18,672 matches
-
marjă prin acoperirea deficitului de marjă, se interzice S.S.I.F. să introducă noi ordine de cumpărare în marjă pentru respectivul client. ... 48. La articolul 91, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: (3) Dacă clientul nu răspunde apelului în marjă și deficitul nu a fost acoperit în perioada stabilită în contract, dar nu mai mult de două zile lucrătoare, S.S.I.F. trebuie să execute ordinul de vânzare automată și să utilizeze fondurile bănești rezultate pentru a reduce expunerile în funcție de
REGULAMENT nr. 8 din 20 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254562]
-
perioada stabilită în contract, dar nu mai mult de două zile lucrătoare, S.S.I.F. trebuie să execute ordinul de vânzare automată și să utilizeze fondurile bănești rezultate pentru a reduce expunerile în funcție de care se determină limitele impuse contului de marjă până la acoperirea deficitului. ... 49. La articolul 96 alineatul (4), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: b) efectuează transferurile de instrumente financiare care fac obiectul împrumutului, în baza unor instrucțiuni de transfer transmise depozitarului central, în conformitate
REGULAMENT nr. 8 din 20 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254562]
-
menționate, cu referire la invocarea art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a statuat că includerea, sub aspectul salarizării, a specialiștilor în domeniul informatic în categoria personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor reprezintă opțiunea legiuitorului, manifestată în marja sa de apreciere permisă de dispozițiile art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi. În plus, opțiunea legiuitorului în materia salarizării specialiștilor IT este justificată având în vedere și prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul
DECIZIA nr. 82 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255097]
-
dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice, în scopul eliminării disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare, aspect care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului. ... 19. În paragraful 25 al Deciziei nr. 521 din 30 iunie 2020, Curtea a arătat că stabilirea, prin prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, a unei limite a cuantumului salariului de bază, soldelor
DECIZIA nr. 82 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255097]
-
lor de viață nu corespunde veniturilor declarate, iar sursele de venit provin din activitatea infracțională a fiului acestora (condamnat pentru trafic de droguri), nu reprezintă o ingerință disproporționată în dreptul reclamanților la respectarea bunurilor lor, ci este o consecință a marjei largi de apreciere de care dispun statele în controlul folosinței bunurilor, precum și a obiectivului de interes general urmărit (a se vedea Hotărârea din 4 noiembrie 2014, pronunțată în Cauza Aboufadda împotriva Franței, paragrafele 21-34). ... 21. În acest context, ținând
DECIZIA nr. 109 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256887]
-
maximum 75.000 de lei, în proporție de 80%, de către stat, prin Fondul Român de Contragarantare, exceptând dobânzile, comisioanele și spezele bancare, precum și în suportarea dobânzilor și a cheltuielilor adiacente creditului; dobânda aferentă programului este IRCC trimestrial plus o marjă de 4%, comisionul de analiză al băncii este de 0,2% la acordare calculat la valoarea creditului, iar comisionul de gestiune a garanției este de 0,4% anual calculat la valoarea/soldul garanției. Plafonul de garantare pentru anul 2022 este de 250 de
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 95 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256883]
-
de lei, în proporție de 80% de către stat, prin Fondul Român de Contragarantare, exceptând dobânzile, comisioanele și spezele bancare, precum și în suportarea comisionului de analiză și de gestiune adiacente creditului/garanției, cât și 75% din dobânda totală, IRCC plus marja; dobânda aferentă programului este IRCC trimestrial plus o marjă de 4%, comisionul de analiză este de 0,2% la acordare calculat la valoarea creditului, iar comisionul de gestiune a garanției este de 0,4% anual calculat la valoarea/soldul garanției; plafonul de garantare
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 95 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256883]
-
prin Fondul Român de Contragarantare, exceptând dobânzile, comisioanele și spezele bancare, precum și în suportarea comisionului de analiză și de gestiune adiacente creditului/garanției, cât și 75% din dobânda totală, IRCC plus marja; dobânda aferentă programului este IRCC trimestrial plus o marjă de 4%, comisionul de analiză este de 0,2% la acordare calculat la valoarea creditului, iar comisionul de gestiune a garanției este de 0,4% anual calculat la valoarea/soldul garanției; plafonul de garantare pentru anul 2022 este de 250 de milioane de
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 95 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256883]
-
5., Articolul I din LEGEA nr. 224 din 14 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 655 din 17 iulie 2023 ) (3) Cheltuielile privind comisioanele de analiză și de gestiune a garanțiilor, precum și 75% din dobânda totală (IRCC plus marja) vor fi suportate din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse al cărui ministru are calitatea de ordonator principal de credite. (4) În cazul în care beneficiarul creditului nu plătește la scadență ratele de capital
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 95 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256883]
-
care au vizat prevederile legale referitoare la înființarea și/sau operaționalizarea S.I.I.J. și care au fost date în cadrul controlului anterior de constituționalitate, Curtea Constituțională a considerat că opțiunea legiuitorului de a înființa sau desființa diverse structuri de parchet intră în marja sa de apreciere și corespunde competenței sale constituționale de legiferare în domeniul sistemului judiciar și, pe cale de consecință, a constatat constituționalitatea înființării și/sau operaționalizării S.I.I.J. Relevantă în acest context este și Decizia nr. 88/2022 prin care Curtea Constituțională a
