2,300 matches
-
biroul Deliei spunându-i că doamna vine imediat. Îi aduse o cafea, iar el așeză florile pe o măsuță aflată în încăpere. Sorbi cafeaua, nu prea caldă, dar tare. Ce gust excelent, își spuse. Răsfoi o revistă aflată tot pe măsuță, privi la ceas, nu-și planifică decât un sfert de oră pentru vizită, se grăbea la treburile sale. — Iartă-mă, Ștefan! Am clarificat o problemă de-a casei, cu menajera. Delia nu remarcă la început florile. — Tu, să mă ierți
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363422_a_364751]
-
printre buzele cărnoase ale bărbatului, care deja simți cum îl cuprinse căldurile iar virilitatea i se făcu simțită prin materialul halatului. În timp ce se lipea de corpul tânăr și-n continuă fremătare, începu să-l cuprindă transpirațiile, așa că lăsă paharul pe măsuța din apropiere și-o prinse pe elevă de talie, adresându-i printre dinți o înjurătură obscenă, în timp ce-o strângea puternic la pieptul său. Angela chicotind se lăsă moale în voia impulsurilor deja de necontrolat. Era prea excitată, prea
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]
-
de pe casa vecină. Aștepta să se facă ziuă să-l poată suna pe Radu, dacă nu o va face el, să afle care-i situația cu tatăl lui și de ce a fost chemat de urgență la spital. Aprinse veioză de pe măsuța de lângă pat. Nu mai avea curajul să stea pe întuneric și nici șansa de a adormi nu mai exista. Gândurile îi erau prea sumbre. Retrăia din memorie cum s-a întâmplat cu plecarea spre ceruri a părinților săi și cum
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362319_a_363648]
-
Autorului Arhiereul Caiafa se afla la reședința sa în camera de lucru. Stătea așezat pe un divan și răsfoia câteva bucăți de hârtie chinezească pe care erau trecute sume și notițe. Plictisit, strânse teancul pe care îl puse pe o măsuță din apropiere. Citi apoi o scrisoare pe care o scrisese învățatul Gamaliel nepotul lui Hilel și care îi era adresată lui personal. Se lăsă apoi pe spate pe pernele divanului meditând la faptul că mai totul îi mersese prost în
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
au și încurajat să continuie viața dacă i-a fost dăruită până când... A mai trecut un timp și la un restaurant micuț cei vechii prieteni s-au reîntâlnit. Numai că a avut parte de o surpriză. Prietenul era la o măsuță mai retrasă cu o femeie ce părea cu mult mai tânără față de însoțitor. Cum nu prea erau locuri libere s-au auto-invitat la masa lor. Recomandările uzuale, o nouă sticlă cu vin, ca de obicei discuții, puțină politică, puțină bârfă
O POVESTE CU TÂLC de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361098_a_362427]
-
decât cârciuma din centru sau activitățile Căminului Cultural. Acolo, se întâlneau: Secretarul sau primarul, milițianul, președintele colectivei, secretarul de partid care vedea și știa totul și vreo câțiva profesori, cu care mai schimbai câte o vorbă de duh la o măsuță mică, într-un nor gros de fum de țigară. Când era programat un film la Căminul Cultural, mergeam cu toții să-l vedem și „frumusețea" consta în faptul că, atunci când acțiunea era mai interesantă, filmul se întrerupea fie că trebuia schimbată
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
decât cârciuma din centru sau activitățile Căminului Cultural. Acolo, se întâlneau: Secretarul sau primarul, milițianul, președintele colectivei, secretarul de partid care vedea și știa totul și vreo câțiva profesori, cu care mai schimbai câte o vorbă de duh la o măsuță mică, într-un ... Citește mai mult La începutul fiecărei ierni, mă întorceam din campania de teren și găseam orașul Buzău îmbrăcat în frumoase haine albe de zăpadă. Plecam în campania topografică încă din luna aprilie și acum mă bucuram că
BERTHOLD ABERMAN [Corola-blog/BlogPost/361132_a_362461]
-
decât cârciuma din centru sau activitățile Căminului Cultural. Acolo, se întâlneau: Secretarul sau primarul, milițianul, președintele colectivei, secretarul de partid care vedea și știa totul și vreo câțiva profesori, cu care mai schimbai câte o vorbă de duh la o măsuță mică, într-un ... XIV. BERTHOLD-TELLU ABERMAN - PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR?, de Berthold Aberman, publicat în Ediția nr. 1101 din 05 ianuarie 2014. De mic copil, a fost sfătuit să se ferească de compania țiganilor. Nu Domne ferește că ei nu
BERTHOLD ABERMAN [Corola-blog/BlogPost/361132_a_362461]
-
