670 matches
-
vorbea niciodată acasă despre asta, pe șantier a înțeles brusc ce trebuia să producă firma în viitorul apropiat: gata cu uneltele agrare, cu adăpătoarele pentru vaci, cu uneltele de felul menghinelor din ateliere; firma trebuia să producă utilaje pentru construcții - malaxoare pentru beton, benzi transportoare, macarale - toate ustensilele și mașinile necesare pentru transformarea munților Jura, aflați pe cale de dispariție, în clădiri și case de locuit, pe care numai o arhitectură modernă le putea plasa pe platourile deșerte. IXtc "IX" Perdeletc "Perdele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
marginile și însuși satul începea parcă să fermenteze, degajând o forță care împingea din interior în exterior, împotriva căreia verdele ogoarelor parcelate, pădurea cu zdrențele ei de cețuri nu mai puteau face nimic. Și W. a ordonat să se construiască malaxoare pentru beton, benzi transportoare pentru pietriș și nisip, își asumă folosirea vibratoarelor pentru o mai bună comprimare a betonului. În fața halei mașinilor, muncitorii loveau cu ciocanele și sudau carcasele de tablă; la tamburii care aveau sus, puțin oblic, o deschizătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
și acum, un obiect rar întâlnit și cu neputință de înlocuit cu altceva: mărgica de sticlă valora mai mult decât tot ce îmi oferea Armin. W. sta la birou. Își lăsă privirea să alunece pe fereastră de la un șir de malaxoare pentru beton, care fuseseră livrate tocmai atunci, peste mașina lui, înălțându-și-o apoi spre coroana nucului. Printre crengi stăruia o umbră întunecată și W. simți adânc înlăuntrul său lumina imaginilor, așa cum îi apăruseră ele când își proiectase pe pânză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
firma cu capitalul, cu relațiile, cu știința lui, și s-o transforme într-o întreprindere industrială care va figura printre primele din țară. Dar ei n-au fost în stare, aveau să toarne ciment în procente mici și duzini de malaxoare, la fel ca atâtea alte uzine, conduse de oameni care considerau mai importante călătoriile sau câte-o „escapadă“. Și tata-mare se opinti ridicându-se, stătu încă-o clipă pe loc fără să-și privească fiii, pe urmă o porni ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
avusese o alta, dar a trebuit să se însoare cu mama-mare, pentru că era însărcinată, iar după mentalitatea acestor oameni fiul trebuia să plătească. Așa că a fost de acord când „Oha“ a venit cu propunerea să-i cedeze lui W. producția malaxorului și a benzilor transportoare. Acesta ar fi fost în stare să-și înființeze cu această moștenire o nouă firmă, fără să-l mai împiedice pe el să-și dezvolte turnătoria într-o adevărată întreprindere profitabilă. Tatei îi căzuse fața și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
se recomanda, acum nu eram atât de sigur dacă această denumire i se mai potrivea. Ea nu se potrivea unei case țărănești cu pereți spoiți cu var, unei șuri goale-goluțe și unei mâini de „gură-cască“, așa cum li se spunea muncitorilor. Malaxoarele deveneau una cu instalațiile transportoare. Nu mă consola faptul că nici alți colegi de-ai mei nu mai aveau habar care era profesia taților lor. Și cu atât mai puțin Fritz și Kurt, iar mai târziu Hugo, ai căror tați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
25 000, cercetam paginile apelând la creioanele albastre și roșii. Ne schimbaserăm aria de interes, de la căutarea locurilor promițătoare pentru descoperiri arheologice la găsirea unor zone mai noi și printre acestea se număra puzderia de șantiere, unde se aflau și malaxoarele firmei Hackler și o macara de la Potain își ridica brațul, locuri care fuseseră însemnate cu creion albastru. Și ele trebuiau cercetate cu aceeași minuție ca și cele care, datorită așezării lor, meritau o cruce: limbi colinare, înșirate abrupt pe trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
cubului, și-a găsit imitatori în întreaga lume, încât în toate orașele clădirile guvernamentale, administrația, clădirile destinate birourilor, până și blocurile de locuințe au fost puse pe picioroange, care au crescut tot mai mult, devenind chiar gigantice. Acestea făceau necesare malaxoare pentru beton atât de puternice, încât până și bărcile cu motor ale lui Herr Hackler se lungiră și se lărgiră considerabil, și el ara tot mai iute așezările de odinioară, erodându-le definitiv straturile culturale cu ajutorul valurilor artificiale. Și am plecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
