1,741 matches
-
ne putem aștepta într-un roman de la mijlocul secolului al XIX-lea, mai ales în Madame Bovary, unul dintre primele romane în care apare o situație narativă personală. După mai bine de o sută de ani de la procesul legat de Madame Bovary, într-un tribunal din Anglia a avut loc procesul "Regina versus Penguin Books Limited". Opera incriminată era romanul lui Lawrence, Amantul doamnei Chatterley, versiunea necenzurată. Romanul lui Lawrence este o operă mult mai puternic aperspectivală decît Madame Bovary. Nu
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
legat de Madame Bovary, într-un tribunal din Anglia a avut loc procesul "Regina versus Penguin Books Limited". Opera incriminată era romanul lui Lawrence, Amantul doamnei Chatterley, versiunea necenzurată. Romanul lui Lawrence este o operă mult mai puternic aperspectivală decît Madame Bovary. Nu numai că perspectiva internă și cea externă alternează în mod constant, dar chiar este adesea imposibil să distingem între viziunile naratorului, în spatele căruia poate fi bănuit autorul, și acelea ale celor două personaje principale, Lady Chatterley și Mellors
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cînd încercăm să rezolvăm probleme de interpretare similare. 5.4.3. Perspectivizare subînțeleasă în opera lui Dickens În literatura în proză a secolului al XIX-lea, stilurile perspectival și aperspectival încă nu erau în general diferențiate în mod conștient. Romanul Madame Bovary al lui Flaubert a fost deschizător de drumuri în acest sens. Romanul din literatura engleză nu a ținut pasul cu Flaubert înainte de ultimele opere ale lui Henry James, apărute către finalul secolului. Problema perspectivizării a fost, desigur, un subiect
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
conștiința lui. În romanul contemporan, personajul-reflector a devenit un rival serios al personajului-narator atît de mult testat. Personajele-reflector de astăzi manifestă atît de extensiv o diversitate ca aceea a personajelor-narator tradiționale: cele două Emma (Emma a lui Jane Austen și Madame Bovary a lui Flaubert) deja au puține lucruri în comun în afară de accesibilitatea lumii lor interioare. Faptul că Lambert Strether (Ambasadorii), Stephen Dedalus (Portret al artistului în tinerețe), Leutnant Gustl al lui Arthur Schnitzler, Virgiliu al lui Hermann Broch (Moartea lui
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
dezvoltată în continuare, era o invenție narativă răspîndită în secolul al XIX-lea. Aceasta se găsește în operele lui Dickens, George Eliot, Trollope, Jean Paul Richter și Wilhelm Raabe, dar și la Flaubert, care îl prezintă pe naratorul din romanul Madame Bovary ca pe un coleg de școală al unuia dintre personajele ficționale 472. Acest narator, destul de proeminent la începutul romanului, mai tîrziu se retrage complet. În majoritatea cazurilor, această invenție narativă servește drept mijloc de verificare a poveștii și este
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Library, New York 1951. Faulkner, W., As I Lay Dying, Harmondsworth 1972. Faulkner, W., "Honor", în: Collected Stories, New York 1943. Faulkner, W. The Sound and the Fury, Harmondsworth 1964. Fielding, Henry, The History of Tom Jones, Londra 1966/67. Flaubert, Gustave, Madame Bovary, Paris 1966. Fontane, Theodor, Effi Briest, în: Sämtliche Werke, vol. 7, München 1959. Forster, Edward Morgan, A Passage to India, Londra 1968. Fowles, John, The French Lieutenant's Woman, Signet Books, New York 1970. Frisch, Max, Montauk. Eine Erzählung, Frankfurt
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
