1,516 matches
-
a se gândi la pământ, la foc, la apa plină de viață a torentului, ziua. Și de a se iubi și a iubi fidelitatea stelelor, noaptea. Până când dictatorul, care-și trăia ultimul an de viață, îi readuse la ordine. În pofida maniilor sale morbide, ironia nu-i era străină, zâmbea adesea pe sub mustață. Nu voiau să vină la el? S-a dus el la ei. Muntele, care se apleca deasupra îngustei văi unde se pitula casa lor, răsună de explozii. Se pregătea
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
și cilindri trunchiați, păreau goale pe dinăuntru, în pofida greutății bronzului. Am atribuit atunci acele reacții excesive schizofreniei orașului tăiat în două părți, precum două emisfere ale unui creier, fiecare cu viziunea ei foarte personală asupra lumii, cu obiceiurile ei, cu maniile ei. Acel Berlin, ale cărui străzi se striveau de Zid, apoi se iveau iarăși de cealaltă parte, asemănătoare și de nerecunoscut. În emisfera occidentală a acelui creier afectat de război, oamenii se simțeau învestiți cu o misiune deosebită, mai cu
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
bine încât sfârșesc prin a exprima caracterul țării mai bine decât autohtonii, precum acei actori care imită și care pun alături de cutare sau cutare om cunoscut o copie mai adevărată decât originalul, condensat în toate ticurile gestuale, concentrat în micile manii verbale... Cu toate astea, un străin descoperă tocmai în momentul reușitei scopul nemărturisit al acelui joc de imitare: a te face asemănător pentru a rămâne altul, a trăi așa cum se trăiește aici pentru a proteja îndepărtatul tău altundeva, a imita
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
bătrân, în chip de băutor de sânge. Nu era ușor. Dintre țărani, doar cei mai bătrâni trăiseră iobăgia. Satul era bogat. Dolșanski, de multă vreme ruinat, trăia într-o sărăcie mai mare decât unii mujici și avea doar o singură manie: își petrecea timpul sculptându-și lemnul sicriului... Nu, mai bine și-i închipuia pe băutorii de sânge în general, atunci se-ntețea mânia, iar masacrul, împușcarea, uciderea deveneau o treabă mai ușoară. Calul înclină capul. Încetini pasul, iar Nikolai simți
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
după cum încercă să se convingă, de parcă mai exista încă un fir de speranță de a mai găsi pe cineva în viață după o tăcere de câțiva ani. Un funcționar căruia îi ceru informații despre Dolșanka, un funcționar foarte perspicace, mirosi mania asta de nomad și-l luă la rost: „E timpul să-ți sufleci mânecile, tovarășe, și să participi la reconstrucția țării!“ Într-adevăr, dacă toată lumea se apuca să-i caute pe supraviețuitorii tuturor satelor arse... Nu găsi pe nimeni la
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
și demonstrația din corpul volumului. „Dacă citatele se acumulează”, scrie autorul, „aceasta se datorează faptului că am dorit să procedăm În modul cel mai impersonal, scotocind mai cu seamă În tezaurul puțin exploatat al Părinților Bisericii. Nu că, printr-o manie arhaizantă, am fi uitat de precizările teologice și Îmbogățirile de după ei ori că ne-am Însuși de-a valma toate ideile pe care ei le propun: noi căutăm doar să-i Înțelegem, să ne facem ucenicii lor, pentru că ei sunt
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
lui Victor Vlad Delamarina întru ilustrarea umorului dialectal, tocmai „burlescul lingvistic”. Deși multe dintre spumoasele lui „momente” par a fi replici la paginile dedicate de I. L. Caragiale lui Marius Chicoș Rostogan, distanța e mare. La scriitorul ardelean, învățătorul, preotul au manii inofensive și sunt priviți cu îngăduință și compasiune. Câteva chipuri de țărani - Achim Filăru și mai cu seamă Mon - completează imaginea obștei. Acești oameni trecuți prin tot felul de întâmplări, dintre care unele iau proporții homerice, ca în cazul povestirilor
BANUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
Cronica metopolisiană a personajului-autor numit generic Milionarul consemnează minuțios faza finală a procesului de degradare a arhetipurilor într-o fenomenalitate de stereotipuri pitorești. Inclusă en abîme în roman, piesa O feerie bizantină (certificatul de noblețe al orașului) ilustrează foarte bine mania bizantină a stereotipiei hilare. Printre personajele aduse în scenă apar trei Theodocte, două Rhodomnee, crainicul vesel și cel prăpăstios, un Procopius din Cesareea lăudător și altul bârfitor al lui Iustinian și al Theodorei, poetul Theodor Prodromul cel cu idei înalte
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
