775 matches
-
din care face parte și societatea noastră, ca membru fondator. La invitația Asociației Social - Culturale ”George Coșbuc” a românilor din Transcarpatia, președinte Dr. Gh. Simonca, delegația noastră a participat la cea de-a a VI - a ediție a Festivalului Folcloric Maramureșean ” Mărțișor - 96 ”. A fost o afirmare a frumuseții și vigorii artei populare maramureșene a unei zone etnografice În care arta și autenticul aduc o mărturie a unei prezențe românești milenare. (Al. Murgu) 18 martie Se propune Consiliului municipal Iași dezvoltarea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Social - Culturale ”George Coșbuc” a românilor din Transcarpatia, președinte Dr. Gh. Simonca, delegația noastră a participat la cea de-a a VI - a ediție a Festivalului Folcloric Maramureșean ” Mărțișor - 96 ”. A fost o afirmare a frumuseții și vigorii artei populare maramureșene a unei zone etnografice În care arta și autenticul aduc o mărturie a unei prezențe românești milenare. (Al. Murgu) 18 martie Se propune Consiliului municipal Iași dezvoltarea zonei balneare Nicolina - Galata prin care să se pună În valoare tezaurul cultural
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
la Sorbana, este ales prefect la Caracas. În contextul schimbărilor din țară dorește să se implice În procesul de privatizare, organizare economică și dacă va fi posibil să construiască pe o colină a Caracașului o biserica din lemn În stil maramureșean. Lidia Demetrescu (Columbia) profesoară de latină este sufletul micii comunități din Bogota. În Brazilia trăiesc numeroase familii venite din țară cca 20.000 persoane. La Săo Paulo se află colonia cea mai numeroasă. Majoritatea vin periodic În România pe care
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
un ștergar peste care stă o tavă de lemn Încrustat. În odăi fotolii acoperite cu perne și carpete cu motive românești. Pe unde se poate se etalează bibelouri: lupoaica, ploscuțe, un oltean cu cobiliță, păpuși cu fețe bănățene sau clopuri maramureșene, Învelitori din Bucovina, opincuțe moldovenești, marame oltenești. Când se adună la masă măcar odată pe săptămână servesc meniuri tradiționale și vorbesc pitoresc ca În Ardeal, moale ca În Moldova, precipitat ca oltenii după caz. În anumite zile ale anului se
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
descoperirea dinamitei Într-o conferință pe tema „Poate fi literatura globalizată?”, Gheorghe Schwartz susține teza conform căreia nu limba frânează procesul globalizării, ci eterogenitatea mentalităților și a moravurilor. Cu alte cuvinte, nu contează dacă scrii în americană sau în graiul maramureșean, important e să poți vedea lumea (Weltanschauung!) ca și un... Ca și un ce? Ca și un timișorean sau ca și un new-yorkez? Aici n-am înțeles prea bine... Probabil că Schwartz crede într-un soi de ecumenism generalizat, într-
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
explic de ce Maramureșul e regiunea românească cea mai cunoscută în Occident. În orice caz, în Franța. Sigur, turismul, frumusețea așa-zis sălbatică a acestei regiuni, faima etnologică întreținută încă din timpul lui Ceaușescu, fotografii care s-au perindat pe meleagurile maramureșene, bisericile de lemn, veșmintele locuitorilor, toate astea au contribuit, nu încape nici o îndoială. Jean Cuisenier, starostele etnologilor francezi, a scris o carte, Memoria Carpaților (tradusă de curând și în românește, la Editura Echinox din Cluj), în care Maramureșului i se
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
curând și în românește, la Editura Echinox din Cluj), în care Maramureșului i se consacră cel mai mare număr de pagini. Gurile rele (cum sunt și eu considerat de unii...) ar spune că faima Maramureșului se datorează mai degrabă adolescenților maramureșeni care se prostituează în Bois de Boulogne sau adulților care cerșesc cu seninătate pe străzile Parisului. (Cerșetorii aceștia nu sunt numai țigani, cum le place unora să spună, ci chiar țărani maramureșeni, bărbați și femei care se reped să-ți
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
