11,720 matches
-
faleza Cazinoului din Constanța. Mănăstirile, alternative pentru faleza din Constanța În 2005, la prima Zi a Marinei ca președinte, Traian Băsescu a mers la Mănăstirea Putna. În 2006, 2007 și 2008, șeful statului a fost prezent la Constanța de Ziua Marinei. În 2009, președintele a preferat Mănăstirea Tismana, din Gorj, pentru ziua de 15 august. După ce în 2010 a fost huiduit, Traian Băsescu nu a mai apărut la festivitățile organizate la Constanța de Ziua Marinei. "Era și ziua soției și am
TRAIAN BĂSESCU A LIPSIT DE LA ZIUA MARINEI 2014, al patrulea an consecutiv după ce în 2010 a fost HUIDUIT by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/21721_a_23046]
-
fost prezent la Constanța de Ziua Marinei. În 2009, președintele a preferat Mănăstirea Tismana, din Gorj, pentru ziua de 15 august. După ce în 2010 a fost huiduit, Traian Băsescu nu a mai apărut la festivitățile organizate la Constanța de Ziua Marinei. "Era și ziua soției și am tot fost la Ziua Marinei. Știu programul pe dinafară, știu când vin scafandrii, când vin vedetele, când vin fregatele. Le-am învățat", și-a explicat președintele absența din 2011.
TRAIAN BĂSESCU A LIPSIT DE LA ZIUA MARINEI 2014, al patrulea an consecutiv după ce în 2010 a fost HUIDUIT by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/21721_a_23046]
-
preferat Mănăstirea Tismana, din Gorj, pentru ziua de 15 august. După ce în 2010 a fost huiduit, Traian Băsescu nu a mai apărut la festivitățile organizate la Constanța de Ziua Marinei. "Era și ziua soției și am tot fost la Ziua Marinei. Știu programul pe dinafară, știu când vin scafandrii, când vin vedetele, când vin fregatele. Le-am învățat", și-a explicat președintele absența din 2011.
TRAIAN BĂSESCU A LIPSIT DE LA ZIUA MARINEI 2014, al patrulea an consecutiv după ce în 2010 a fost HUIDUIT by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/21721_a_23046]
-
Anca Murgoci De Sfânta Maria (15 august), Traian Băsescu a transmis un mesaj românilor. "Ziua de 15 august este o zi cu dublă semnificație pentru poporul român, prăznuim 'Adormirea Maicii Domnului' și, în același timp, serbăm Ziua Marinei Române. În primul rând, le transmit tuturor românilor care își sărbătoresc astăzi ziua onomastică gândurile mele bune însoțite de cele mai calde urări de sănătate și împliniri alături de cei dragi!", se arată într-un comunicat al Președinției remis vineri AGERPRES
Traian Băsescu, de Sfânta Maria (15 august): Mesaj cu dublă semnificație by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21826_a_23151]
-
urări de sănătate și împliniri alături de cei dragi!", se arată într-un comunicat al Președinției remis vineri AGERPRES. Șeful statului reamintește că în aceeași zi comunitatea navală românească — marinari militari și civili deopotrivă, constructori navali și lucrători portuari — sărbătorește Ziua Marinei Române. În semn de prețuire și respect pentru înaintași, se cuvine ca, acum, la ceas aniversar și comemorativ, să aducem un pios omagiu tuturor celor care și-au dedicat viața acestei profesii și care s-au jertfit pentru gloria pavilionului
Traian Băsescu, de Sfânta Maria (15 august): Mesaj cu dublă semnificație by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21826_a_23151]
-
prețuire și respect pentru înaintași, se cuvine ca, acum, la ceas aniversar și comemorativ, să aducem un pios omagiu tuturor celor care și-au dedicat viața acestei profesii și care s-au jertfit pentru gloria pavilionului tricolor. Cu prilejul Zilei Marinei Române, doresc, totodată, să le transmit tuturor celor care profesează în domeniile cu specific naval sau sunt alături de aceștia, familiilor lor, multă sănătate, bucurii și realizări în activitatea viitoare. Protectoarea marinarilor români, Sfânta Fecioară Maria, să vă însoțească și să
Traian Băsescu, de Sfânta Maria (15 august): Mesaj cu dublă semnificație by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21826_a_23151]
-
să folosim acest prilej pentru a ne regăsi liniștea sufletească, dincolo de tumultul cotidian. Peste două milioane de români își sărbătoresc astăzi onomastica. Cu această ocazie, le doresc tuturor sănătate, bucurie și belșug!", a transmis Klaus Iohannis. "De asemenea, cu prilejul Zilei Marinei Române, doresc să le transmit respectul și prețuirea mea tuturor celor care activează în acest domeniu! La mulți ani!", a conchis liderul PNL.