al repertoriului teatral și de situația dramaturgiei originale. Există însă în cronicile sale și alte idei demne de a fi semnalate. B. cere dramaturgilor texte scrise sub incitația evenimentelor contemporane. Totodată, el combate excesul de reprezentații cu piese străine, precum și mania localizărilor. Cronicile sale îmbrățișează spectacolul teatral în ansamblul său; s-a arătat, în egală măsură, preocupat de locul în societate al autorului dramatic profesionist și al actorului de teatru. SCRIERI: De focu birului sau Mort fără lumânare, București, 1895; Pardon
BACALBASA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285520_a_286849]
-
mecanismelor de apărare, provocând o stare acută de șoc; b) negarea - prima încercare de depășire a stării de șoc o constituie negarea evenimentului antecedent (A), reflectată și afectată de definirea dată acestui eveniment în primă instanță, înaintea instalării crizei; c) mania - reprezintă descărcarea emoțională a tensiunilor acumulate. Intensitatea și modul de exprimare diferă în funcție de B - resursele interioare existente - și C - definirea dată evenimentului antecedent; d) negocierea - reprezintă momentul în care sunt analizate costurile provocate de criză și potențiale beneficii care ar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
orice intensitate sau frecvență de stimulare dau aceleași rezultate, iar stimulii aparent asemănători sau nu dau răspunsuri identice. Conduită schimbătoare, nestatornică, atitudine instabilă. Labilitatea afectivă se manifestă prin trecerea rapidă de la o stare afectivă la alta și se manifestă în manie, psihopatie, isterie, stări de involuție senilă, stări de intoxicație alcoolică. LALOPATIE (< fr. lalopathie, cf. gr. lalein - a vorbi, pathos - suferință) - Termen generic care desemnează tulburările de vorbire, iar laloplegia se referă la paralizia mușchilor limbii care afectează, implicit, și actul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
e posibil s-o faci. Și chiar dacă era, nu credea că se cuvine s-o Încerci. Desigur, un narator În situația mea (prefetală la acea vreme) nu poate fi absolut sigur de nimic din toate acestea. Pot doar să explic mania savantă care pusese stăpânire pe tatăl meu În acea primăvară din ’59 ca simptom al credinței În progres care Îi infesta pe toți la vremea respectivă. Amintiți-vă, sputnikul fusese lansat doar cu doi ani Înainte. Poliomielita, care Îi ținuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Când noi am trecut valea Înspre anii șaptezeci, Lefty s-a Întors În anii cincizeci. Se bucura din nou pentru terminarea canalului maritim St. Lawrence și Încetase cu totul să mă pomenească, pentru că eu Încă nu mă născusem. Își retrăia mania jocurilor de noroc și sentimentul de inutilitate de după pensionare, dar toate acestea trecură repede, pentru că era din nou În anii ’40 și ținea iarăși restauranul. În fiecare dimineață se trezea de parcă s-ar fi dus la lucru. Desdemona trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
scaun și să-și ridice pantofii de la podea. Apoi se apleca și Începea să scrie frenetic În carnețel. După cum am menționat, fratele meu nu-mi acordase prea multă atenție când eram mici. Totuși În acel weekend, stimulat de noua lui manie pentru observație, Capitolul Unsprezece căpătă un interes brusc față de mine. Vineri după-amiază, În timp ce-mi făceam, silitoare la masa din bucătărie, niște teme pe care de-abia le primisem, a venit și s-a așezat alături. S-a uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
spus că arăt ca un muschetar. Dar mă mai asemăn și cu un faun (În special târziu În noapte). Sprâncenele arcuite, rânjetul malițios, flăcările din privire. Trabucul ținut Între dinți nu mă ajuta. Cineva mă bătu cu mâna pe spate. ― Mania trabucurilor, spuse o voce de femeie. În geamul fumuriu al lui Mies am recunoscut-o pe Julie Kikuchi. ― Hei, aici suntem În Europa! i-am parat-o eu. Aici trabucurile nu sunt o manie. ― Fumez trabucuri din liceu. ― Da? am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mă bătu cu mâna pe spate. ― Mania trabucurilor, spuse o voce de femeie. În geamul fumuriu al lui Mies am recunoscut-o pe Julie Kikuchi. ― Hei, aici suntem În Europa! i-am parat-o eu. Aici trabucurile nu sunt o manie. ― Fumez trabucuri din liceu. ― Da? am provocat-o. Atunci fumează unul. S-a așezat În scaunul de lângă mine și a Întins mâna. Am scos Încă un trabuc din haină și i l-am Înmânat, o dată cu chibriturile și cuțitul de tăiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