că faima Maramureșului se datorează mai degrabă adolescenților maramureșeni care se prostituează în Bois de Boulogne sau adulților care cerșesc cu seninătate pe străzile Parisului. (Cerșetorii aceștia nu sunt numai țigani, cum le place unora să spună, ci chiar țărani maramureșeni, bărbați și femei care se reped să-ți deschidă ușa, mai ales în fața oficiilor poștale (n-am înțeles de ce): încropesc ceva bani în felul acesta și apoi se întorc în satul de baștină și se pun să construiască o casă
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
procedeul. Și ceea ce nu e interzis e, firește, permis. Hectarele și chintalele de „cesiuni“ anuale nu mai respectă nici o regulă. Se vînd locuri dincolo de orice geografie, din Carpați pînă la marea cea mare. Lipovenii din Deltă le cumpără de la cioplitorii maramureșeni în lemn, oltenii de la secui, iar bănățenii de la detestabilii mitici. Moderna, climatizata și termopanizata FRF nu-și pune întrebări, ci doar întocmește acte, așteptînd probabil ca Juve, retrogradată, să cumpere loc de la Livorno, iar Milan, penalizată cu o grămadă de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
foloseau de formulare și dicționare. Așadar, prin traducerile făcute sub influența husită, prin cultura slavonă, prin istoriografia slavonă, exista în Moldova o mai mare deprindere culturală, se acumulase un mai mare fond pentru viitoarea tradiție, care ne interesează. De la traducerile maramureșene începe cultura care va forma tradiția moștenită de veacul al XIX-lea. Dar ceea ce e fără măsură de important și deosebește Moldova de celelalte provincii, ridicînd-o mult mai presus, e influența poloneză din veacul al XVI-lea și mai ales
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în colaborare cu Adrian Păscu), Moșnenii (1927) și Ion Creangă (1938, în revistă „Teatru”, în colaborare cu Adrian Păscu). Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Zburătorul”, „Azi”, „Tot”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Dimineață”, „Adevărul”, „Rampă”, „Tribuna” (Sibiu), „Icoane maramureșene” (Arad), „Însemnări ieșene”, „Opinia”, „Iașul literar”, „Flacăra Iașului”, „Teatrul”, „Luceafărul”, „Nistru”, „Moldova socialistă” (Chișinău). A mai semnat cu pseudonimele Sandu Țel, Tudor Zăganu. Inegale, scrierile lui Ț. au relevanță mai cu seamă când este vorba despre proza. Astfel, românul Turnuri
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
în genere de culegători modești, au apărut îndeosebi după anii ’70 ai secolului al XIX-lea în publicații că „Gutinul”, „Convorbiri literare”, „Gazeta poporului” „Șezătoarea” (Budapesta), „Foaia Soțietății pentru Literatură și Cultura Română în Bucovina” ș.a., prima colecție de folclor maramureșean a fost tipărită de Ț.: Poezii populare din Maramureș (1906). Sunt reunite aici peste două sute șaptezeci de piese, dintre care doar douăzeci și cinci balade, unele constituind o noutate (Năzdravanul, Fata fetelor, Hore despre cei doi frați, Gheorghe și Iosif, Roșmon crai
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
Encicl., 247; Ovidiu Bârlea, Academia Română și cultura populară, REF, 1966, 5-6; Dumitru Pop, Folcloristica Maramureșului, București, 1970, 53-84; Bârlea, Ist. folc., 422-423; Scrisori către Ioan Bianu, V, îngr. Marieta Croicu și Petre Croicu, București, 1980, 325-335; Gavril Istrate, Un folclorist maramureșean: Alexandru Țiplea, CRC, 1985, 27; Dumitru Pop, Cărturarul patriot Alexandru Țiplea, ST, 1985, 8; Liviu Petrina, O evocare a folcloristului și istoricului Alexandru Țiplea, FLC, 1985, 41; Ion Cuceu, Alexandru Țiplea (1885-1938), AAF, 1987; Țepelea, Rememorări, 144-146; Alexandru Borza, Prietenul
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
a folcloristului și istoricului Alexandru Țiplea, FLC, 1985, 41; Ion Cuceu, Alexandru Țiplea (1885-1938), AAF, 1987; Țepelea, Rememorări, 144-146; Alexandru Borza, Prietenul meu Alexandru Ciplea, folclorist, AAF, 1994-1996; Datcu, Dicț. etnolog., ÎI, 258-259; Otilia Marinescu, Lăură Temian, Ana-Maria Brezovski, Autori maramureșeni. Dicționar biobibliografic, Baia Mare, 2000, 139-140. I. D.
