2,011 matches
-
limite normale, datorată tulburărilor de instalare a respirației extrauterine, imediat după naștere. inadaptare - consecința directă a deficienței sau incapacității care diminuează ori limitează gradul de manifestare socială a persoanelor cu dizabilități; se poate manifesta sub diverse forme: inadaptare propriu‑zisă, marginalizare, inegalitate, segregare, excludere. incapacitate - o pierdere, o diminuare totală sau parțială a posibilităților fizice, mintale, senzoriale etc., consecință a unei deficiențe care împiedică efectuarea normală a unor activități. Indiferent de forma de manifestare (fizică, senzorială, mintală etc.), incapacitatea conduce la
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a Muncii privind eliminarea muncii copilului (18 iunie 2002). • Hotărârea nr. 1215/2002 pentru aprobarea Strategiei naționale privind protecția specială și integrarea socială a persoanelor cu handicap din România. • Legea nr. 116 din 15 martie 2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale. • Ordinul nr. 748/460 din 7 octombrie 2002 pentru aprobarea criteriilor de încadrare și a modului de autorizare a unităților protejate. • Ordonanța nr. 14 din 30 ianuarie 2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
conferințe a impus nevoia de regândire a domeniului educației considerat și denumit special. De asemenea, au apărut o serie întreagă de întrebări la care trebuie găsite răspunsuri: Ce se înțelege prin termenul de special?; De ce specialul impune de multe ori marginalizarea și excluderea, nu și sprijinul și efortul în comun?; Nu cumva prin sprijin suplimentar alimentăm o formă la fel de dăunătoare de discriminare, discriminarea pozitivă?; Oare nu ar trebui găsite căile pentru a răspunde într‑o manieră globală tuturor copiilor, eliminând orice
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
autenticist etc. pur și simplu nu are cum să fie postmodern”. Demersul critic al lui Ciprian Șiulea vizează în esență un anumit mod de a transforma p. românesc într-un mit compensator triumfalist, prin nesocotirea spiritului critic, rămas într-o marginalizare categorică „față de mainstream-ul mesianic, delirant propagandistic și «constructiv» cu orice preț și în orice condiții”. Existența unor asemenea controverse vădește faptul că un consens cu privire la identitatea, natura, particularitățile, amploarea și importanța fenomenului pe tărâm românesc e departe de a se
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
sale. Decizie terapeutică Isabelle dorește să facă o terapie cognitiv-comportamentală care, în cazul ei, reprezintă indicația potrivită. Ea este reticentă la prescrierea de medicamente. Deși severă, fobia sa socială nu are în prezent un caracter de urgență, nu antrenează o marginalizare socială care să o pună în pericol pe termen mai mult sau mai puțin lung. Pacienta are, de altfel, resurse psihologice (distanțare față de tulburarea sa și motivație) și familiale. Terapeutul îi propune o terapie la început individuală, apoi de grup
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
rezistenței pare să fi fost spart de public și unele mesaje receptate. Sociologia a avut rolul ei În explozia socială din decembrie 1989. Maria Larionescu: Instaurarea comunismului a coincis cu o ruptură În cariera sociologiei ca știință cu vocație critică. Marginalizarea disciplinei s-a făcut În valuri de intensitate diferită de respingere, În funcție de factori de context extern și intern. În condițiile ,,Înghețului” ideologic stalinist, sociologia a fost eliminată dintre disciplinele didactice, prin Reforma Învățământului din 1948, desființată ca cercetare instituționalizată prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a le asimila și deci de a se lăsa reformat. Multe dintre cercetările de teren nu au putut fi publicate integral din cauza interdicțiilor cenzurii, acumulându-se ca rapoarte de cercetare de ,,uz intern”. Cercetarea sociologică repeta, În anii ’80, ciclul marginalizării politice. Un exemplu sugestiv l-au constituit studiile de sociologia religiei, desfășurate de Universitatea din București, care au constatat o religiozitate activă și medie la 70% din eșantionul reprezentativ utilizat și 16% atei. Rezultatele au nemulțumit profund conducerea de partid
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
era, probabil, un vârf, ultimul, al liberalizării. Desigur, un asemenea punct de vedere a fost de natură a irita ideologic regimul, dar, cu siguranță, ar fi putut, probabil, contribui la eliberarea ideologică a sociologiei, care, oricum, era În proces de marginalizare. Dificultatea de a Încadra sociologia În complexul marxist-leninist a fost, În concluzie, de natură a plasa nou-venitul Într-o zonă exterioară ideologiei, tolerată Într-o oarecare măsură. Al doilea argument: strategia „valorificării sociologiei occidentale” Ipoteza 4: Strategia „valorificării elementelor valoroase