46, 66, 73, 75, 137, 146 Tom Jones, 22, 39, 42, 73-74, 89, 101, 148, 151-152, 223, 227 Fietz, Lothar, 237 Fischer-Seidel, Therese, 260 Fitzgerald, Francis Scott, The Great Gatsby (Marele Gatsby), 304 Flaubert, Gustave, 111, 194, 206-207, 209-210, 213 Madame Bovary (Doamna Bovary), 28, 206-207, 209, 213, 224, 227, 298 Fontane, Theodor, Effi Briest, 141-142, 294 Forster, Edward Morgan, Aspects of the Novel (Aspecte ale romanului), 187, 196-197 Forstreuter, Kurt, 133, 139 Fowler, Roger, 28, 34, 131 Fowles, John, 185-186
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Cohn, "The Encirclement of Narrative, On Franz Stanzel's Theorie des Erzählens", Poetics Today 2 (1981), 165 și 180. 470 Dostoievski, Die Brüder Karamasoff (Frații Karamazov), Gütersloh 1957, 13. 471 Dostoievski, Die Dämonen (Demonii), dtv, München 1977, 9. 472 Flaubert, Madame Bovary, Paris 1966, cap. 1, 37 ș.u. 473 N. Gogol, "Mantaua", în Der Mantel und andere Erzählungen, Frankfurt/M. 1977, 254 (r. Opere, vol. III, Nuvele, Ed. Cartea rusă, București, 1956, 110). 474 Vezi Capitolul 6.3. 475 Thackeray
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Jeannette...// Noi doi, botezați de Rousseau și de Eau de Cologne-ul doamnei de Staël,/ Strângeam mâinile bunului și prostului Mitru”. Perspectiva unui conflict cu rușii e comentată ironic: „Ne vor bea ochii și părul nostru / (Pe care l-a mângâiat Madame la comtesse de Ségur).” Când filosofarea banală din Unde se duc morții?... ia sfârșit, sentimentul evanescenței devine tulburător prin simplitate și liniște. Transferul în neființă, de fapt numai schimbare, prefacere a materiei, declanșează un fior liric singular: „De voi fi
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
le tems est plus ample et porte le titre de Manifeste. Je vous dois aussi mille remerciements Monsieur de m’avoir indiqué le nom de la personne qui vend le Dictionnaire de Vendoti. Mon Epouse est extrêmement sensible au souvenir de Madame votre sœur. Elle vous prie, Monsieur, de vouloir bien luidire mille choses obligeantes de sa part. Si vous irez par hasard à Buyukdéré pendant que nous nous y trouvons, j’espère que vous voudrez bien nous faire l’honneur de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
tensiune pe care aș dori-o fertilă, dar nu voi monopoliza eu acest tip de demers, În legătură cu care totuși Îmi arog dreptul de a fi primul În arealul românesc. Mi-au plăcut și imaginile pe care le-a sugerat Ruxandra - Madame Récamier, Madame de Pompadour, care fac istoria... Din punctul acesta de vedere, cred că am putea compara acest balet al umilului și derizoriului În straie de gală cu baletul lui Ludovic al XIV-lea, unde toți nobilii de la curte se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care aș dori-o fertilă, dar nu voi monopoliza eu acest tip de demers, În legătură cu care totuși Îmi arog dreptul de a fi primul În arealul românesc. Mi-au plăcut și imaginile pe care le-a sugerat Ruxandra - Madame Récamier, Madame de Pompadour, care fac istoria... Din punctul acesta de vedere, cred că am putea compara acest balet al umilului și derizoriului În straie de gală cu baletul lui Ludovic al XIV-lea, unde toți nobilii de la curte se Îmbrăcau ba
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
manifeste și ca furnizor de texte pentru scenele bucureștene, de la cele ale unor grădini de vară la cea a Teatrului Național. Localizează o serie de piese din repertoriul francez de divertisment - vodeviluri care vor primi titluri elocvente, precum Vasilache Astronomu, Madame Ordonanță, Mitică Ghinion, Lilica Ponpon, Nunta lui Țopârdea, Divorțul din Puțul cu Plopi, Mache Somnambulul ș.a., jucate în primul deceniu al secolului al XX-lea -, dar și piese ceva mai serioase: Trei pălării de damă de P. Siraudin, Reprezentație de
