690 matches
-
concediilor anuale. În loc să profiți de libertatea episodică oferită de instituții, să stai acasă, în confortul domestic, să te refaci, să savurezi răgazul, lipsa oricărui program, șansa de a nu trebui să faci nimic, în loc să ieși din viteză, intri într-o maladivă neodihnă organizatorică: faci bagaje, angajezi călătorii costisitoare, te ocupi de bilete și de hoteluri, pe scurt, dai tihna din mână pe promisiunea incertă a „distracției“ de pe gard. La sfârșit recunoști, dacă ești sincer, că vacanța te-a lăsat lat. Și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
nevrotică pentru tot ce e nou au de a face cu slava deșartă: sunt simptomele pretenției de a fi altfel, ale isteriei de a fi mereu „branșat“, „la zi“, „în pas cu veacul“. Acedia are și ea epifenomene neașteptate. Curiozitatea maladivă, de pildă, care caută informația ca pe un drog, ca pe un stimulent acut, capabil să disloce inerția interioară. Flecăreala este, de asemenea, un semn al acediei: ea încearcă să acopere, cu emisia ei vidă, blocajul reflexiei vii și inexpresivitatea
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
imperativul: „publish or die!“. Mai rare, dar ilustrând, într-un fel sucit, tot un capitol de patologie a scrisului, sunt cazurile de intelectuali care nu pot să scrie, sau scriu căznit, patetic, luptându-se, clipă de clipă, cu o inhibiție maladivă. Prin meserie, ei trebuie să scrie, dar, prin complicate blocaje mentale și sufletești, nu reușesc să o facă decât à contre cœur, scremut, crispat, sub presiune exterioară. „Nu scriu, pentru că mi-ar lua din timpul pentru citit!“ - îmi spunea, cândva
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
severe din palatul lui Aetes, tatăl ei, atașamentul față de frați și respectul față de stirpea căreia-i aparținea. Îndrăgostită în mod fatal, și-a pierdut toată rațiunea în numele acelei porniri teribile care a început să apese asupră-i ca o obsesie maladivă. Fiece acțiune a ei, fiece gând erau îndreptate dramatic spre a umple golul acela al amorului trădat. Printr-o luptă îndârjită cu toți și cu ea însăși, Medeea a izbutit să se revolte împotriva condiției de segregare în care erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ruptură, dar și de acuzele neîntemeiate rostite la mânie de către amant. Pentru ea despărțirea de Chiriac e considerată «un necaz mare», mai mare decât pierderea afacerii, prin translare În sfera preocupărilor lui Jupân Dumitrache. Veta e prăpăstioasă și are imaginație maladivă, Întreținută de datele realului: ștergându-și pușca, Chiriac s-ar putea accidenta mortal. Nevasta jupânului e Îndrăgostită cu toată ființa ei de amant, se teme pentru viața acestuia și se amăgește cu ideea că, dacă ar fi acasă cât timp
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
le atribuia reveriei mai degrabă decât somnului; Măgarul de aur al lui Apuleius, Divina comedie a lui Dante sunt modelele poetice ale acestor studii ale sufletului omenesc". Am citit și recitit asemenea proze, gânduri parcă bolnave, revenind dintr-un tărâm maladiv al autorului 381 . Le înțeleg, pătrund în suflet și totuși frica continuă să-mi înșele simțurile. Fără să mă refer numaidecât la freudism, citind acum după Freud, ceva scris înainte de el, îmi dau se4ama că imaginea autorului se încadrează perfect
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
texte ating valorile unor adevărate pamflete încărcate de sarcasm, în care, cu o vervă scăpărătoare, satirizează racilele timpurilor noastre: arivismul social, falsul patriotism, politicianismul demagog și fanfaronard, corupția care s-a întins ca o imensă pecingine peste România, aceste stări maladive, maligne, care guvernează astăzi o societate decadentă și în care onestitatea, cinstea, virtutea au fost înlocuite cu demagogia, cupiditatea, viciul, adesea atingând limite inimaginabile pentru cei care pot compara viața economico-politică actuală cu cea de dinainte de revoluția decembristă. Temele abordate
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în curând o să-mi apară malefică. Nu privi lucrurile în felul acesta. Nu fi prost. Ceea ce s-a petrecut a avut un caracter absolut întâmplător și ușor de iertat. Încetează să te împingi singur în ghearele nebuniei prin gelozia ta maladivă! — Vorbesc foarte serios. Nu vreau să vă mai văd vreodată pe tine, James, și pe tine, Lizzie, de acum și până la sfârșitul lumii. Am să rup scrisorile voastre fără să le citesc, am să vă închid ușa în nas dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
despre clonus ca predecesor al tonusului, contrazice realitatea, căci în foarte multe cazuri, balbismul apare dintr-o dată în forma tonică. Tulburarea ritmului este determinată de tulburarea raporturilor juste ale excitației și inhibiției în scoarța cerebrală. Fobiile și embolofraziile sunt fenomene maladive care modifică propozițiile, înlocuiesc și introduc sunete, silabe sau cuvinte suplimentare (paraziți) care, chipurile îi ușurează vorbirea. Se obține astfel o vorbire diluată, neclară, parafrazată. Simptomele motrice și psihice se află într-o interacțiune inductivă, căci apropierea fricii de a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