sau cu puterea mea de judecată redusă la șabloane, mituri, semne, gesturi și stereotipii condiționate de clopoțelul ce îl făcea pe Pavlov să saliveze cînd îi era foame cîinelui. La Lili nu mai era nici un loc liber, la cele cîteva măsuțe scaunele erau ocupate. Cu cîte un păhărel de “ceai” în față, bărbații se simțeau bine, flecăreau, uneori cu ironie, își spuneau păsurile sau își povesteau viața. Pe cîțiva îi știam din vedere. Oameni harnici, cu mulți copii acasă, cu umerii
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
agățase niște cozondraci, luați dintr-un magazin parizian, își încalță pantofii din lac negru, își soarbe cafeluța pe veranda din lemn lucrat cu migală de meșterii tâmplari din Domnești; poate de Nică lui Boșcănici, care precis îi migălise scăunelele și măsuța sculptată - pe care veșnic era o glastră din pământ cu mușcate roșii, că nu-i plăceau boierului florile rupte, în vaze cu apă, spunând că ele sunt „frumuseți moarte”, atâta timp cât pierd legătura cu pământul. Ura pe cei care rupeau flori
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
un copac sau un pom în care locul fructelor era ocupat de cranii umane. M-a invitat acasă la el. Locuia într-o garsoniera micuța situată la mansarda unui bloc vechi de când hăul și pârâul, cum zicea el. Avea o măsuță din brad cu două băncuțe de o parte și de alta. Fotoliul-pat era încadrat de două dulapuri cu rafturile pline de cărți. M-am așezat pe băncuța dinspre ușa. El, pe cealaltă. - Vezi, astea le-am carat din Franța. Miroase
DESTIN de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360887_a_362216]
-
Dodoloanță... cu efendi poet!»” Personajul principal are consistență umană, istoric, este chiar Anton Pann, așa cum era el în carne și oase, petrecând într-un decor de epocă, și este pilonul, inima care susține întreaga creație: „(Semiîntuneric. În avanscenă, la o măsuță care se găsește în colțul din stânga, Anton Pann se așează cu oarecare încetineală, deschide cartea și începe să scrie. După un timp își ridice privirea către bolta cerului scrutând depărtările și, cuprins de nostalgia amintirilor, vorbește cu patimă). ANTON PANN
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
doar pentru cei care vor să învețe mai multă matematică. - Foarte frumos din partea dumitale. Sebastian, după ce aprinse gazele în șemineu, ca să ia foc buturugile aranjate din timpul dimineții, merse la aragazul din bucătărie, dar nu înainte de a repeta ritualul cu măsuța cu rotile, sticla specială cu vișinată marca "Condurache" și două păhăruțe din sticlă de Murano, pentru invitata sa deosebită. Știa că vișinata lui face minuni și dezleagă limba unei femei după ce este gustată. Își aminti de întâmplarea cu eleva sa
PROFA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363157_a_364486]
-
obișnuiesc să consum băuturi alcoolice. Și cu țigara, mai mult mă prostesc, nu sunt o fumătoare pasionată. Când mai mergem la discotecă sau la un bar de zi, fumez câte o țigară că tot inhalăm fumul altora. Condurache aduse o măsuță pe rotile și o așeză între cele două fotolii, apoi umplu cu vișinată două păhăruțe cu picior, dintr-o sticlă de Murano de culoare grena, pictată cu desene de culoare albă, reprezentând o scenă chinezească, o femeie servind ceai unei
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363161_a_364490]
-
un alt player, care să primească stick. N-a costat mult, dar cum după aceea a apărut și un decodor de la firma de cablu, în momentul ăsta am sub televizor o stivă cu trei cutii una peste alta, iar pe măsuță, patru telecomenzi pentru un singur televizor. După ce-mi vin nepoții în vizită, nu mai găsesc decât una sau două, de obicei cele inutile. Dar pericolul cel mare nu sunt nepoții, ci băiatul meu, Nicu. De câte ori vine acasă de la București
TEHNICA MODERNĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368367_a_369696]
-
în nuanțe de maron deschis și un divan la fel, acoperite cu pleduri, în tonuri aurii din lână, lucrate manual cu șiruri de flori într-un model minunat, țesut cu mătase în tonuri calde. Se mai aflau în salon o măsuță joasă între fotolii și o alta mare în formă ovală, n centrul camerei, dintr-un lemn închis la culoare, încrustată pe margini cu ornamente dantelate. Scaunele erau tapițate cu piele și ornamente pe marginile spătarelor, la fel cu masa și
PETRECERE NEFASTĂ(4) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368498_a_369827]
-
și-a schimbat culoarea ochilor în galben și de ce corneea lor s-a înroșit atât de intens și de brusc... Bănuiesc că a băut bere stricată sau a tras ceva pe nas și îmi îndrept privirea îngrijorat și instinctiv spre măsuța unde se afla laptop-ul lângă care zăceau virgine, câteva sticle de bere, încercând să deslușesc marca de pe etichetă, ca nu cumva să mă pună naiba să beau din ele... Până să îmi dau răspuns la toată această ciudățenie, constat