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
clasici spre contemporani și invers. O circulație ascendentă, de vreme ce „rupturile vehement proclamate sunt iluzorii”, „mutațiile” și „metamorfozele” fiind doar momente decisive, oricât de spectaculoase, ale unei procesualități necesare, prin urmare ale unui spațiu continuu - literatura. La scriitorii incluși în sumar - Madame de Sévigné, Madame de Staël, Choderlos de Laclos, Lamartine, Flaubert, Alfred de Vigny, Paul Valéry, Jules Romains, André Gide ș.a. - M. caută acele filoane, suporturi ideatice și deprinderi de meșteșug care să îi apropie de anii noștri, permițând, pe de
MAVRODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
și invers. O circulație ascendentă, de vreme ce „rupturile vehement proclamate sunt iluzorii”, „mutațiile” și „metamorfozele” fiind doar momente decisive, oricât de spectaculoase, ale unei procesualități necesare, prin urmare ale unui spațiu continuu - literatura. La scriitorii incluși în sumar - Madame de Sévigné, Madame de Staël, Choderlos de Laclos, Lamartine, Flaubert, Alfred de Vigny, Paul Valéry, Jules Romains, André Gide ș.a. - M. caută acele filoane, suporturi ideatice și deprinderi de meșteșug care să îi apropie de anii noștri, permițând, pe de o parte, reasimilarea
MAVRODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
Uimire și poiesis, Craiova, 1999; Punere în abis, București, 2000; Cvadratura cercului, București, 2001; Capcana-Le Piège, ed. bilingvă, București, 2002; Centrul de aur, București, 2003. Ediții: Dan Laurențiu, Călătoria mea ca erou și martir al timpului, București, 1999. Traduceri: Madame de Staël, Scrieri alese, introd. trad., București, 1967, Zece ani de exil. Memorii și note de călătorie, București, 1993; Albert Camus, Exilul și împărăția, pref. trad., București, 1968, Mitul lui Sisif, pref. trad., București, 1969; Henry Perruchot, Viața lui Seurat
MAVRODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
a veacului pozitivist de a (re)cuceri „mitul interiorității”. Capodopera eminesciană e radiografiată în sine și în contextul întregii opere, ca depozit de mituri și de simboluri culturale, dar și într-o rețea de analogii, uneori neașteptate (de exemplu, cu Madame Bovary de Flaubert). Cartea a fost controversată, comentariile pendulând între elogiu (N. Steinhardt) și desființare (George Munteanu). O interpretare inedită încearcă G. și în cazul prozei lui Mateiu I. Caragiale, comentată ca organic „triptic de proze fantastice” (Mateiu I. Caragiale
GORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
Istrati, Iancu Brezeanu, Nicolae Bălțățeanu. Tot aici sunt incluse suvenirele tatălui său despre Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, George Coșbuc. A tradus, singur sau în colaborare, din Erskine Caldwell, Roger Martin du Gard (Familia Thibault) și librete de operă (Aida, Faust, Madame Butterfly ș.a.). SCRIERI: Nopțile, București, 1917; Foi galbene, București, 1921; Biruitorul (în colaborare cu Al. Băbeanu), București, 1925; Teatru pentru muncitori (în colaborare), București,1947; Vinurile lor...., București, 1969; Îmi amintesc de aceste versuri, postfață Mihai Gafița, București, 1972. Traduceri
RUSSU-SIRIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289407_a_290736]
-
propriul personaj se vede mai ales în romanul Platonia (1999), unde R. se transformă în apărător necondiționat al eroinei sale, a cărei idealizare excesivă atacă rezistența estetică a scrierii, dându-i o alură excesiv sentimentală și melodramatică. Definită ca o „Madame Bovary într-o societate totalitară”, Platonia este o fostă cântăreață de operă care încearcă să își vindece egoul ultragiat de câteva iubiri eșuate prin refugiul în muzică și în cele din urmă în moarte. În ficțiunea autobiografică Viața pe fugă
