet tabernaculum suum Apedno inter maria super montem inclytum et sanctum; et ueniet usque ad summitatem eius; et nemo auxiliabitur ei) în felul următor: Iată cum tâlcuiesc ai
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
oștiri nenumărate pentru a spulbera și a ucide pe mulți dintre dușmanii săi și își va așeza cortul la Apendo, aproape de Nicopolis, odinioară numit Emmaus, acolo unde începe partea muntoasă a Iudeii, ca să poată înainta pas cu pas spre muntele Măslinilor și Ierusalim [...]. Va ajunge, așadar, până în vârful muntelui Măslinilor, numit „sfânt” căci de acolo Mântuitorul s‑a ridicat la Tatăl, și nimeni nu‑i va putea veni în ajutor, căci mânia Domnului va fi asupra lui. Anticristul va pieri, se
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mulți dintre dușmanii săi și își va așeza cortul la Apendo, aproape de Nicopolis, odinioară numit Emmaus, acolo unde începe partea muntoasă a Iudeii, ca să poată înainta pas cu pas spre muntele Măslinilor și Ierusalim [...]. Va ajunge, așadar, până în vârful muntelui Măslinilor, numit „sfânt” căci de acolo Mântuitorul s‑a ridicat la Tatăl, și nimeni nu‑i va putea veni în ajutor, căci mânia Domnului va fi asupra lui. Anticristul va pieri, se spune, chiar în locul în care Domnul nostru s‑a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
desigur, de textele care ne‑au parvenit). El este, așadar, cel care, pentru prima dată, din punctul nostru de vedere, corelează episodul înălțării lui Cristos cu cel al morții Anticristului pe baza unei foarte semnificative coincidențe a locului: vârful Muntelui Măslinilor. Și pentru a conferi încă și mai multă credibilitate acestui episod, el invocă o profeție a lui Isaia (25,6): Praecipitabit Dominus in monte sancto faciem dominatoris tenebrarum super omnes gentes et eum qui dominatur cunctis populis, et unctionem quae
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
îi pare firește cel mai potrivit, fiind cel [mai] adevărat. Anticristul, în concepția sa, va fi un personaj istoric, de origine iudaică; el își va face apariția după căderea violentă a Imperiului Roman și își va afla sfârșitul pe Muntele Măslinilor, chiar în locul din care Cristos s‑a ridicat la ceruri. Capitolul IX „Antichristus africanus”: Augustin și cei doi predecesori ai săi, Tertulian și Ciprian Considerăm potrivit, necesar chiar, ca înainte de a analiza pasajele legate de Anticrist din opera lui Augustin
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
putem vorbi de o metodă proprie, se întemeiază pe o lectură atentă și care nu ține seama de dosarul de mărturii, lectură dublată de o abordare hermeneutică destul de laborioasă. Spre pildă, faptul că în Mt. 24,3 (convorbirea de pe Muntele Măslinilor) ucenicii adresează simultan lui Isus trei tipuri de întrebări, nu scapă ochiului său avizat: „Și șezând el pe Muntele Măslinilor, s‑au apropiat de El ucenicii, doar între ei, și i‑au zis: Spune‑ne: - când vor fi acestea [distrugerea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mărturii, lectură dublată de o abordare hermeneutică destul de laborioasă. Spre pildă, faptul că în Mt. 24,3 (convorbirea de pe Muntele Măslinilor) ucenicii adresează simultan lui Isus trei tipuri de întrebări, nu scapă ochiului său avizat: „Și șezând el pe Muntele Măslinilor, s‑au apropiat de El ucenicii, doar între ei, și i‑au zis: Spune‑ne: - când vor fi acestea [distrugerea templului], și - care este semnul venirii tale și - cel al sfârșitului veacurilor?”. Răspunsul lui Isus este unul singur și același
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
va avea loc în valea lui Iosafat (Zah. 14, 3‑4): „Și Domnul va ieși și se va bate cu neamurile acelea așa cum s‑a bătut în ziua de război. Și în ziua aceea îi vor sta picioarele pe muntele Măslinilor - care se află în fața Ierusalimului, spre răsărit; și muntele Măslinilor se va despica: jumătate spre răsărit și jumătate spre apus; o foarte mare prăpastie; și jumătate din munte se va pleca spre miazănoapte, iar jumătate spre miazăzi”. Cf., de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