analfabetismului, diletantismului, a semidoctismului, la "masturbația puterii" (Basarab Nicolescu), la triumful mediocrităților. Aceste constatări sunt încastrate în fenomenele lumii contemporane: alienarea, sărăcia materială și spirituală, drogurile, traficul de arme și de carne vie, terorismul religios, atacurile cibernetice etc. În contrast cu însingurarea maladivă în fața mijloacelor moderne de comunicare (internetul). "Trăim în societatea post-literară", afirma ritos Alain Finkielkraut. Am devenit mefienți. Totuși, pentru că omul este făcut să comunice, iar dialogul reprezintă fuga de izolare, vin, în mod firesc, întrebările: ce fel de cultură facem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
accentuate. în același timp evidențiază mai tare urechile, care, scurte dar depărtate de cap, par clăpăuge. Nici privirea nu mai e în regulă, adică simetrică: pupila ochiului drept trage spre interior, cea a ochiului stîng țintește drept înainte. în ciuda trăsăturilor maladive, expresia generală a feței e totuși de satisfacție. O diferență se remarcă și în aspectul vestimentar: peste gulerul rotund al cămășii, poetul a trecut o cravată cu două perechi de dungi, pe care a înnodat-o ca pe o lavalieră
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Dintre lucrările de istorie literară, biografiile sînt, se pare, cele mai perisabile. Există totuși o consolare pentru cei care le fac: bine scrise, unele din ele au șanse să fie citite ca opere literare sau morale. Sub aparența de modestie maladivă, Bacovia a avut mereu despre sine convingerea că reprezintă o excepție („Eu am fost un fenomen din naștere... superior oamenilor și simplu”), un om faimos („Ca și legenda Bacăului, am și eu legenda mea”). Afirmată la bătrînețe, această convingere are
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
politice indigene să fie tragic curmate de principiile doamnei Mungiu, autoarea unui senzațional text (merită citit, fuga la arhiva pe internet a României libere!) despre misoginismul politic și intelectual de la noi? 21 mai 2009 E greu de explicat astăzi frisonul maladiv pe care scandarea nevinovată " Nu mai vrem un zece mai/Fără Regele Mihai" îl trezea în anii '90. În acele vremuri, la simpla pomenire a numelui Majestății sale, încă Regele României din punct de vedere strict juridic (un act semnat
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
facă bani chiar și din activități culturale, grație inteligenței, a conexiunilor lucrative cu lumea politică și cu noii îmbogățiți, dar și a unei capacități de organizare și de administrare a unui business neobișnuite pentru intelectualii români, mai curând bovarici și maladiv dependenți de statul paternalist. De aceea, opiniile sale suscită întotdeauna o atenție sporită tocmai pentru că funcționează ca un reper în domeniu chiar dacă domnia sa nu se prezintă astfel (merită poate totuși amintit că aceste dexterități de supraviețuire economică le-a exersat
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
având la dispoziție cel mai temut instrument de maculare publică din România, pamfletar acid și surprinzător, citit în secret, pentru elucubrațiile sale delirante și neașteptate, chiar și de obraze subțiri, om politic pus pe bășcalie și scandal ale cărui imprecații maladive, nervoase, amplificate de diabet, au putut părea bieților prostovani lejer alfabetizați din galerie veritabile discursuri catilinare (de unde și porecla - infamantă pentru memoria adevăraților retori din trecut - de "tribun") e greu de explicat, într-adevăr! În mod cert, mediul tulbure și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
al doilea rând (deși cred că ar trebui spus "tot în primul rând"), el întruchipează paradoxul intruvabil al creatorului generos. Artiștii, fie că sunt ai literelor, ai culorilor, ai sunetelor sau ai scenei, sunt, de regulă, naturi egolatre, invidioase, dominate maladiv de propriul orizont, însetați de laude și alergici la critică. Probabil că dacă ar fi altfel ar fi fost doar oameni obișnuiți, nu izvoditori de lumi ficționale, firește, dar printre ei se mai strecoară, iată, și câte o excepție. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
chiar dacă sunt coafate în bizareria numită "capitalism roșu"), cred că am putea vorbi, totuși, de ieșirea din ultimele rămășițe ale stalinismului. Un regim bazat pe crimă, ilegitimitate, partid unic, violență structurală, doctrină de extremă stânga și, mai ales, pe concentrarea maladivă a puterii în mâinile unei singure persoane. Pentru că aceasta este adevărata miză a modernizării statului și a garanției că pluralismul și dezvoltarea pot continua: depersonalizarea puterii. De aici, cred, ar trebui să înceapă o analiză corectă, depasionalizată, a deceniului Băsescu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
