1,797 matches
-
ferestre de tip velux, adesea considerate în mod eronat ca mansarde, capătă lumină și aer prin lucarne. Un alt aspect important în definirea mansardei și diferențierea acesteia de pod, este dat de faptul că un pod poate fi necirculabil, spre deosebire de mansardă care este întotdeauna circulabilă (îndeosebi locuibilă). Datorită celor două elemente caracteristice ale sale - inclinația abruptă și dubla înclinație a învelitorii pe fiecare latură - mansarda poate fi uneori confundată cu alte tipuri de acoperișuri. Adeseori și acoperișurile (podurile), ale căror învelitori
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
și diferențierea acesteia de pod, este dat de faptul că un pod poate fi necirculabil, spre deosebire de mansardă care este întotdeauna circulabilă (îndeosebi locuibilă). Datorită celor două elemente caracteristice ale sale - inclinația abruptă și dubla înclinație a învelitorii pe fiecare latură - mansarda poate fi uneori confundată cu alte tipuri de acoperișuri. Adeseori și acoperișurile (podurile), ale căror învelitori se prezintă cu o singură înclinație și cu pante mici (adesea cu înălțimi reduse), pot fi considerate, în mod impropriu, mansarde. Acoperișul în stil
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
pe fiecare latură - mansarda poate fi uneori confundată cu alte tipuri de acoperișuri. Adeseori și acoperișurile (podurile), ale căror învelitori se prezintă cu o singură înclinație și cu pante mici (adesea cu înălțimi reduse), pot fi considerate, în mod impropriu, mansarde. Acoperișul în stil Gambrel , vizibil de obicei pe hambarele fermelor din Nordul Americii, este foarte asemănător cu mansardele. Cele două tipuri fac parte din categoria acoperișurilor cu învelitori înclinate (în ape) și ambele tipuri au suprafețele înclinate la două unghiuri
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
căror învelitori se prezintă cu o singură înclinație și cu pante mici (adesea cu înălțimi reduse), pot fi considerate, în mod impropriu, mansarde. Acoperișul în stil Gambrel , vizibil de obicei pe hambarele fermelor din Nordul Americii, este foarte asemănător cu mansardele. Cele două tipuri fac parte din categoria acoperișurilor cu învelitori înclinate (în ape) și ambele tipuri au suprafețele înclinate la două unghiuri diferite. Însă mansarda este un acoperiș „în formă de pavilion”, cu planuri înclinate pe toate laturile clădirii, spre deosebire de
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
stil Gambrel , vizibil de obicei pe hambarele fermelor din Nordul Americii, este foarte asemănător cu mansardele. Cele două tipuri fac parte din categoria acoperișurilor cu învelitori înclinate (în ape) și ambele tipuri au suprafețele înclinate la două unghiuri diferite. Însă mansarda este un acoperiș „în formă de pavilion”, cu planuri înclinate pe toate laturile clădirii, spre deosebire de acoperișul în stil Gambrel, cu planuri înclinate doar pe două laturi. O diferență semnificativă între cele două tipuri de acoperiș este reprezentată de culmea lor
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
planuri înclinate doar pe două laturi. O diferență semnificativă între cele două tipuri de acoperiș este reprezentată de culmea lor, care este mult mai ascuțită în cazul acoperișurilor în stil Gambrel. În Franța și Germania nu există o distincție între mansardă și acoperișul de tip Gambrel; ambele feluri sunt numite „mansarde”. În limba franceză termenul "mansarde" se referă la stilul acoperișului sau la spațiile de locuit (garret). Mansarda permite optimizarea spațiului din "așa zisele poduri", oferind posibilitatea de a obține nivele
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
cele două tipuri de acoperiș este reprezentată de culmea lor, care este mult mai ascuțită în cazul acoperișurilor în stil Gambrel. În Franța și Germania nu există o distincție între mansardă și acoperișul de tip Gambrel; ambele feluri sunt numite „mansarde”. În limba franceză termenul "mansarde" se referă la stilul acoperișului sau la spațiile de locuit (garret). Mansarda permite optimizarea spațiului din "așa zisele poduri", oferind posibilitatea de a obține nivele suplimentare la etajele existente, reducând necesitățile legate de zidărie. Adeseori
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
este reprezentată de culmea lor, care este mult mai ascuțită în cazul acoperișurilor în stil Gambrel. În Franța și Germania nu există o distincție între mansardă și acoperișul de tip Gambrel; ambele feluri sunt numite „mansarde”. În limba franceză termenul "mansarde" se referă la stilul acoperișului sau la spațiile de locuit (garret). Mansarda permite optimizarea spațiului din "așa zisele poduri", oferind posibilitatea de a obține nivele suplimentare la etajele existente, reducând necesitățile legate de zidărie. Adeseori potențialul decorativ al mansardelor este
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
acoperișurilor în stil Gambrel. În Franța și Germania nu există o distincție între mansardă și acoperișul de tip Gambrel; ambele feluri sunt numite „mansarde”. În limba franceză termenul "mansarde" se referă la stilul acoperișului sau la spațiile de locuit (garret). Mansarda permite optimizarea spațiului din "așa zisele poduri", oferind posibilitatea de a obține nivele suplimentare la etajele existente, reducând necesitățile legate de zidărie. Adeseori potențialul decorativ al mansardelor este exploatat prin realizarea de învelitori cu suprafețe curbe convexe sau concave și
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