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de vedere doctrinar, supremația vârstei adulte. Disimulată din ipotetica supremație a masculinului față de feminin, această superioritate a vârstei adulte ne determină să afirmăm, parafrazându-l pe Marx, că istoria tuturor societăților, de la cele primare până la cele dezvoltate, este una a marginalizării generației tinere. Toate societățile le impun tinerilor, În cadrul formării virtuții răbdării, o perioadă de expectativă, de așteptare până la accederea la pozițiile sociale. Și ce poate fi mai frustrant decât oprirea accesului la un status social, mai ales atunci când tinerii sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
percepții taumatizante a raporturilor sociale În anii copilăriei și ai formării personalității. Se pare că Își dorește revanșa unei copilării nefericite, a unor umilințe, a unor experiențe catastrofice. Cei din jur s-au aliat, sunt complici În acest scenariu al marginalizării sale. Dacă grupul a reușit Într-o muncă Întreprinsă În comun, dacă a atins un obiectiv, a cooperat pentru a rezolva o problemă, dacă o analiză devine susceptibilă să procure o satisfacție colectivă, perversul psihosocial se opune până la ultimul strop
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Atitudinea lui rebelă a determinat exmatricularea înainte de examenul de stat și i-a creat dificultăți în calea unei inserții sociale decente și meritate. O propensiune structurală către formule de viață libertare, incapacitatea de a accepta constrângerile instituțional-profesionale au dus la marginalizare socială. P. a avut o existență boemă, punctată de „avânturi bahice” (Gheorghe Grigurcu) și trăiri fervente, copleșită de dificultăți materiale extreme (multă vreme nu a avut domiciliu fix, dormea pe unde apuca, pe la prieteni, în atelierele unor artiști plastici, uneori
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
instituie și acel principiu alternativ care celebrează valori antiraționale sau antiintelectuale. Puritanismul protestant invocat de Max Weber a ajuns astfel într-o totală recesiune în societatea postindustrială datorită seducției consumeriste și exagerate a modernismului cultural, a individualismului hedonist și a marginalizării religiei ca sursă a reglementărilor morale. Tranziția spre societatea postindustraială este, conform lui D. Bell, marcată de contradicțiile pe care cultura modernismului târziu le generează între ea și lumea economică sau politică, dar și în interiorul economiei sau al politicii, între
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tensiuni și conflicte care fac din universul microsocial teatrul constitutiv al societății actuale; 4. reflexivitatea personală în condiții de accentuare a individualizării devine o necesitate și se extinde; dacă individul nu ar fi tot mai reflexiv, riscul eșecului sau al marginalizării l-ar amenința în forță. Actorul reflexiv, animat de acea „imaginație sociologică” despre care vorbea C. Wright-Mills, devine nu doar tot mai reprezentativ pentru societatea în tranziție, dar și pentru o modernitate ce devine ea însăși reflexivă. Aceste teze vor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
În mod cert, ele necesită o analiză sociologică distinctă, ce ar trebui să fie complementară cu cea psihosocială și să facă un pas mai departe. Pe de o parte, inegalitățile recente sunt asociate celor clasice. De exemplu, starea de sărăcie, marginalizarea sau excluderea socială corespund, prin lipsa de resurse, inegalităților economice. Totuși, acestea, individualizate cum sunt, au efecte asupra construcției identității personale, mai ales asupra autoevaluării sinelui sau asupra concepției despre sine. Inegalitatea obiectivă este și una subiectivă. Pe de altă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în cultură și de conservare a vechilor relații de putere dintre bărbați și femei. Ieșirea din contradicția menționată anterior, între structura familiei nucleare și structura instituțională a pieței muncii, coincide cu intrarea crescândă a femeilor pe piața muncii și cu marginalizarea aproape completă a familiei ca principiu generator sau constitutiv al structurii și ordinii sociale. S-ar părea că intrarea în modernitatea noastră târzie ar coincide cu disoluția familiei în numele egalității femeilor cu bărbații. Totuși, așa ceva nu-i decât o exagerare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dascălul creștin se bucura de sprijinul unui sponsor venit din rândul membrilor mai înstăriți ai Bisericii. El apărea în fața comunității locale ca un Privatdozent consacrat. Este demn de remarcat, de asemenea, că, înainte de triumful constantinian, învățătorul creștin risca nu doar marginalizarea socială, ci chiar martiriul. Fără să fie neapărat preoți sau episcopi, cateheții creștini erau implicați în activitățile liturgice ale Bisericii, tâlcuind Scripturile sau recitând din Psalmi la adunările festive ale credincioșilor. Învățătorii creștini păstrau însă relația și cu „fiii îndoielii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
relativ obscure, în care erau de regulă prima generație ori primele femei cu studii universitare complete. Ambiția și ethosul muncii îndârjite, idealismul și enorma curiozitate intelectuală, angajamentul civic și politic, legătura strânsă dintre idei și viață, cunoașterea nemediată a inegalității, marginalizării și chiar excluderii - iată câteva dintre trăsăturile comune ale acestor oameni, savanți și educatori de excepție. Universitățile nord-americane, întărite imediat după instalarea lui Hitler la putere prin masivul influx de savanți și tineri studioși evrei siliți de naziști să fugă