Klaus Iohannis, îndemn pentru români de Sfânta Maria by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21824_a_23149]
-
Heart Journal, relatează AFP. Analizând datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privitoare la 52 de țări, studiul a pus în evidență mari diferențe între state. În state cu venituri mari ca Belgia, Danemarca, Franța, Luxemburg, Portugalia, Slovenia, Spania și San Marino, bolile cardiovasculare produc la bărbați mai puține decese decât cancerul, scrie Agerpres. Nu s-a observat însă nicio scădere în Rusia, Ucraina, Belarus și Kazahstan, unde cei între 55 și 60 de ani prezintă riscuri mai mari să moară de
Bolile cardiovasculare, principala cauză a decesului în Europa by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/22109_a_23434]
-
Marina Constantinescu Este o întrebare pe care artiștii români și-a pun din ce în ce mai des, aproape dramatic, și nu doar din simplă cochetărie. Acum zece ani nu avea aceleași rezonanțe. Andrei Șerban încerca, împreună cu trupa sa de la Teatrul Național din București, să
Cine (mai) are nevoie de teatru? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16669_a_17994]
-
Marina Constantinescu "- Năgasena, care este specificul înțelegerii? - Adaptarea. - Dă-mi un exemplu. - Așa după cum un dulgher ajustează o bucată de lemn pentru a intra în scobitura făcută în alta, tot așa înțelegerea are drept însușire adaptarea". (Din Întrebările Regelui Milinda). Regizorul
Legăturile văzute și nevăzute ale unui altfel de cuplu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16687_a_18012]
-
Alex. Ștefănescu Modul de funcționare a cenzurii În numărul trecut am prezentat o schiță de istorie a cenzurii, publicată de Adrian Marino, întâi sub formă de foileton, în revista Sfera politicii, în 1997, și apoi sub formă de volum, anul acesta. Există însă încă două cărți despre cenzură, apărute încă din 1999, și anume Puterea și cultura - o istorie a cenzurii de
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
Marina Constantinescu Starea societății se reflectă, în fond normal și din păcate inevitabil, în starea teatrului. Iar sărăcia este probabil pericolul major. Spectrul mizeriei și al sărăciei este detectabil și în zona artistică. Spaima zilei de mâine naște disperarea, instalează compromisul
Fierari din toate țările, uniți-vă! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16739_a_18064]
-
Alex. Ștefănescu Adrian Marino & comp. Studiul Cenzura în România, prezentat cititorilor ca o "schiță istorică introductivă", este de fapt un articol de enciclopedie (va figura în Censorship: An International Encyclopedia, care va apărea în curând - dacă nu cumva a și apărut - la Londra). Textul
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
acest fel - cronologică - nu are în literatură o atât de mare importanță. Dacă ar avea ar însemna să-i facem lui Dimitrie Bolintineanu un merit din faptul că a scris înaintea lui Mihai Eminescu despre lună. Prevăzând parcă obiecția, Adrian Marino pretinde că lucrările altor exegeți nu numai că au apărut după lucrarea lui, dar sunt și mai puțin valoroase. în această ordine de idei, el bagatelizează volumele Censorship in Romania de Lidia Vianu, Budapest, Central european University Press, 1998 ("de
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
vom relua cândva discuția asupra lor). în plus, trebuie știut că după 1989 au apărut și alte cărți despre cenzură, dintre care cea mai revelatoare este Cenzura comunistă și formarea "omului nou" de Bogdan Ficeac, București, Ed. Nemira, 1999 (Adrian Marino nu o menționează nicăieri). La urma urmelor, ceea ce contează este că numeroase inteligențe s-au mobilizat în ultimul deceniu pentru a examina modul de funcționare a cenzurii în timpul regimului comunist (sau în toate timpurile) și efectul ei devastator asupra culturii
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
pildă, un curs despre cenzură la Universitatea din București, iar acest curs se bucură de succes în rândurile studenților), astfel încât vom afla cum li se înfățișează cenzura unora care n-au cunoscut-o dintr-o experiență proprie. Meritul lui Adrian Marino este de a fi sistematizat referirile, fie și indirecte, la cenzură din aproximativ o sută de cărți (multe datând dinaintea celui de-al doilea război mondial). Datorită împrejurării că a trebuit să respecte structura unui articol de enciclopedie, exegetul clujean
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
în mod evident, de o disproporție. în comparație cu cenzura din timpul comunismului, cenzura dinainte a fost una de operetă. Ea nu a mutilat și nici măcar nu a marcat în vreun fel cultura română. Până în secolul 18, după cum arată cu claritate Adrian Marino însuși, a funcționat, sporadic și ineficient, o cenzură religioasă. Era vorba de fapt de alcătuirea unor liste de cărți interzise (de pe poziție catolică împotriva Reformei, de pe poziție ortodoxă împotriva catolicismului etc.). Titlul unei asemenea liste, traduse din slavonă de Staico