i se adresă din nou. — Am uitat un detaliu care poate vă va amuza. M-am mirat găsind cărți adnotate cu creionul. Fraze sau cuvinte subliniate. Uneori era doar o cruce pe margine. M-am Întrebat ce client avea această manie și am descoperit În cele din urmă că ea făcea asta. — I-ați spus? — Obligatoriu. Angajații mei aveau altceva de făcut decît să șteargă Însemnările ei! — Și cum a reacționat? — A răspuns, cu un aer Înțepat: „Îmi cer scuze. CÎnd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
Coboară tonul, lugubru: — Și în garda personală care ne străjuiește. Augustus îi ia mâna într ale lui, o duce afectuos la buze, apoi și-o apasă cu putere pe piept. — Draga mea, îi răspunde cu un zâmbet strâmb, dacă duș manii s-ar găsi pe aici, prin apropiere, atunci mi-aș lua vor bele înapoi. Schițează o grimasă cu subînțeles. Dar cine să îndrăznească să ne facă rău când tot țărmul mării se află sub stăpânirea noastră? Rostește liniștitor: — Sigur, dincolo de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pistrui și aluniță, nu că ar fi avut ea prea multe. Dar el le dădea nume celor pe care le găsea. Și vorbea despre dragoste În toate felurile la care ea visase: cum vor ajunge să-și cunoască fiecare mică manie și să râdă de ele, cum vor Îmbătrâni Împreună și se vor ține de mână, cum Își vor arunca priviri secrete unul celuilalt, priviri care făceau parte din limbajul lor. Și-i promitea că vor continua să facă lucrurile astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
omorâți prin linșaj. Nici măcar avocatul Takimoto nu s-a gândit că se va ajunge la gaz sarin. Știa că în învățăturile lor erau menționate gaze toxice, dar credea că erau doar «metode ca să-i facă pe credincioși să sufere de mania persecuției». În iulie 1994, când au apărut cazuri de persoane intoxicate cu iperită, ne-am gândit că era singura substanță pe care o dețineau. Dar mai fabricau și gaz sarin. De-abia în decembrie 1994 ne-am dat seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
ca arhitectură imemorială și pluristratificată) omul cu etaje. Numai că Andrei Oișteanu, preocupat de etnologie, simbologie și antropologie, este un artist; colajele sale suprarealiste dezvăluie o adevărată și o barocă, manieristă patimă a deghizării de sensuri, a structurilor imbricate, o manie a cifrului; șiruri de chei vechi, sticluțe de poțiuni farmaceutice arhaice, sugestii de mail art, fizionomii de tip "les annees folles", clepsidre minuscule, brevete de meserii de odinioară ș.a.m.d. stau cuminți și straniu evocatoare în sertarele unor cufere
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
usturoi în gură și să mi se înfigă o andrea în inimă după moarte. îl completez în fața ta și tu îl legalizezi ca avocat ce ești... Filip nu-l mai putea asculta. îl obosise deja nesfârșita logomahie și Carol cu mania lui de a contrazice fără să judece. Și apoi mai erau ironiile acelea ieftine cu care împungea, versat ca un spadasin, exact în momentele cheie ale discuției, dărâmând eșafodajul de argumente construit cu trudă de Filip. Pentru a-și acorda
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
că-i cunosc toate resorturile sufletești, și acum, după câteva săptămâni de despărțire, mă întreb de nu m-am înșelat cu desăvârșire. Tristă e experiența pe care o fac. Am crezut că deoarece îmi dau seama de toate gesturile și maniile unui personagiu, de tot ce are exterior, îl cunosc perfect; că deoarece plânge disperat, spunând vorbe tragice și jurăminte, adevărul din adâncuri este același. Și acum văd că natura umană e mai complicată. Forța, oricât de sinceră, nu garantează și
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
o minciună. Asistasem la fizioinomia ei când spusese vorba chinuitoare, știam că totul era mai mult decât o simplă întîmplare. Sunt secrete pe care nu le poți niciodată afla cu certitudine, și fiecare om este un sfinx (oricît ar avea mania confidențelor) atunci când te interesezi de el. Ioana mea este o ființă complexă, deci cu atât mai greu de descifrat. De ce mă tot întreb din moment ce se strânge lângă mine și mă ascultă, și mă privește, și amețește când o dezmierd?... Ioana
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
calm și greu de ghicit). Și atunci: câte nu poate să facă sau să fi făcut Ioana fără ca eu să fi știut ceva! Chiar dacă uneori apare atât de sinceră... De ce scriu această carte? De ce mă căznesc să refac atmosfera? Din manie de autor, care profită de experiențele lui intime ca să le dea în vileag și să aștepte laude? Din nostalgie după vremuri care se duc? Dar mai ales e un țipăt către oameni ca să mă consoleze și să mă vindece. Să
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]