97,392 matches
-
dialog, neinteresate unele de altele, așa cum un negustor nepriceput așază într-un galantar mărfurile într-o perfectă indiferență față de conținut, culoare, preț sau utilitate. Că la originea acestei construcții mortuare stă sau nu "cultura generală", se poate discuta. Dar că majoritatea produselor culturale românești sunt marfă inertă, pare a fi, în această logică, o axiomă. Ceea ce contestă autorul nu este valoarea culturii de la noi, ci proasta ei plasare în raport cu marile curente de gândire contemporană. Cei proveniți din spațiul științelor pozitive nu
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
adecvate a dreptului intern și internațional, a filozofiei și a expresionismului dadaisto-cubist în parlamentarismul românesc. Astfel, propoziția aruncată peste umăr cu o oarecare aroganță (pe bună dreptate!) unui gazetar: "Se trage 1) în Parlament, să știți!", i-a lăsat pe majoritatea telespectatorilor în beznă. Doar prietenul meu Haralampy, ceva mai tare de... Constituție, revenindu-și, a întrebat televizorul 2): -Adică, ce vru să spună domnul ? Iar megavijănul meu, prompt ca întotdeauna, i-a răspuns cuminte: -Vai, dom' Haralampy, se poate ? În
Semantica dadaisto- cubistă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12364_a_13689]
-
oamenii cu adevărat și nu cum s-ar vrea ei prezentați. Acestea fiind zise, cred că mai pot exista eroi și eroine: nu înnăscuți, ci creați de împrejurări. LV. Folosești cu mare economie, dar și cu excelent efect, peisajul. Spre deosebire de majoritatea autorilor contemporani - chiar poeți - care fug de descrierea realistă demodată, atât de compromisă de Balzac și alții, faci din fiecare peisaj un mic poem. Îți condimentezi astfel romanele cu insule de lirism. E aceasta o unealtă folosită cu premeditare, care
Timothy Mo – "Umorul dezumflă prefăcătoria" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/12341_a_13666]
-
clujean "ar fi mentorul spiritual al Echinoxului, cam în modul în care a fost Titu Maiorescu pentru Junimea", că ar fi funcționat ca "un fel de guru al echinoxismului", fostul său învățăcel îi recunoaște cu politețe "afinitățile, mărturisite adeseori, cu majoritatea echinoxiștilor", "generozitatea cu care a susținut și difuzat fenomenul echinoxist", dar ține a pune lucrurile la punct: " Cred că profesorul visa la formarea unei comunități elitiste, incoruptibilă intelectual, un fel de Păltiniș citadin al literaților."
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
rezultat al nefixării în norme și în dicționare a cîte unui cuvînt (ca șvung, din germ. Schwung ,elan, avînt": conservarea lui ș este motivată etimologic, dar cine nu se gîndește la etimologie folosește și formele jvung sau jvunc). în marea majoritate a cazurilor actuale este însă vorba, pur și simplu, de o intenție expresivă, ironică, ludică. Am găsit extrem de multe exemple în care se poate vedea cum substituția ș/j a depășit contextele normale de asimilare (jmecher, dujman), apărînd nu numai
Ș/J by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12356_a_13681]
-
consolidase în sufletul lui Ady Mutu ideea că el trebuia să-și păstreze și pe teren statutul de "rezervă"... Totul plutea într-un mister desăvârșit... În orice caz, împreună cu Haralampy, am admirat cu simț patriotic detașarea și relaxarea cu care majoritatea jucătorilor noștri au abordat meciul. Au fost destule momente în care, fără nici o teamă - cum spuneam - atunci când mingea se afla la un coechipier, ceilalți, cu mâinile în șolduri, păreau să se întrebe amuzați: -Ia uite, bă, la nebunu' ăla - oare
Fotbalul - acest joc miraculos... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12390_a_13715]
-
care-i înăbușă și închircesc esența omenească, se aglutinează în jurul unui singur personaj, autorul însuși, cum a afirmat-o de atâtea ori. Pentru înțelegerea finalității ideatice, prinse într-o fabulație premeditat nonconformistă, alambicat parodică și absurdă, s-a apelat în majoritatea cazurilor la prestigioase suporturi bibliografice, precum Joyce, Kafka, Freud, romantici celebri, existențialism, psihologism și alte direcții literare contemporane sau anterioare. Rezultatele neîndestulătoare, limitate, îndeamnă spre concluzia că drumul cel mai sigur pentru înlăturarea măștilor barochizante de tot felul și decodarea
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
mea de la Cultura, Cronicarul mi-a dat, cred, o lovitură necolegială și, în spatele unui confortabil anonimat, i-a lovit și mai dur pe cei care au rămas acolo. Mi se pare cu atît mai greu de înțeles cu cît, în vreme ce majoritatea revistelor de cultură din țară au elogiat Cultura în ultima vreme, un coleg de la România literară a găsit de cuviință să o mărunțească. Nu contest, Doamne ferește, dreptul la opinie al nimănui, dar nu pot să nu mă declar nemulțumit de
O părere strict personală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12391_a_13716]
-