4): „Și Domnul va ieși și se va bate cu neamurile acelea așa cum s‑a bătut în ziua de război. Și în ziua aceea îi vor sta picioarele pe muntele Măslinilor - care se află în fața Ierusalimului, spre răsărit; și muntele Măslinilor se va despica: jumătate spre răsărit și jumătate spre apus; o foarte mare prăpastie; și jumătate din munte se va pleca spre miazănoapte, iar jumătate spre miazăzi”. Cf., de asemenea, Jl. 4, 4‑12 și Targum Cant. 8, 5: „Oare
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și jumătate din munte se va pleca spre miazănoapte, iar jumătate spre miazăzi”. Cf., de asemenea, Jl. 4, 4‑12 și Targum Cant. 8, 5: „Oare ce munte se ridică în deșert? Solomon profetul spune: Atunci când morții vor învia, muntele Măslinilor se va despica. Toți morții lui Israel vor ieși atunci și toți drepții cei morți în pribegie vor veni pe sub pământ și vor ieși din Muntele Măslinilor»”. Cât despre locul celei de‑a doua parusii, acesta este sugerat în FA
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
munte se ridică în deșert? Solomon profetul spune: Atunci când morții vor învia, muntele Măslinilor se va despica. Toți morții lui Israel vor ieși atunci și toți drepții cei morți în pribegie vor veni pe sub pământ și vor ieși din Muntele Măslinilor»”. Cât despre locul celei de‑a doua parusii, acesta este sugerat în FA 1,11‑12: „Bărbați galileeni de ce stați privind la cer? Acest Isus care s‑a înălțat de la voi la cer, așa va și veni, precum l‑ați
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de ce stați privind la cer? Acest Isus care s‑a înălțat de la voi la cer, așa va și veni, precum l‑ați văzut voi mergând la cer. Atunci ei s‑au întors la Ierusalim de la muntele ce se cheamă al Măslinilor”. . „Citim în Cartea Macabeilor, iar Iosephus confirmă aceasta, că profanarea templului din Ierusalim prin prezența idolului lui Jupiter, sub Antiochos Epiphanes, va dura din luna Kislev sau cea de‑a noua lună a celui de‑al o sută patruzeci și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
lumei I (1841), nr. 16 din 20aprilie, p. 127 șsemnat I.H.oț, „O execuție hineză”, Icoana lumei I (1841), nr. 194-197 șsemnat I.H.ț, „Obiceiurile căsătoriei la marați”, Icoana lumei I (1841), nr. 22-23 (probabil „Ioan Honigberger”) șnesemnatț „Olivul sau măslinul”, Icoana lumei I (1841), nr. 24 din 15iunie, pp. 185-187 șnesemnatț „Betegia femeiască”, Icoana lumei I (1841), nr. 49 din 7decembrie, pp. 390-391 șnesemnateț „Indianul și mâncătorul de oi”, nr. 1; „Șerpele cu zurgălăi. Șerpele Boa Constrictor. Șerpele orb din
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
reacția imediată, publicistică, la elogiul imnic al valorilor vieții (Dimineața mărului, 1986), la reflecția meditativă și sentimentală (Monologuri, Liniștea cuvintelor, Ora păsării, 1974), la iluminații spirituale (ciclurile Cuvinte de cretă și Secunde cu munți), la formula baladescă, epică și lirică (Măslinul oglindit, 1983), la dialogurile în care apar personaje negative din „perioada administrării” (Dialoguri banale sau Trist și vesel despre oameni, 1988), la strigătele existențiale și la atitudinile patetice de susținere a idealurilor naționale (Atât de mult al pământului, 1990), în
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
Balcic (1940) au parcă eleganța statuilor grecești și, traversându-le, se naște sentimentul înaintării printre colonade. O seamă de poezii din Țărm pierdut restituie un univers păstoresc, adus din timpuri mitice, când „Clopoțeii caprelor sunau răcoare / De ape vii printre măslini și eucalipți” și când fauni tineri ședeau pe pietre albe, lângă ciobani, învățându-i să cânte din nai, în timp ce din „marea limpede” răsărea, printre scoici și alge, câte un chip de „zeu tăcut, ca un delfin”. Alte versuri evocă Delfi