AZI, DUMINICA (3), POVESTE NETERMINATĂ (3) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368523_a_369852]
-
și-a schimbat culoarea ochilor în galben și de ce corneea lor s-a înroșit atât de intens și de brusc... Bănuiesc că a băut bere stricată sau a tras ceva pe nas și îmi îndrept privirea îngrijorat și instinctiv spre măsuța unde se afla laptop-ul lângă care zăceau virgine, câteva sticle de bere, încercând să deslușesc marca de pe etichetă, ca nu cumva să mă pună naiba să beau din ele... Până să îmi dau răspuns la toată această ciudățenie, constat
AZI, DUMINICA (3), POVESTE NETERMINATĂ (3) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368523_a_369852]
-
românească modernă, simplificată până la narațiuni deseori sterile, căreia-i lipsește doar miezul. Și intervine aici o mișcare neașteptată de prestidigitator, o iluzionie, apărută în momentul îndepărtării lor pentru a-mi face loc scrierii, eliberându-mi locul de lângă laptop. Pun pe măsuța de lângă birou prima carte - Răspunsuri pentru Will - cu fața, și lângă ea, răspunsuri pentru Anne cu spatele, explicit coperta unu - Will față și coperta patru - Anne. ȘI-MI APARE ca-n scamatoria de mare clasă ilustrația unui singur costum sau
CRISTALUL OGLINZII ÎN MOIRATE APE de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368556_a_369885]
-
picioarele adunate sub el și cu mâinile puse pe genunchi, cu podul palmelor în sus. Capul idolului este aurit, iar părul este negru, fiind făcut din cuie de lemn în formă conică. Înaintea lui Buddha este o candelă, iar pe măsuțele din fața lui sunt două-trei sipețele, stible subțiri și flori, ofrande aduse marelui duh. La ieșirea din locul de rugăciune, în dreapta ușii am mai băgat de seamă un vas din piatră umplut cu apă, iar în vas - un căuș din nucă
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
intrăm pe o ușă laterală, ca cea principala era doar de fason, nu se deschidea ca să nu se strice aranjamentele colorate. În interior, penumbra, capete de dragoni pictate pe pereți, stampe cu înscrisuri la fel de enigmatice că și cele de afară, măsuțe rotunde cu fata de masă roșie, de fapt aceasta era culoarea dominantă și o chinezoaica de peste o sută de kile, rumena și blondă ce matură și cântă cu foc:„uni gioacî moldovenii, didisupt pamântu’ jemi”(aici mi-am adus aminte
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
Odesa, și după ce a lăudat tablourile, a aruncat o părere: - Niște splendori, dragă, păcat că nu aveți un salon pe măsură! Atât i-a trebuit doamnei gazdă. Nu s-a lăsat până n-au cumpărat un salon de epocă, o măsuță stil cu picioare din alea crăcănate, un scrin și niște fotolii. Cine s-ar fi gândit că niște vechituri recondiționate costă mai mult decât o mobilă nouă, sănătoasă, modernă? După aia, altcineva, de pildă madam Gurnișt, lăudând tablourile și salonul
POVESTE NETERMINATĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367420_a_368749]
-
nuc sculptat iar în jurul ei șase scaune înalte din același material, ca niște jilțuri domnești. Pe lângă pereți se găseau aranjate diferite obiecte de mobilier sculptate și cu incrustații aurite, deasupra cărora trona colecția de artă a doamnei Trăistaru. Una dintre măsuțe avea și un bar din care s-au văzut, când Maria a deschis ușița, tot felul de sticle cu băuturi fine, provizia doctorului de băuturi rare, posibil primite de la cei cu dare de mână pentru serviciile medicale de care au
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi să merg pe deal cu mama și cu tata să simt parfumul fânului cosit și să duc apă rece cu găleata. Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi, să merg la școală, iarna, în opinci, iar pe măsuța scundă din odaie să n-ai nimic să pui ca să mănânci. Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi ca să învăț din nou la lumânare să mai privesc lumina clară a cerului cu stelele-n spinare. Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi s-ascult
FOTOGRAFIE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366855_a_368184]
-
de sub umbrarul lui Șenase se păstraseră neocupate. Poftiți, poftiți, ne îmbiase turcul cu ambele mâini, necontenind din temenele, mare onoare pentru mine vizita dumneavoastră. Vorbea perfect românește, doar un ușor accent trăda că folosea în mod curent altă limbă. Numaidecât măsuța de sub umbrarul dintr-o pânză vârstată în roșu și alb, franjurată pe margini, s-a umplut de bunătățile casei: cafele aburinde făcute la nisip, șerbet cu apă rece tocmai scoasă din puț, rahat, dulcețuri, rodii proaspete, sucuri de toate felurile
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]