5,349 matches
-
să treacă la adevăratul atac. În fața armatei statului Chu, de câteva ori mai numeroasă decât armata proprie, Sun Wu a decis să adopte tactica atacului-fulger. A selectat câteva mii de ostași bine pregătiți și le-a ordonat să plece în marș forțat spre frontiera statului vecin. Surprins de veste, regele statului Chu a dat dispoziție ca generalii Nang Wa și Shen Yinshu să adune toate forțele armate din țară pentru a se opune inamicului. La Baiju, cele două oștiri s-au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
scris așa cum am scris”, afirmă dl profesor. Așa să fie, dar G. Călinescu a mai scris niște texte, în ziare, care au sute de mii de cititori, nu cât o sală de curs, în care glorifica agresiunea comunistă asupra României, marșul biruitor spre viitor, ce nu putea fi împiedicat de „bizarul cioplitor” Brâncuși sau „transfugul” Eugen Ionescu, cum îi numea divinul critic. Câți oare alți tineri, ce-și căutau drumul în viață în acei ani tulburi, își vor fi spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
apă și degeaba mai spun toate astea o dată, tu râzi acum și crezi că-i o poveste din alea ca ale lui Coșuță, fără început și fără sfârșit, în care lumea se plictisește și face gălăgie, iar tovarășa îl trimite marș la loc Coșuță!, și Coșuță se duce cu capul plecat - ca la începutul romanului - până la scăunel (te rog, Coșuță, rămâi așa până am să mă întorc la tine), și e prea de tot, sunteți chiar toți aici, Angelica mucioasa, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
familiilor, măcar arătându-se drăguți și cu bani dacă tot lipseau întreaga săptămână de-acasă. Au costat 330 de lei, vă spun precis, iar tata n-a avut rețineri din cauza prețului, ci din pricina liniei lor impetuoase, de șalupă aflată în marș, mi-a pus palma pe frunte să verifice dacă nu cumva am febră, m-a întrebat de patru ori, ca și cum nu-mi auzea răspunsul și rugămințile, dacă sunt sigur că nu-mi place alt model, era mirat în orice caz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
întuneric și mai ales tăcere ca să se desprindă de unde e ascuns, un om cu ochi fosforescenți care plutește într-un sac negru, invizibil, o bucată de întuneric mișcătoare, cel mai bine e să-i ardem una peste bot, BauBau tâmpit, marș din scrisoarea asta în care Matei doarme în care cocorii încă mai zboară prin sufragerie în care Oneață Augustin nimerește bara fără să-l observe cineva în care Anglia e atât de departe printre cețuri și lumini de reflectoare, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Gustul păcii e dulce. Ca halvița. Și vine o zi, în tumultul războiului cu oamenii mari, când orice copil îl descoperă, întâmplător, după zeci și sute de săptămâni petrecute în tranșee și pe câmpurile de luptă, după asalturi, ambuscade, retrageri, marșuri, încercuiri și regrupări care sunt toate, absolut toate, acre ca lămâia sau ca zarzărele. Din acea clipă, înverșunarea și curajul încep să scârțâie, spiritul beligerant se înmoaie, punțile de legătură cu inamicul se întind tot mai des și mai trainic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
lega într-un Moment filosofic (înrudit cumva cu emisiunea Moment poetic, de la radio). Ca o concluzie, nimic în Drumul Taberii nu era la voia întâmplării. Poate și în trecut, în negura istoriei, nu de pomană pandurii lui Tudor își opriseră marșul și-și întinseseră corturile într-un asemenea loc. Cu mintea înfierbântată de flăcăruia libertății și cu picioarele încinse în cizmele cu carâmb, Vladimirescu trebuie să fi adulmecat un fel de ordine celestă care sălășluia pe câmpurile alea pline de ciulini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Îți tăia definitiv pofta de mîncare dac-o vedeai. Așa că, vă asigur, a optat pentru cel mai mare volum din preajmă. Uneori, Îmi place să cred că primele clipe ale luptei mele pentru existență au fost Însoțite, ca Într-un marș triumfal, de ferfenițirea romanului Moby Dick. Acest lucru ar explica, poate, firea mea, extrem de aventuroasă. Alteori, cînd mă năpădește gîndul că sînt un proscris și un ciudat, sînt convins că de vină e Don Quijote. Ascultați aici : “Pe scurt, atît de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
afle dacă într adevăr aceste alegeri au fost sau nu furate. BEC a dat explicații abracadabrante, din care am înțeles doar că a fost vorba de o eroare umană și că ar fi urmat să fie corectată cândva. Deranjat din marșul triumfal, PSD a reacționat furibund, acuzându-l pe Traian Băsescu că vrea să destabilizeze țara și că distruge imaginea României în lume. Imagine care altfel ar fi impecabilă, ca și cum acuzația de corupție la nivel înalt nu ar exista deja în