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
reținut pentru pitorescul ei și pentru că ne edifică asupra naivității propagandei religioase din epocă: Cărțile ceale mincinoase, pre care nu se cade a le ținea și a le citi drept credincioșii Hristiani. "în perioada absolutismului luminat - explică în continuare Adrian Marino -, în secolul 18, cenzura în țările românești intră într-o nouă etapă. Ea are o formă centralizată, laicizată și, mai ales, foarte birocratizată." Dovezile aduse în sprijinul acestei teze sunt convingătoare; nu se precizează însă că, practic, în acea perioadă
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
este vorba de o primă tentativă de familiarizare a românilor cu ceea ce va însemna peste o sută douăzeci de ani cenzura adusă cu tancurile de la Moscova. Din fericire, revoluția de la 1848 și Unirea din 1959 consacră libertatea de exprimare. Adrian Marino citează, printre altele, o prevedere din Legea asupra presei, promulgată de Alexandru Ioan Cuza la 1 aprilie 1862: "Cenzura este și rămâne pentru totdeauna desființată." (Acest pentru totdeauna este pentru noi, cei de azi, care am trecut prin ce-am
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
naționale a românilor (situație prelungită până în 1918). în secolul douăzeci, prima manifestare brutală a dorinței de a controla presa se manifestă în contextul instaurării dictaturii lui Carol al II-lea și, în continuare, în acela al ascensiunii extremei drepte. Adrian Marino menționează, pe bună dreptate, această formă de autoritarism ca pe o lovitură gravă dată libertății de exprimare, dar face greșeala de-a o situa într-un raport de continuitate cu teroarea ideologică din anii comunismului: "Lovitura de grație dată libertății
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
au rămas ei înșiși în perioada "cenzurii totalitare" dinainte de război, devin de nerecunoscut în perioada "cenzurii totalitare" postbelice. întreaga cultură română suferă un proces de alienare, ale cărui consecințe - tragice - nu se știe dacă vor putea fi înlăturate vreodată. Adrian Marino privește cu detașare științifică această distrugere sistematică a unei culturi, trecând în revistă instituțiile care se ocupau de cenzură, evocând câteva cazuri de scrieri cenzurate etc. Era de așteptat ca un savant de prestigiul lui să "povestească" străinătății, fie și
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
prestigiul lui să "povestească" străinătății, fie și în câteva cuvinte, ce tragedie s-a petrecut în România. în rest, lucrarea este instructivă și, fără îndoială, necesară. Ea nu va putea fi ignorată de cercetătorii care vor reveni asupra temei. Adrian Marino, Cenzura în România, schiță istorică introductivă, Craiova, Ed. Aius, 2000. 96 pag.
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
basarabeanul majoritar, în condițiile de informare descrise mai sus, că există și o altă Românie, decît cea viforos-încruntată sau pios-lacrimogenă, văzută la televizor? România lui Andrei Pleșu și Nicolae Manolescu, a lui Alexandru Paleologu și Octavian Paler, a lui Adrian Marino și Gabriel Liiceanu, a lui H.-R. Patapievici și Alexandru Zub?". Această Românie a valorilor autentice, a valențelor europene, a prefigurării viitorului în virtutea elementelor pozitive ale prezentului, a constituit un veritabil test pentru intelectualul basarabean, prin forța lucrurilor mai bine
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
pagini. Fiecare secțiune și fiecare articol merită toată atenția. În general, eseurile pe tema europenității emană un aer cu adevărat european, de toleranță și civilitate. Într-un top personal, la cota cea mai înaltă s-ar afla articolul lui Adrian Marino, Idei "simple" despre Europa, la o distanță considerabilă de un altul, foarte diferit ca tonalitate de toată ambianța revistei Secolul 20, Definiția europeanului (Eugen Simion). Înainte de secțiunea finală deja intrată în tradiție, 20 spre 21, care se ocupă de data
Două reviste/cărți by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]
-
critic e necesar să opereze, cu asprime chiar, dar nu în sensul polițist de "curățire a terenului" pe care i-l dă dr. docent Al. Piru. După cîte știu domnia sa nu suportă deloc săgețile critice". Sau despre condescendența lui Adrian Marino: "A. Marino, acest infatigabil vînturător de fișe critice mereu juste (de altfel) - grăiește cu netulburată superioritate (în Cronica) despre Pompiliu Constantinescu pe care "personal" îl socotește mai prejos decît pe Vladimir Streinu. Deși se vede cît de colo că nu
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]