că poetul și-a proiectat o asemenea viziune. Și primăvara („Oaspeții primăverii”, „Cocoarele”) și vara („Concertul În luncă”, „Secerisul”, „Cositul”) și toamna („Toamna țesătoare”) Își găsesc imaginile specifice, dar iarna este un anotimp „fascinant” (poate indus de o anumită stare maladivă?). Coșbuc nu detestă iarna, dar pe V. Alecsandri Îl Înfioară. De aceea iarna pleacă În călătorie, În lumea soarelui. Pastelul „Iarna”, apărut În „Convorbiri literare” la 1 aprilie 1868, repetă În mare măsură tabloul hibernal stând sub semnul aceleiași Încremeniri
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să-i producă un profund sentiment de tristețe, fără a sesiza numaidecât că ea reproduce În mare o atmosferă existențială, sub semnul unei sensibilități exacerbate de obsesia morții, sugerată printr-o cromatică simplă, predominată de cenușiu. Atmosfera apăsătoare intensifică starea maladivă, printr-o persistență enervantă a umedului pe spații largi, pe durate nedeterminate. O ploaie eternă acoperă o atmosferă Întunecată. Structura poeziei este aparent simplă. Se știe că poezia simbolistă nu a dat o atenție deosebită aspectelor formale și, Întrucât poezia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Liviu Rebreanu a stat de vorbă cu un flăcău din vecini, voinic, harnic, dar foarte sărac, Ion Pop al Glanetașului, asta trimițând acțiunea Într-o realitate autentică. Din discuțiile purtate cu acest flăcău, se simțea o dragoste pentru pământ aproape maladivă. Pronunța cuvântul pământ cu atâta sete, cu atâta lăcomie și pasiune, de parcă ar fi fost vorba despre o ființă vie și adorată. Și acest fapt l-a impresionat. Combinând aceste date, imaginând scene, gesturi, dialoguri, Liviu Rebreanu a trecut la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
său de dictator. Nu înseamnă că a fost corect ca lucrurile să ia această turnură, ci doar că Ceaușescu a fost lichidat exact în formula pe care, în libertate, o tutela el însuși. Ca dictator fusese lipsit de scrupule, tribal, maladiv de ambițios; a fost demonizat de mentalul colectiv și comparat cu tot soiul de alte figuri sângeroase din istoria omenirii. Or, nu era nevoie de așa ceva, întrucât prestația lui fusese îndeajuns de sumbră și violentă, din pricina caracterului său sangvinar și
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
reviste, ca și Roza Covrig. Șt. Cruceanu plânge cu emoționante Lacrimi; Maria Cunțan are o grație tandră și tristă. A.C. Cuza are un spirit mușcător. Davidescu și-a jurat să întinerească prozodia. Traian Demetrescu a avut o sensibilitate ascuțită și maladivă care s-a concentrat în strofele din Senzitive, cu toată acea melancolie pe care o mai exprimă carp sau Cruceanu. Al. Gh. Doinaru, născut în 1882, la Tescani, are deja un frumos bagaj literar. Iuliu Dragomirescu cântă înflăcărat patria. Pe
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
multe ori străine sau complet diferite. Mai este apoi reala sensibilitate religioasă a românului de care nu avem cum să nu ținem seama în cazul legalizării prostituției. Fondul religios este (încă) unul foarte bun, deși atins frecvent de varii forme maladive. Legalizarea prostituției echivalează pentru bunul român cu legalizarea viciului. Oficializăm încălcarea unei porunci din Decalog. Știm din istorie că (prea)curvia dărâmă reperele morale ale unei sănătoase comunități. În absența lor, poporul devine o masă amorfă, ușor de condus și
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
împiedică să gândești negativ și să săvârșești voit un anume rău Celuilalt. Frica religioasă este, printre altele, "frica de Dumnezeu". În joc e frica de pedeapsa lui Dumnezeu, dar și conștiința vie a faptului că viața noastră nu este fixată maladiv în ea însăși. Depinde de altceva care o depășește și împlinește deopotrivă. De Dumnezeu. Un asemenea tip de frică ar trebui să domine mentalul social sănătos al oricărei seminții așezate. Or, asemenea frici nu apar în sondajul CURS din toamna
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
am văzut la vernisaj pe Ion Marin Sadoveanu - impozant nu numai prin masa corporală ce și-o legăna prin sălile expoziției, superior, în sensul că privea lumea de la distanță, prin monoclu, cu tot aerul lui obosit, cu pielea galbenă, cerată, maladivă, parcă de toxicoman și răspândind în jur distincția parfumului său franțuzesc, în costumul Frontului Renașterii Naționale. Scriitorul era ministru al artelor și nu doar prezența lui protocolară, ci și cele expuse pe pereți dovedeau soliditatea temeiurilor țării, prosperitatea culturii noastre
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]