și nedreptatea morții poate să nu mai pară decât doar una dintre numeroasele umiliri oarecare pe care le inserează viața, când Începe să-i semene. Vital rămâne refuzul de a pactiza cu prolificul asediu al morții. Chiar și strivite În malaxorul realului, cărțile Încă sfidează și speră, când cei care le scriu nu o mai pot face. Ba și „răscumpără”, totuși... ceea ce a fost și ceea ce n-a putut fi. Gândind la zăpada ce va să vină, ne amintim că Sorin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
pentru vectorul scenic. Scenarii care pornesc de la o idee, de la o constatare proximă - de cele mai multe ori ecarisajul societății de consum - pe care o integrează într-un sistem de gândire violent poetic și politic. Textele sunt interogații socio-urbane, fișe clinice ale malaxorului hipermarketurilor. Monologurile ideologice, narațiunile eseistice au în centru un protest, o atitudine tranșantă, care nu rămân niciodată doar pe jumătate asumate. Garcia sfidează rotisorul consumist până la capăt și cultivă un tip de dramaturgie care devine analiză socio-politică. Montaj cinematic al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
Îi trase afară mîna - mai puțin degetele lipsă. Crrr... Un țipăt de cincizeci de ori mai puternic. Cioturile puse pe ochiurile plitei, apoi În frigider, unde sfîrÎiră. — DĂ-MI NENOROCITA AIA DE AGENDĂ! urlă Bud pe fundalul zgomotului făcut de malaxor. Gilette, cu ochii dați peste cap: — Sertar, lîngă TV... ambulanță. Bud Îi dădu drumul și alergă În camera de zi. Sertarele erau goale, așa că fugi Înapoi În bucătărie. Gilette, pe podea, mesteca niște hîrtii. Îl strînse pe tip de beregată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
jumătatea de duzină cu care ți-ai pus-o tu azi. Lynn se puse pe rîs. — De fapt au fost doar doi. Rămîne Între noi: tu l-ai bătut pe Dwight Gilette? — Doar Între noi: i-am băgat mîna În malaxorul de bucătărie. Nici o tresărire, nici o reacție Întîrziată. — Și ți-a plăcut? — Păi... nu. Lynn tuși. — SÎnt o gazdă nepoliticoasă. Fii bun și ia loc. Bud se așeză pe canapea. Dacă Întindea mîna, o putea atinge pe Lynn. — Detectivii de la Omucideri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ca laptele și adus puțin de spate, ajuns În mod inexplicabil zidar, se ridică În picioare lăsîndu-și strachina cu mîncare pe o piatră, luă găleata lui Agheasmă și-i spuse lui Julius să vină cu el. Îl duse pînă la malaxor, care făcea un zgomot infernal, silindu-i să strige tot timpul, să Înjure tot timpul de mamă ca niște bețivi scandalagii. Îi zise că-i punea foarte puțin, ca să nu fie prea grea: „Spune-mi cît crezi că poți duce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dureros, prototipul unui nou eon istoric. Greu de spus În câteva cuvinte ce a Însemnat succesul Revoluției pentru mine. În primul rând, dispariția sentimentului de imensă inutilitate, care mă copleșise În toamna cenușie a anului 1989. Apoi, ieșirea neașteptată din malaxorul destinului implacabil (de dascăl rural), trasat, mult timp Înainte, cu o precizie de-a dreptul fatidica. Totodată, a Însemnat plecarea mea la studii În lumea liberă, ceea ce - În varianta de aspirație, pe parcursul adolescenței ceaușiste - ar fi adus mai degrabă cu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și îl soarbe încet. Din câte îmi aduc aminte, eu am cam băut restul. Capitolul 15tc "Capitolul 15" Nu o să mai beau ÎN VECII VECILOR. Pe bune, vorbesc serios. Doamne, mă simt de parcă mi-aș fi prins capul într-un malaxor. Mă aplec peste vasul de toaletă din baia drăguță de lângă dormitorul superb în care Adam și cu mine am făcut pentru prima oară dragoste ieri noapte. Dar în loc să fiu în brațele lui, savurând fericirea postcoitală, mă simt distrusă. A, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
acel context, am început să scriu, trimițând la Zorile Bucovinei, pe atunci unicul ziar de limbă română ce apărea la Cernăuți, primele poezioare și articole. Părinții mei, mama Catrina și tata Vasile, au fost oameni de rând, agricultori, trecuți prin malaxoarele războiului și ale terorii staliniste, prin colectivizarea forțată. Obișnuiți cu greutățile și având un suflet ales, ei ne-au educat pe noi, cei cinci copii ai lor, în spiritul dragostei de tot ce-i românesc, ne-au făcut să înțelegem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
mîzgălită cu laudă/ pe ecrane enorme soarele vișiniu ca fierea/ pe străzile înțepenite în dezastre/ chipurile amestecate devin arsuri similare/ cînd pe gaura cheii se insinuau vocile de tablă/ lăcustele biții de informație sfîșiindu-mi creierul/ cascadele nedemne de sticlă strălucitoare/ malaxoarele prin care trecem cu toții spre un singur/ copac de carne."(p. 33) Totul stă, ca în poemele unor Trakl sau Benn, sub semnul continuei înfruntări între patosul vital și cel apocaliptic, tensiunea se perpetuează, de la un vers la altul, de la