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
informații nepărtinitoare despre programele principalelor partide și despre candidații acestora, din care mi-am permis să citez mai sus, într-un mod care cred că exclude mediatizata teorie a partizanatului politic (care a stat la baza renunțării la proteste și marșuri ca în 1992 a asociațiilor civice). Chiar Horia-Roman Patapievici a declarat și el că „vremea apelurilor și a demonstrațiilor a trecut”, având în vedere o situație diferită de cea din 1992 când societatea civilă s-a mobilizat împotriva ascensiunii extremismului
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
fugit. Armata e cu noi, poporul e cu noi. Ministerul de Interne să ordone reîntoarcerea în cazărmi. Am învins!» (Mircea Dinescu, discurs la TVR, 22 decembrie 1989, în jurul orelor 13:00); pe străzile orașelor din toată țara s-au declanșat marșuri spontane (solidare). [...] Televiziunea Română, devenită «liberă», anunța preluarea puterii de către un nou organism politic, Frontul Salvării Naționale (denumire parcă inspirată de alt front comunist din 1944-1945), al cărui scop era instaurarea democrației. Din Consiliul de Conducere făceau parte, printre alții: Doina
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
într-un plămân, dacă-l găseam, și așa mai departe. Sau să-i fac un semn pe față, un semn pe care să-l poarte toată viața cu el și care să însemne „Sunt bou“. Auzeam în imaginația mea un marș din film, interpretat la tobe și fluier, și îmi închipuiam cum îl tai în bucăți, artistic, filmat de la mare distanță, poate doi kilometri, dar șarful era pe noi, pe mine, pe cuțit, pe băltoaca de sânge care-l înconjura pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
dintre noi trei, iar noi făceam tot ce voia ea. Irina a început să fluiere pe tăcute, cu un surâs în ochi, de parcă gusta dinainte o idee ce-i trecuse prin minte. Apoi, fluieratul ei a devenit sonor; era un marș comic dintr-o operetă la modă pe atunci, iar noi, încă speriați de ceea ce ne pregătea, am început să fluierăm și noi; mărșăluiam încet, ca o fanfară irezistibilă, simțindu-ne în același timp victime și învingători. S-a întâmplat când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
morților la vedere, afară, pe suporturi de lemn, înconjurate de cercuri de var, ca lumea să nu se apropie, în așteptarea căruțelor de la cimitir. Era acolo o bătrână care se ruga în genunchi, în fața bisericii, iar noi, înaintând în sunetul marșului, era cât pe-aci s-o lovim. A ridicat spre noi un pumn mic, uscat și galben, zbârcit ca o castană, cu pumnul celălalt sprijinindu-se de trotuar, și a strigat: - Domni blestemați! - ba chiar: - Blestemați! Domni! - de parcă ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
fetele au jucat ața și-am desenat un șotron mare și unu’ avea pistol cu ventuze și tanti Lenuța s-a îmbătat și-a plâns, „cui mă lași tu, Nelule...” și tata i-a spus „proasto, te faci de râs, marș și te culcă...” și mama m-a lăsat să stau chiar lângă sicriu și-am văzut cum au bătut cuiele în sicriu, avea un ciocan mare, am aruncat și eu cu țărnă când l-au coborât pe frânghii în groapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ducă sicriul... îmi șoptește contabilul. - De ce eu? - N-avem altul! Ce vrei, să pun vreo babă? - Dar eu... - Un, doi, trei... acum, ridicați! sprijin mortul pe umărul drept. Lângă mine, Ionel, băiatul mortului, privește în gol, ca soldatul înainte de începerea marșului. Nu e așa de greu și nici cimitirul nu e chiar atât de mare. Așteptăm să iasă băiatul în trening care duce crucea și preotul cu țârcovnicul și ne pornim, chinuindu-ne să respectăm cadența. Ne oprim cam o dată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