născut poet", scrieri, de regulă versuri, adică un gen literar unde, sub oblăduirea câtorva metafore - unele prăpăstioase și jignitoare pentru lingvistică - își putea dezlănțui sentimentele sub forma unor... suspine elucubrante... Bineînțeles, și pentru asigurarea unei platoșe cât de cât salvatoare, majoritatea produselor erau aruncate în recipientul inexpugnabil al suprarealismului, postmodernismului, ermetismului sau al filozofiei, fapt care putea să-l proiecteze în mijlocul marilor și neînțeleselor spirite ale lumii... Ca orice pui de dac (cum l-au susținut entuziaștii, patriotarzii și, mai ales
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
eveniment echivoc pentru cinefilii autohtoni. Pe de o parte, se pot viziona filme foarte noi care altminteri ajung cu greu (uneori, chiar niciodată) pe ecranele de aici; nu știu de ce, dar pe scară largă, părem să importăm de la francezi o majoritate de comedii sau succese de box-office (cum a fost, din fericire, Iubește-mă dacă poți). Reversul medaliei este că titulatura festivă a evenimentului nu garantează calitatea filmelor prezentate - nu mi-e clar pe ce criterii sau de către cine sunt alese
Invazia francofonă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12411_a_13736]
-
forța literaturii de a schimba lumea. Experiența dictaturii l-a făcut pe Esterhazy să fie extrem de sensibil la orice tentativă a puterii de a instrumentaliza literatura. Tentativă care s-ar fi manifestat deja din plin tocmai în cadrul prezenței arabe, de vreme ce majoritatea scriitorilor de prestigiu trăiesc în exil, scriu în alte limbi decît araba, iar alții sunt arestați, persecutați, operele le sunt puse la index la ei acasă. Mai bine mai tîrziu decît niciodată Tocmai puținătatea contactelor existente între cele două culturi
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
internet și, stresat, într-o pauză de "șeptic" tocmai și-a anunțat candidatura la președinție prin noul program "games-google", alcătuit de partenerul său, domnul Emil Constantinescu... O CRAINICĂ de la OTV, tot după anunțul făcut de domnul Stolojan, considerând, probabil, că majoritatea telespectatorilor români abia coborâseră de prin copaci, în timp ce unii, înarmați cu ciomege, mai adăstau prin crengi de frica televizorului, ne-a arătat de "enșpe"ori pe micul ecran intervențiile lui Adrian Năstase, C.V.Tudor ș.a. în legătură cu renunțarea lui Teodor Stolojan
"Țepele" – joc dpbrogean de la Basarabi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12414_a_13739]
-
în literatura italiană medievală și modernă, doctor în litere și cercetător la Centrul de Studii asupra Clasicismului din Arezzo. Contribuțiile cuprinse în acest volum nu numai că furnizează documente de primă importantă despre istoria Europei Răsăritene, aflate în marea lor majoritate pe teritoriul Italiei, dar mai ales reconstituie și interpretează fapte istorice și culturale ce participa la o mai bună înțelegere a raporturilor între Occidentul și Orientul european. Primului scop se afiliază în special studiile semnate de Ioan-Aurel Pop, Șerban Marin
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
ale candidaților. Doar în democrația directă, în care cetățeanul alege în cunoștință de cauză, poți vorbi despre "puterea populară". În rest, viața politică e o încâlceală de minciuni, șmecherii, aranjamente, escrocherii prin care mici grupuri organizate profită zdravăn de pe urma naivității majorității pasive. Dați-mi un exemplu contrar din vreo țară contemporană, și-mi retrag imediat afirmațiile. Democrația a ajuns, în cele mai multe situații care-mi vin în minte, o vorbă de ocară. De la prim-miniștri hulpavi, cinici și obsedați de putere, la
Democrația ca o mlaștină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12440_a_13765]
-
timp și că Iliescu a continuat să se servească de ele e una din explicațiile stării de vomă în care trăiesc atâția români și-a dezastrului din viața economică. Pleacă, așadar, Stolojan, dar va rămâne o nostalgie după Stolojan. Sigur, majoritatea votanților acestora se vor orienta spre Băsescu. Dar o parte dintre ei s-ar putea să continue să-l caute pe Marele Retras. Nu toată lumea din România e fascinată de modelul demagogiei comunistoide Năstase-Iliescu, după cum nu toți românii care-i
Mahalaua Armani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12417_a_13742]
-
din faptul că, pentru o bună bucată de timp, lirica lui Blaga a fost citită prin lentilele filosofiei sale. E drept, eroarea a fost remediată cu fermitate grație disocierilor făcute de George Gană, Ștefan Aug. Doinaș și Ion Pop; însă majoritatea exegeților s-au mulțumit să redenumească elementele "matricii stilistice" cu termenii oferiți de fenomenologia imaginarului, rămânând astfel în același cerc vicios. Consecința acestei stări de lucruri este cât se poate de bizară: unul din poeții care a contribuit decisiv la
Ruptura de utopia moderinistă by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/12468_a_13793]
-