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Review, o publicație exclusivistă a așa-numiților „intelectuali newyorkezi”, vede în detectivul creat de el „un Cato al cruzimilor”, revistele Newsweek și Time se pregătesc să-i pună chipul pe copertă și să-i dedice reportaje. Erau acestea semne ale marginalizării? Autorul are dreptate, însă, atunci când vede în formula povestirii detectivistice un model epuizat sau chiar compromis: autorii onorabili ar avea, în acest caz, problema de a-și ascunde apartenența la grupul producătorilor de texte vândute la numărul de cuvinte. Senzațională
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de suport. Consumul de alcool reprezintă un factor important în generarea și menținerea ciclului violenței. Stagnarea cronică a economiei socialiste la sfârșitul anilor ’70, accentuată după 1980 și amplificată de criza tranziției, este principalul factor cauzal responsabil pentru procesul de marginalizare a unui segment semnificativ al societății. Mulți indivizi, dezrădăcinați din modul tradițional de viață, nu au fost integrați segmentelor moderne ale societății. Dezorganizarea socială afectează în mod masiv dinamica internă a familiei prin mecanisme ca dizolvarea sistemului normativ, folosirea forței
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
victimelor violurilor în grup fiind analfabete. Desigur, nivelul scăzut de educație al victimelor nu este un factor cauzal în sine, ci mai degrabă un indicator al mediului social în care se regăsesc atât victimele, cât și agresorii, mediu caracterizat de marginalizare și excluziune socială. ● Prostituția. A înregistrat cote alarmante în cea mai mare parte din cauza înrăutățirii condițiilor economice. Conform studiului amintit mai sus, numai în 1996 și în prima jumătate a anului 1997, s-au înregistrat 491 de cazuri de prostituție
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
trebuie înlocuită cu tehnici de prevenție precoce. Abuzul societal este suma atitudinilor și valorilor societății care împiedică buna dezvoltare a copilului și se referă la: existența inegalității educaționale și de formare profesională între diferite categorii de familii și copiii acestora; marginalizarea unor familii și împingerea lor spre o zonă de risc din ce în ce mai mare; gradul crescut de violență din societate ce favorizează apariția climatului de abuz și neglijare asupra copiilor; legislație săracă în privința protecției copilului sau neaplicarea adecvată a legilor. Abuzul instituțional
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
autorizate în domeniu (personalul Departamentului de Servicii Sociale, avocații, persoanele implicate în situația de abuz, persoana suspectată că este abuzatorul). O evaluarea a situației din România În România, ca și în alte țări, există multe categorii sociale expuse riscului de marginalizare și excludere socială. Problemele acestora sunt uneori dificil de rezolvat din cauza gravității și a amplorii lor, pe de o parte, iar pe de altă parte, din cauza unor obiceiuri și stiluri de viață defectuoase transmise de la o generație la alta. Cel
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
șansele deosebit de scăzute ale acestora de a deveni capabili la maturitate să ducă o existență independentă. Sunt specialiști care consideră că instituționalizarea îndelungată și începută la vârste foarte mici alterează profund competențele de viață ale copiilor, conducând la dependență și marginalizare socială definitivă . Pe de altă parte, programele-pilot desfășurate în favoarea susținerii tinerilor în vederea integrării socioprofesionale s-au soldat până în prezent cu rezultate modeste. În fiecare an, la părăsirea instituțiilor, numeroși tineri ajunși la maturitate se confruntă cu situații de neintegrare profesională
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cel mai bun caz, este o sursă de existență, un element al statutului social dobândit. Relațiile cu societatea Mulți dintre cei intervievați se simt „în rând cu ceilalți, la fel cu ceilalți, nu le lipsește nimic”. La alții, apare sentimentul marginalizării, al frustrării de anumite drepturi: sentimentul sărăciei, al lipsei de bunuri personale. Toți au acuzat șocul din momentul când au părăsit instituția și au fost nevoiți să ia viața pe cont propriu. Unii chiar regretă timpul petrecut în instituție, considerându
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
comunității în direcția protejării femeii și copiilor; în situația în care victima și agresorul sunt căsătoriți și au copii minori, iar violența pune în pericol viața victimelor, atunci membrii comunității intervin prin oferirea găzduirii provizorii, prin dezaprobarea comportamentului agresorului și marginalizarea acestuia (Goodkind, Gillum, Bybee, Sullivan, 2004). Acțiunea victimei influențează, de asemenea, răspunsul celor din jur; dezvoltarea rețelelor sociale de suport în cadrul comunității este puternic asociată cu evaluarea capacității victimei de a avea sau nu controlul asupra situației în care se
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]