Un poet neo-expresionist by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14867_a_16192]
-
Charlie Parker, chitara lui McLaughlin, vreo piesă cu Chet Baker... E o lume întreagă, complexă, dezaxată și decadentă (o amintesc prin sintagma „anii ’50“Ă la care-mi zboară gândul - și mă sufocă pâraiele de lacrimi ale nefericiților prinși în malaxorul istoriei ce trecea peste capetele lor, câteodată la modul propriu: cu tancurile! SCRISOARE PENTRU MELOMANI Victor ESKENASY De la muzică la puțină politică. Și înapoi În ultimul număr al „României Literare“, fostul meu coleg de radio și amic, Cristian Teodorescu, scrie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
de la blazare. Florin Piersic jr. e, din pricina asta, probabil, o ființă mai degrabă incomodă, într-un mediu atât de conservator-hedonist-ortodox (ce combinație paradoxală!) ca al nostru. E un actor debordant, dar e prea inteligent și prea citit ca să intre în malaxorul ierarhiilor de star-sistem teatral. E un regizor de o inteligență năucitoare, dar n-are... acte. Când, în 2003, am îndrăznit să susțin public că Sex, Drugs, Rock’n Roll e cel mai bun spectacol al anului, replica brutală a „establishmentului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
și eu, dar probabil n-a înțeles, ca și tine acum, de m-ai făcut să-ți mai explic o dată, de la asta mi se trage totul. Sigur n-a înțeles, așa goală, acoperită cu un colț de cearșaf, mototolit în malaxorul trupurilor noastre de aseară, speriată parcă de trezirea mea bruscă, știi cum e când toată seara te gîndesti că a doua zi trebuie să pleci undeva și dimineața, când te trezești, știi parcă dinainte de a te trezi că e târziu
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
împiedicăm pe stradă și nu ne pătăm costumul cu untură. Noi nu sîntem niciodată ridicoli. O spaimă viscerală ne-a interzis asta de mult. Și de ce am fi sinceri? Omenirea a înebunit căutînd adevărul. Ideile filozofilor țîșnesc ca ieșite din malaxoare. Adevărul? Am rîs cu bucuria aprobării citind constatarea unui logician că de la Descartes încoace filozofia se luptă să-l ascundă. La urma urmei, prin conexiuni aleatorii, din adevăr sau neadevăr, repetat pînă la uzură, universul va rezulta așa cum e el
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
construirea de blocuri muncitorești. Cu ajutorul lui, mi-am găsit un loc de muncă, deși nu aveam niciun fel de act care să justifice calificarea mea. Aveam doar buletinul de identitate. Șeful de șantier m-a încadrat ca mecanic pe un malaxor de preparat mortar și o pompă care-l trimitea acolo unde se zidea sau se tencuia. La început, fratele meu mă introducea clandestin în dormitorul plutonului pentru a dormi, îmi făcea rost de mâncare dimineața și seara cum putea el
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
fotografii, pe cea mai inspiratoare de idei și de readucere, În amintire, a acelei emoții; acea, profundă emoție, a unei Încă neprihănite copile a neamului românesc. De necrezut, aproape, și, totuși, atât de adevărat! Pe urmă, totul a reintrat În malaxorul infernal, al vieții de zi cu zi, a fiecăruia. Copiii - cu copiii; cadrele didactice - cu cadrele didactice; deci, și Nana - cu Nana. Și, mai repede decât clipa, chiar, cu mult mai repede, a trecut Încă un an. A urmat, normal
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
o birocrație de nedescris. Nici nu știi ce rotiță trebuie să ungi ca să ți se dea curs liber cererii! Ai uns una, și vezi că Începe să scârțâie din balamale alta. Și tot așa. Intri ca Într-un fel de malaxor birocratic, care te aduce În stare de exasperare. Îi vine să urli, să te izbești cu capul de pereți, să faci ca toți dracii. Dar Îți stăpânești nervii și faci următorul pas. Și, Încetul cu Încetul, ajungi aproape de ieșire și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
această ambiție prometeică degenerată pe care modernitatea o asociază științei. Le trois formules du professeur Satō introduc știința în peisajul modelat de tradiția hoffmanescă a dublului. Automatul la care visau romanticii, acea creație ce sfidează perfecțiunea creației divine, devine, în malaxorul tehnologic al secolului XX, robotul ce are capacitatea nu doar de a imita, ci și de a se substitui ființei din carne și oase. Ca și în seria ecranizărilor după James Bond, aventura are ca punct de pornire această confiscare
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]