carpetele astea au rolul de a-i ajuta pe cei rămași în urmă. — Străinii ne vor vedea pe noi și vor vedea numele lui Shane, zice tata. Nu voiam să le zboare mintea la te miri ce. Farfuriile își încep marșul lent în jurul mesei în direcția acelor de ceasornic. Umplutura. Măslinele. Sosul de afine. — Voiam triunghiuri roz, dar toate carpetele au triunghiuri roz, zice mama. E simbolul nazist pentru homosexuali. Zice: Tatăl tău a propus triunghiuri negre, dar asta ar însemna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ascuns. Deschidem lista publică de subscriere la program și va fi cea mai mare acțiune politică europeană, vom sili guvernul corupt să plece de la putere prin semnăturile adunate pe lista noastră. Vor fi milioane de semnături, o forță. Va fi marșul nostru asupra Bucureștilor, în tăcere, cu putere și neîndurare." Ideea era cu totul trăsnită. Dar așa cum o prezentase colonelul August Stoicescu, în simplitatea și șiretenia ei, dacă nu o taxai drept o naivitate, putea deveni o amenințare serioasă la ordinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
pelin de mai. Adjutantul îl privi fix pe Bîlbîie, acesta se mai liniștise, după o clipă de ezitare se ridică de la masă și în cursul mișcării, hîrîind scaunul pe podele, rosti "Caraiman, domnul Caraiman este așteptat la Vladia. Urmează un marș asupra Capitalei. Ca-n Italia, marșul asupra Romei, toată lumea la cazarmă, nimeni nu mișcă în front. Ceea ce am văzut la Vladia mi-a ajuns." În stradă, Bîlbîie l-a prins de braț, "nu putem merge prea mult împreună, oricum, ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fix pe Bîlbîie, acesta se mai liniștise, după o clipă de ezitare se ridică de la masă și în cursul mișcării, hîrîind scaunul pe podele, rosti "Caraiman, domnul Caraiman este așteptat la Vladia. Urmează un marș asupra Capitalei. Ca-n Italia, marșul asupra Romei, toată lumea la cazarmă, nimeni nu mișcă în front. Ceea ce am văzut la Vladia mi-a ajuns." În stradă, Bîlbîie l-a prins de braț, "nu putem merge prea mult împreună, oricum, ești în uniformă, și eu nu pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de bine de "cazul" său, încît îi era teamă să nu fie o simplă potriveală, o coincidența stupidă, mai ales potrivirea de nume Stoicescu la Vladia, Stoicescu în casa lui Basarab Cantacuzino, la recepția oferită în cinstea lui Italo Balbo. Marșul asupra Capitalei, marșul asupra. Romei. Stoicescu-Balbo. Ca în romanele cu aventuri. Era de-a dreptul caraghios, dacă i-ar spune așa ceva lui Mihail l-ar trimite la plimbare. În viață nu există coincidențe, cu atît mai mult în lumea noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cazul" său, încît îi era teamă să nu fie o simplă potriveală, o coincidența stupidă, mai ales potrivirea de nume Stoicescu la Vladia, Stoicescu în casa lui Basarab Cantacuzino, la recepția oferită în cinstea lui Italo Balbo. Marșul asupra Capitalei, marșul asupra. Romei. Stoicescu-Balbo. Ca în romanele cu aventuri. Era de-a dreptul caraghios, dacă i-ar spune așa ceva lui Mihail l-ar trimite la plimbare. În viață nu există coincidențe, cu atît mai mult în lumea noastră. Doar cauze și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
un regat al ordinii, al credinței, al devotamentului. Toată lumea în uniformă și toți într-o aliniere perfectă. Ca la masa de exerciții tactice, Caraiman e totuși un prusac și sîngele apă nu se face. Uniforme, fanfare, clopoței, steaguri, pas de marș, salut organizat și unison! S-ar putea să reușească, eșantionul viitoarei Țări ar putea să-l dea gata pe domnul Caraiman, cam sastisit de cabarete. Uniforme și bani. Va avea grijă să-l îngroape sub eghileți, canafi, ciucuri, cizme, unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
formațiuni paramilitare și pe toți îi năucise un val de supunere devotată, bezmetică în lipsa ei de gîndire și inițiativă, le plăcea, ăsta era succesul colonelului Ștoicescu, le plăcea să nu mai gîndească, să se miște pe ulițe în formație de marș, să înțepenească în posturi de pază, să mănînce la cazan zdrăngănind din gamele, să facă ronduri noaptea, să umble tîrîș pe coclauri fără sa crîcnească, să se îmbrace la fel și să nu vorbească decît întrebați. Dacă priveai lucrurile cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
acvamarin numele unor cafenele belgrădene, cu caligrafia lui de pe albumașele cu insule: Brioni, Boka, Pescărușul, Marinarul, Zori de zi, Cafeneaua sârbă, Poarta Vidinului, Poarta Stambulului, Skadarlija, La trei pălării, La doi cerbi, Sub tei, La trei ciorchini, Šumatovac, Șapte zile, Marșul de pe Drina, Kalemegdan, Kolarac, Patria, Plugarul, Obrenovac, Oplenac, Orașul lui Dušan, La vărsare, Smederevo, Cornul de vânătoare, Semnul mirării, Ultima șansă. Realizatorilor nu le‑a scăpat nici momentul morții lui, exact În ziua când primul lui nepot Împlinea doisprezece ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]