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
ora patru, În după-amiaza aceleiași zile, m-am Întors În cortul nostru și m-am retras pentru a mă odihni ca de obicei, bucurându-mă de cea mai bună sănătate. Probabil că aș fi dormit mai mult decât obișnuiam dacă Madame Mouton n-ar fi venit să mă trezească și să mă anunțe că animalele erau pregătite de plecare. În momentul În care am Început să mă spăl am simțit o durere În zona inghinală, iar presentimentul faptului că m-am
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și a rămas văduv de mai multe ori. Faptul că unele dintre soțiile sale au fost de origine engleză nu e deloc neobișnuit pentru mediul colonial În care a trăit. Una dintre ele, Golabi, era de loc din Lahore, iar Madame Allard devenise Bannou Pan Deï (1814-1884), prințesa indiană care va uimi mediile aristocrate franceze, la Saint-Tropez sau la Paris 3. Soția generalului Court, Fezli Azam Joo, devine modelul unei alte excepționale picturi a lui August Schöfft, descoperită recent de Lafont
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pe cer, București, 1981; Proză fantastică americană, I-II, îngr. și pref. trad., București, 1984; William Gilmore Simms, Paddy McGann sau Diavolul din buștean, pref. trad., București, 1986; William Dean Howells, Vară indiană, pref. trad., București, 1989; Henry James, Europenii. Madame de Mauve, București, 1990; Campbell Black, Indiana Jones și taina tainelor, București, 1993; Edith Wharton, Sâmbure de rodie, pref. trad., București, 1996. Repere bibliografice: Dan Grigorescu, O piatră numită „Terra”, CNT, 1980, 50; Virgil Nistor, „Regele visurilor”, ST, 1981, 3
TUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290303_a_291632]
-
în cultură. Când un scriitor, Geo Bogza, îi oferă un liliac și un mic aparat de radio se emoționează. Jurnalul e o scriere complexă, credibilă, un document existențial de prim ordin. Este un indirect roman de familie povestit de o Madame Bovary a misticii ortodoxe, cum crede autoarea, dar, mai sigur, roman povestit de o femeie autentic intelectuală, care încearcă să privească drept lumea prin fereastra nenorocirilor sale. Neavând o idee originală despre jurnalul intim, reușește să aducă o notă de
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
Paiațe, București, 1947; Un balon râdea în poartă, București, 1968; Un creion pe stadioane, București, 1968; Din fotoliul 13, pref. Aurel Baranga, București, 1969; Un catâr binecrescut, pref. Aurel Martin, București, 1970; Fotbal cu pâine, București, 1971. Traduceri: Marcelle Tinayre, Madame de Pompadour, București, 1945. Repere bibliografice: Dan Petrașincu, „Sunt soldat și călăreț”, DMN, 1937, 10 858; G. Călinescu, „Sunt soldat și călăreț”, ALA, 1937, 854; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 266; Perpessicius, Opere, IX, 156-158, 433-435; Călinescu, Ist. lit. (1941
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
reținând tipicul, înregistrează existența pasiv, neocolind banalul și incidentalul, acordând preferință singularului, straniului și patologicului. N. se manifestă îndeosebi în literatură (proză, teatru), dar se exprimă și în pictură, chiar în muzică. Istoricii literari semnalează aspecte naturaliste la Gustave Flaubert (Madame Bovary), cu toate că scriitorul le-a negat existența. O grupare ce susține orientarea în această direcție (fie și evitând, uneori, termenul) întemeiază Edmond și Jules de Goncourt, Émile Zola, Guy de Maupassant, Alphonse Daudet. Ei se întâlneau, împreună cu alții, la o
NATURALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288369_a_289698]