termenul "mansarde" se referă la stilul acoperișului sau la spațiile de locuit (garret). Mansarda permite optimizarea spațiului din "așa zisele poduri", oferind posibilitatea de a obține nivele suplimentare la etajele existente, reducând necesitățile legate de zidărie. Adeseori potențialul decorativ al mansardelor este exploatat prin realizarea de învelitori cu suprafețe curbe convexe sau concave și prin ornamentarea lucarnelor. Un motiv controversat al răspândirii mansardelor este legat de încercarea proprietarilor de a eluda taxele. Un exemplu al acestei afirmații se regăsește în cartea
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
posibilitatea de a obține nivele suplimentare la etajele existente, reducând necesitățile legate de zidărie. Adeseori potențialul decorativ al mansardelor este exploatat prin realizarea de învelitori cu suprafețe curbe convexe sau concave și prin ornamentarea lucarnelor. Un motiv controversat al răspândirii mansardelor este legat de încercarea proprietarilor de a eluda taxele. Un exemplu al acestei afirmații se regăsește în cartea "How to Make a Country Place" (din 1914), în care se citește „"Monsieur Mansart a eludat taxa ferestrelor din Franța prin dotarea
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
Franța, ea a fost adoptată în 1798, la 132 de ani după moartea vestitului arhitect. Exemple mai recente sugerează că clădirile din Franța sau America au fost taxate în funcție de numărul de etaje sau în funcție de înălțimea lor (considerată până la cornișă). Așadar, mansardele erau excluse din restricții. Această ultimă explicație se apropie mai mult de adevăr: în 1783 era în vigoare o lege pariziană în care se impunea o limită de 20 de metri la inălțimea maximă a clădirilor. Fiind considerată acea înălțime
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
din restricții. Această ultimă explicație se apropie mai mult de adevăr: în 1783 era în vigoare o lege pariziană în care se impunea o limită de 20 de metri la inălțimea maximă a clădirilor. Fiind considerată acea înălțime până la cornișă, mansardele erau excluse din restricții. O revizuire din 1902 a acelei legi a făcut posibilă realizarea de trei (sau patru) etaje în astfel de acoperișuri. Mansarda este o elaborare a vechilor acoperișuri medievale cu caracter gotic (care aveau învelitori foarte înclinate
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
de 20 de metri la inălțimea maximă a clădirilor. Fiind considerată acea înălțime până la cornișă, mansardele erau excluse din restricții. O revizuire din 1902 a acelei legi a făcut posibilă realizarea de trei (sau patru) etaje în astfel de acoperișuri. Mansarda este o elaborare a vechilor acoperișuri medievale cu caracter gotic (care aveau învelitori foarte înclinate). Ea fost popularizată în Franța de arhitectul François Mansart (1598-1666). Deși nu a fost el inventatorul, acest tip de acoperiș îi poartă numele deoarece a
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
Deși nu a fost el inventatorul, acest tip de acoperiș îi poartă numele deoarece a fost folosit în mod remarcabil în proiectele sale. Stilul a fost preluat de numeroși arhitecți printre care se numără nepotul său Jules Hardouin Mansart, (1675-1683). Mansarda s-a răspândit încă o dată după anul 1850, cu planurile de renovare ale lui Haussmann pentru capitala Franței, într-un curent arhitectural numit „Stilul Al doilea Imperiu”. Stilul Al doilea Imperiu s-a extins pe tot globul, fiind adeseori adoptat
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
reprezentative și administrative, precum sedii de guvern, primării, hale, hoteluri și gări. În Statele Unite și în Canada (îndeosebi în Noua Anglie) acel stil a fost adoptat și pentru locuințele private, cu adăugiri de anumite elemente „italienizante” sau neogotice. Turnulețele cu mansardă au devenit un element foarte răspândit în multe proiecte. Planul urbanistic adoptat de New York City în 1916 a favorizat construirea mansardelor; pentru clădirile înalte exista restricția ca ultimele etaje să fie prevăzute cu fațadele retrase, față de cele ale etajelor inferioare
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
acel stil a fost adoptat și pentru locuințele private, cu adăugiri de anumite elemente „italienizante” sau neogotice. Turnulețele cu mansardă au devenit un element foarte răspândit în multe proiecte. Planul urbanistic adoptat de New York City în 1916 a favorizat construirea mansardelor; pentru clădirile înalte exista restricția ca ultimele etaje să fie prevăzute cu fațadele retrase, față de cele ale etajelor inferioare. În mod evident consecința aceastei proceduri a fost adoptarea mansardei din partea mai multor proiectanți. În anii '70 și '80 constructorii erau
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
Planul urbanistic adoptat de New York City în 1916 a favorizat construirea mansardelor; pentru clădirile înalte exista restricția ca ultimele etaje să fie prevăzute cu fațadele retrase, față de cele ale etajelor inferioare. În mod evident consecința aceastei proceduri a fost adoptarea mansardei din partea mai multor proiectanți. În anii '70 și '80 constructorii erau interesați de elementele stilistice ale arhitecturii postmoderniste și au adaptat podurile clădirilor pentru noi locuințe în mai multe zone ale Statelor Unite. Aspectul exterior al mansardelor a fost adoptat și
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
proceduri a fost adoptarea mansardei din partea mai multor proiectanți. În anii '70 și '80 constructorii erau interesați de elementele stilistice ale arhitecturii postmoderniste și au adaptat podurile clădirilor pentru noi locuințe în mai multe zone ale Statelor Unite. Aspectul exterior al mansardelor a fost adoptat și pentru realizarea fațadelor a mai multor edificii comerciale. În acel caz nu mai erau mansarde adevărate, ci doar un sistem de mascare a sistemelor de aer condiționat.