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al județului Cluj (1972-1975), director al Centrului de Îndrumare a Mișcării Artistice din județul Sibiu (1975). În 1975 se pensionează medical. Debutează cu poezie în „Lupta Ardealului” (1948) și editorial cu volumul Creanga de măslin (1961). Colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Transilvania”, „Convorbiri literare”, „România literară” ș.a. De la Creanga de măslin până la Rugul palidității (1973) R. se dovedește un fidel slujitor al poeziei înregimentate politic, în registrul minor al genului. Versurile publicate în anii
RAHOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]
-
Artistice din județul Sibiu (1975). În 1975 se pensionează medical. Debutează cu poezie în „Lupta Ardealului” (1948) și editorial cu volumul Creanga de măslin (1961). Colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Transilvania”, „Convorbiri literare”, „România literară” ș.a. De la Creanga de măslin până la Rugul palidității (1973) R. se dovedește un fidel slujitor al poeziei înregimentate politic, în registrul minor al genului. Versurile publicate în anii ’60 - ’70 sunt dedicate partidului, războiului nuclear, reconstrucției lumii noi, minerilor, lui Lenin, oțelarilor, patriei, chiar demolărilor
RAHOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]
-
cheie pillatiană, prin revenirea la ruralitate. Toate aceste elemente - rural și citadin, poezie șaptezecist-patriotică și șaizecist-erotică - se reîntâlnesc, într-un amestec eteroclit, în Intrarea în memorie (1987), autorul nereușind să atingă nici acum corzile unui lirism autentic. SCRIERI: Creanga de măslin, București, 1961; Cerul dintre noi, București, 1963; Strada mică, București, 1964; Zile de munte, București, 1965; Între cetăți și râuri, București, 1966; Țară de cântec, București, 1966; Decolare, București, 1967; Zodie milenară, București, 1968; Lacrimi pe spadă, București, 1969; Baba
RAHOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]
-
București, 1974. Traduceri: Louis Bromfield, Delta sălbatică, București, 1944; Béla Szenes, Tudorel, București, 1946; H. Chr. Andersen, Poveștile lui Moș Ene, București, 1948; Charles Dickens, Poveste de Crăciun, București, 1949; Mihály Jó, Păzitorul fratelui, București, 1949; Abel Plenn, Vântul printre măslini, București, 1949; Jonathan Swift, Călătoriile lui Gulliver, București, 1949; Friedrich Dürrenmatt, Făgăduiala, București, 1966; Tizian (Selecție de texte din literatura universală), București, 1969; Macnair cel Orb. Povestiri canadiene, București, 1970; Gauguin, București, 1972; Înțelegând zăpada (Antologie a poeților canadieni de
NEGOSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288405_a_289734]
-
Țărm pierdut Helada: „Purtând celestul neodihnei chin/ în grotele submerse, visătoare/ crești taina mută dintre zei și soare,/ balans dintâi, purificat senin // pe când sămânța robilor transpare/ din cei ce-am fost, în lujerul marin/ legi valul într-o floare de măslin -/ ființa pură și nescăzătoare”. Impregnate de lirism sunt, de asemenea, mai toate reportajele și însemnările de călătorie ale poetului. SCRIERI: Nopțile albe ale orașului, pref. Radu Boureanu, București, 1962; Jocul soarelui, București, 1963; Rapsodie în Oaș, București, 1963; Ploile au
NEGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
care dovedesc același efort redacțional de participare efectivă în actualitate. În același număr al revistei Flacăra găsești numele Veronicăi Porumbacu semnând câteva file de jurnal întitulate Călătorie pe C.F.R., întâlnești pe Mihai Beniuc iscălind un emoționant poem despre Nikos Beloianis Măslinul, parcurgi cu interes nuvelele scriitorului ucrainian Iaroslav Galan: Execuția, te oprești cu atenție asupra fragmentului pe care-l publică Eusebiu Camilar din noul său roman Măriuța, te revolți alături de Eugen Jebeleanu (în poemul Războiul bacteorologic) de inumanitatea, ticăloșia și gangsterismul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]