imagine e prezentată în capitolul introductiv, pentru a fi apoi dezvoltată și aprofundată prin laborioase analize. La fel se petrec lucrurile și în cartea de față. Din cele zece capitole ale volumului (unele reluând studii din Eseu despre vârstele poeziei), majoritatea cuprind lecturi în linia fenomenologiei bachelardiene. Interpretările sunt sobre și temeinice, dar nu strălucite. Rând pe rând, sunt parcurse "chipurile" focului, aerului, pământului, apei, luminii și întunericului, ca și o serie de teme blagiene consacrate: somnul, timpul, creația, orfismul. Noutatea
Ruptura de utopia moderinistă by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/12468_a_13793]
-
o tehnică, astfel încât ralierea poetului din Lancrăm la o presupusă "poetică a tăcerii" mi se pare greu de susținut. Demne de reținut, în schimb, sunt considerațiile criticului despre funcția cuvântului în poetica blagiană și raportul dintre poezie și realitate. Spre deosebire de majoritatea exegeților, care, deși au semnalat precaritatea logosului în viziunea lui Blaga, au continuat să vadă în acest spațiu imaginar proiecția unui univers compensatoriu, V. Fanache deschide o cale de interpretare cu perspective extrem de bogate, ce poate fisura imaginea monolitică a
Ruptura de utopia moderinistă by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/12468_a_13793]
-
într-un volum) de Duiliu Zamfirescu, Thalassa de Al. Macedonski și Arhanghelii de I. Agârbiceanu. Putem vorbi aici de inventarea (sau supralicitarea) unei tradiții a romanului, căci patru din aceste titluri sunt foarte discutabile ca aparținând cu adevărat speciei. Marea majoritate a titlurilor din cele o sută aparține, cum era de așteptat, epocii interbelice, pe care o prelungesc în această etapizare orientativă până în 1946, incluzând deci și anii războiului, până la instalarea oficială a regimului comunist în România. Colecția reține din această
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
precum Nicolae Cartojan. Citarea edițiilor cu toptanul, fără discernământ critic filologic și istorico-literar, discreditarea "buchiselii" lingvistice comparate, absolut necesare, precum și a minuțioaselor cercetări bibliografice preliminare, fără de care nu pot fi realizate ediții corecte, de încredere, precum și tăcerea savant îmbufnată a majorității lingviștilor, cărora s-ar părea că nu le prea plac dialogurile polemice, au înlesnit și înlesnesc pătrunderea în textologie a impostorilor, a șarlatanilor, a plagiatorilor - căci există și în textologie plagiatori -, și a tot soiul de furi și de tâlhari
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
subtilitate ori făr� de - după condeiul și capacitățile enciclopedice ale fiecăruia -, dar fără nici măcar o singură aluzie la valoarea ori nonvaloarea textologică a paginilor comentate sau la priceperea ori nepriceperea profesională a îngrijitorilor de ediții. Din cauzele acestei indiferențe, caracteristice majorității cronicarilor, menționez, deocamdată, doar câteva: opiniile identice sau similare celei a lui E. Lovinescu, citată mai sus; insuficienta cunoaștere a istoriei limbii române scrise, adică literare, sau poate chiar necunoașterea acestei istorii, de unde imposibilitatea de a sesiza prompt, la o
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
Carmen Brăgaru Majoritatea scrierilor lui Octavian Paler sunt "drumuri prin memorie". A omenirii sau a autorului. Trecutul l-a fascinat întotdeauna și l-a atras cu o forță irezistibilă poate pentru că intuia că în el se găsește cheia înțelegerii prezentului. Fiind un introvertit
Drum prin memorie by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12490_a_13815]
-
Cele 135 de "intrări" de jurnal sau de flash-uri ale memoriei alternate cu autoanalize lucide și minuțioase dau numai aparent impresia fragmentarului și a posibilei lecturi din orice colț. Textul are o coerență interioară dată atât de "cronologia" întâmplărilor (majoritatea, din copilărie și câteva, răzlețe, din adolescență, tinerețe sau maturitate), cât și de "rotunjimea" de roman pe care autorul i-o conferă prin așezarea simetrică, la început și la sfârșit, a unor flash-uri legate de ultima întâlnire cu "unchiul
Drum prin memorie by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12490_a_13815]
-
că erau contemporani cu unul dintre cele mai mari genii ale omenirii, care era Caragiale. L.G.: în Franța aveați posibilitatea să rămîneți, să trăiți în continuare... Al. P.: În Franța am trăit numai cîțiva ani. Există încă în Franța o majoritate de oameni inteligenți, care nu se manifestă decît particular. Și există un fel de agresiune infamă și resentimentară contra elitelor și contra valorilor fine umane, pe care o întrețin intelectualii francezi de stînga vehement. Pe care îi urăsc din răsputeri
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
și anumite chestii care arată că în Franța este un popor în care o parte din el este corupt mental. Mentalmente, nu altfel. Nu ca corupții noștri. Corupt mental înseamnă: nu este în stare să gîndească limpede și liber. Dar majoritatea nu este asta. Intelectualii francezi de stînga...Chestia cu intelectualii e grav. Îmi și displace să fiu numărat în categoria asta numită intelectuali. Sunt fuduli oamenii că sunt intelectuali. Și asta arată un fel de lipsă de simpatie pentru oamenii
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]