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
stilistice ale arhitecturii postmoderniste și au adaptat podurile clădirilor pentru noi locuințe în mai multe zone ale Statelor Unite. Aspectul exterior al mansardelor a fost adoptat și pentru realizarea fațadelor a mai multor edificii comerciale. În acel caz nu mai erau mansarde adevărate, ci doar un sistem de mascare a sistemelor de aer condiționat.
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
model chiar fiica lui, Else. Parterul edificiului este construit în bosaj și are ferestre largi în arc de cerc. Primele două etaje sunt decorate cu pilaștri dorici, cu ferestre în arc de cerc la primul etaj. Ultimele 2 etaje, la mansardă, prezintă lucarne decorate. Construcția dispune și de un subsol înalt care servește drept soclu al palatului. Colțurile construcției sunt realizate din corpuri rotunde îmbrăcate în coloane dorice acoperite de cupole. Inaugurat în 14 decembrie 1869, palatul a fost la început
Palatul Universității () [Corola-website/Science/307285_a_308614]
-
3. 578. Masgras Emilia Manuela, născută la 22 decembrie 1962 în București, România, fiica lui Masgras Ghiță și Polina, cu domiciliul actual în Suedia, 56028 Lekeryd, Stromsholm S, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Frumoasă nr. 52, et. 5, mansarda, 28, sectorul 1. 579. Nepot Monica Carmen, născută la 30 martie 1953 în Albă Iulia, județul Albă, România, fiica lui Nepot Toma și Alexandrina, cu domiciliul actual în Suedia, 21448 Malmo, Lantmanngatan 52 C, cu ultimul domiciliu din România, Piatra-Neamt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
utilă a locuinței este formată din suprafața locuibila împreună cu suprafața dependințelor. ... Articolul 29 (1) Tariful de bază prevăzut la art. 27 se reduce, după caz, pentru întreaga suprafață locuibila, după cum urmează: ... - 15% pentru camerele situate la subsol, demisol sau în mansarde aflate direct sub acoperiș; - 10% pentru locuințele lipsite de instalații de apă, canal, electricitate sau numai de unele dintre acestea; - 10% pentru locuințele construite din materiale de construcții inferioare, cum este paianta. (2) Reducerile se aplică cumulativ. Articolul 30 Tariful
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235978_a_237307]
-
nr. .... din ........... FIȘA suprafeței locative închiriate - model - Localitatea .............., sectorul/județul ..........., str. ............ nr. ...., bl. ...., sc. ...., corpul ......., ap. ....., situat la nivelul (etajul) ......*1), având: încălzire ...........*2), apă curentă .......*3), canalizare .........*4), instalație electrică ...................*5), construit din materiale inferioare .....................*6). ---------- *1) Subsol, etaj, mansardă, alte niveluri. *2) Centrală, sobe cu gaze, alte mijloace de încălzire. *3) În locuință, în clădire, în curte, în stradă. *4) Idem. *5) Da sau nu. *6) Da sau nu. *7) Cameră, hol, oficiu, baie, bucătărie, vestibul, cămară, WC, debara
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261503_a_262832]
-
constructiv. Suprafață construită se considera suprafață cuprinsă în conturul exterior al zidurilor înconjurătoare. În cazul clădirilor cu mai multe etaje se va înscrie suprafață construită desfășurată - total, care reprezintă suma suprafețelor secțiunilor orizontale ale tuturor nivelurilor clădirii (subsol, parter, etaj, mansarda, exclusiv podurile circulabile și necirculabile), delimitate de conturul exterior al pereților exteriori. În suprafață construită desfășurată nu se cuprind suprafețele aferente treptelor exterioare, teraselor neacoperite, curților interioare și exterioare de lumină sau de acces mai mari de 4 mp, subsolurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134704_a_136033]