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
El culege roadele folkului: jumătate vită de colo; o sută de sticle de Riesling de la vreo cramă; mai o halcă de mistreț dacă nu unul întreg ceva amintiri, și ele folclorice, de pe la Oradea, sub formă de cojoace, mai o cergă maramureșeană, mai o duzină de blugi că se poartă. Să nu plece cu mâna goală din județ, pentru că a distrat lumea și i-a ridicat nivelul ideologic! De la Sibiu până la București, mai an, a lăsat un damf de brânză împuțită, trimisă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în 1966, cu versuri, la „Familia”, iar editorial în 1969, cu volumul Cer înfrunzit. Colaborează la „Familia”, „Steaua”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Literatura și arta” (Chișinău) ș.a. Volumul Cer înfrunzit evocă, într-o dicțiune simplă, stilizată, rădăcinile maramureșene ale lui G., anunțând un poet al tradiției ancestrale. „Trist și fericit deodată”, el retrăiește universul paradisiac al copilăriei, recuperează vestigiile trecutului unor locuri și motivele mitice și artistice care le-au făcut faimoase (soarele din cioplitura porților, coloritul luminiscent
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
fi dezvoltată în toate celelalte volume: aceea a degradării cosmosului în lumea modernă, lume de care el ține să se departajeze, nu o dată, în chip polemic. Dimineața cuvântului (1980) privilegiază valorile candorii, ale prospețimii și purității, într-o cromatică mereu maramureșeană, cu trimiteri etnofolclorice, dar și cu metaforizări moderne: „Cerga toamnei” tăinuiește „incendii de rodiri”, „Fata care trece pe drum / E prelungirea razei de soare.” Paralel, apare denunțarea „negrului de fum” (la propriu și la figurat) care amenință planeta. Herald al
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
sau bilunar, între 18 februarie și 9 septembrie 1990, ca „ediție specială a ziarului «Graiul Maramureșului»”. Redactor-șef este Augustin Cozmuța, iar coordonatori - V.R. Ghenceanu, Gheorghe Pârja, Alec Portase. Intenționând să ofere o imagine cât mai cuprinzătoare a vieții culturale maramureșene, publicația abundă în note și comentarii teatrale, muzicale, plastice, dar nu neglijează nici literatura. În paginile ei apar grupaje de versuri, însoțite de bune prezentări, ale unor poeți ca Gheorghe Chivu, Ion Iuga, Ioan Dragoș, Ion Baiaș, Ion Burnar, Ioana
GRAIUL DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287330_a_288659]
-
ICOANE MARAMUREȘENE, revistă de cultură apărută la Satu Mare, lunar, din noiembrie 1923 până în august 1924, avându-l ca redactor (director) pe George Mihail Zamfirescu. În articolul Fulguiri..., cu vădit caracter programatic, se afirmă: „Odată cu primul pas, gândul ne zboară spre voi, tineri
ICOANE MARAMURESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287498_a_288827]
-
Satu Mare, lunar, din noiembrie 1923 până în august 1924, avându-l ca redactor (director) pe George Mihail Zamfirescu. În articolul Fulguiri..., cu vădit caracter programatic, se afirmă: „Odată cu primul pas, gândul ne zboară spre voi, tineri intelectuali ai părților crișene și maramureșene. Trăiți și duceți pe umeri - alături de noi - povara acestor vremi neguroase. Dușmanii omului vor să ne fure sufletele, să le zvârle în flăcările gurilor de iad ce se deschid, amenințătoare, în calea noastră.” În primul număr se publică articolul Comemorarea
ICOANE MARAMURESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287498_a_288827]
-
dar volumul de versuri Lumini pentru vămi rămâne în manuscris din lipsă de mijloace editoriale. D. publică fragmente din acesta în revistele „Tribuna”, „Orizont”, „Steaua”, până în 1973, când cartea apare sub titlul Poezii. Versurile aparțin unui elegiac solitar; plaiurile natale, maramureșene, unde scriitorul și-a petrecut copilăria și primii ani ai tinereții, sunt o temă predilectă. Caracteristic poeziei lui este sentimentalismul alimentat de nostalgii vagi, de doruri și melancolii. Cântec al toamnei, versurile au o turnură de romanță sau de rugă
DANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286681_a_288010]
-
S. Vulcan". La Sighet a existat săptămânalul religios Dumineca, organul vicariatului unit al acestui oraș (cu un tiraj de 500 de exemplare, a avut rolul declarat "de a răspândi cultura religioasă catolică în popor și printre intelectuali"316) și Gazeta Maramureșeană,fondată în 1918 de un comitet de români uniți. La Bixad (Satu Mare) a fost publicată revista Cuvântul Adevărului, organ al călugărilor bazilieni care se ocupau în special de "predică"317. Publicația Clujul Creștin sau Viața Creștină (tipărită săptămânală) a apărut
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
quad. 1672, 12.II.1920. La Civilta Cattolica, quad. 1677, 23.IV.1920. La Civilta Cattolica, 1926. Curierul creștin, Cluj, 1934. Curierul parohiei catolice din Galați, Galați, 1925-1930. Duminica, Baia Mare, 1935. Ecclesia, nr. 286, 1950. Farul nou, București, 1934-1944. Gazeta Maramureșeană, Sighet, 1918. Gazeta Transilvaniei, Blaj, 1917-1918. Jugendfreund, București, 1921-1924. Lumina creștinului, Iași, 1913-1916, 1919-1944. Monitorul oficial, nr. 61, 15 martie 1930. Osservatore romano, Roma, 1924-1940. Revista catolică, București, 1912-1916. Sentinele catolică, Iași, 1921-1934. Sentinela Ortodoxă, Iași, 1932. Sionul românesc, Lugoj
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a alin. (1) al art. 1 a fost modificată
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192675_a_194004]
-
română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a alin. (1) al art. 1 a fost modificată
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210324_a_211653]