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (devenită Legea nr. 49/2022) este constituțională. Cu alte cuvinte, în domeniul organizării și funcționării sistemului judiciar Curtea Constituțională recunoaște legiuitorului o largă marjă de apreciere, deși, prin numeroase alte decizii, aceeași Curte Constituțională a fost extrem de exigentă atât cu privire la calitatea, previzibilitatea și accesibilitatea legilor care reglementează justiția (a se vedea, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 588/2017 în materia detașării
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
judecarea cauzei“), în ciuda faptului că regulatorul de competență fusese stabilit prin lege nu în sarcina instanței supreme, ci a procurorului general. ... 11. Prin urmare, se observă că atunci când sunt relevate de practica judiciară, disfuncționalitățile S.I.I.J. sunt sancționate, iar marja de apreciere prezervată legiuitorului de Curtea Constituțională în domeniul sistemului judiciar este restrânsă, în mod firesc, la cadrele sale constituționale. ... 12. În prezenta cauză, deferită Curții Constituționale tot pe calea unei excepții de neconstituționalitate, instanța judecătorească (Curtea de Apel Pitești
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
Legea nr. 304/2004 pentru motivele arătate în toate opiniile separate la deciziile care au vizat S.I.I.J. Faptul că în 2022 însuși legiuitorul a decis să renunțe la S.I.I.J., iar judecătorul constituțional a validat și această opțiune tot pe considerentul prezervării marjei de apreciere, ar fi trebuit să constituie un argument în plus în favoarea unei analize detaliate a prevederilor legale criticate și a declarării neconstituționalității cel puțin a unora dacă nu a tuturor prevederilor art. 88^1-art. 88^9 din Legea nr. 304/2004
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
și a declarării neconstituționalității cel puțin a unora dacă nu a tuturor prevederilor art. 88^1-art. 88^9 din Legea nr. 304/2004. Simpla constatare a faptului că prevederile analizate au fost considerate anterior, în mod generic, drept constituționale pentru că intră în marja de apreciere a legiuitorului - și, oricum, nu mai sunt în vigoare la data realizării prezentului control de constituționalitate - nu ține loc de control concret de constituționalitate. ... 14. Curtea Constituțională a stabilit că în domeniul organizării sistemului judiciar Parlamentul dispune de
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
a legiuitorului - și, oricum, nu mai sunt în vigoare la data realizării prezentului control de constituționalitate - nu ține loc de control concret de constituționalitate. ... 14. Curtea Constituțională a stabilit că în domeniul organizării sistemului judiciar Parlamentul dispune de o largă marjă de apreciere, dar care este și trebuie să fie limitată de dispozițiile Constituției (a se vedea în acest sens Decizia nr. 873/2010 sau Decizia nr. 33/2018). Or tocmai acest din urmă aspect trebuia verificat în mod concret în prezenta cauză
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
articolele 47 și 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene“. CJUE a realizat un control de conformitate cu norme de referință din dreptul Uniunii Europene și nu prin raportare la Constituția României. Cu toate acestea și CJUE a prezervat marja de apreciere a legiuitorului român atunci când a permis înființarea S.I.I.J. și a solicitat doar existența unor garanții referitoare la respectarea deplină a independenței justiției, a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la exercitarea unor căi de atac
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
și alin. (5), art. 16, art. 131, art. 133 și art. 134 din Constituție și contravin și unor valori constituționale și europene precum independența justiției, dreptul la un proces echitabil și dreptul la exercitarea căilor de atac, este evident că marja de apreciere a legiuitorului în domeniul reglementării sistemului judiciar trebuie limitată și repusă în cadrele sale firești. ... În concluzie, pentru toate motivele arătate mai sus, considerăm că excepția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile art. 88^1-88^9 din Legea nr. 304/2004 privind
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
lege, dovedirea abaterii profesionale grave se face de către aceasta prin orice mijloc de probă adecvat, cum ar fi o decizie a unei instanțe judecătorești sau a unei autorități administrative. Astfel, potrivit dispoziției legale criticate, autoritatea contractantă dispune de o marjă largă de apreciere cu privire la condițiile săvârșirii unei presupuse infracțiuni, precum și la integritatea și reputația operatorului economic determinate prin raportare la circumstanțele faptei penale, putând decide cu privire la aceste elemente înainte ca vinovăția acestuia să fi fost
DECIZIA nr. 147 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256885]
-
18 al Deciziei nr. 318 din 21 mai 2019). ... 72. Analizând dispozițiile art. 14 alin. (1) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, Curtea a statuat că, deoarece prevăd că acordarea compensației de risc/pericol deosebit se face într-o marjă de până la 30%, calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază, ordonatorul de credite are posibilitatea să stabilească în mod concret mărimea acestei compensații. Cu toate acestea, a reținut Curtea, dispozițiile de lege analizate nu se referă la
DECIZIA nr. 294 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256677]
-
1 alin. (5) din Constituție (a se vedea paragrafele 22 și 23 din Decizia nr. 318 din 21 mai 2019). ... 76. În sfârșit, Curtea a reținut că libertatea ordonatorului de credite de a stabili în mod concret cuantumul compensației în marja prevăzută de lege nu se poate raporta decât la criteriile și condițiile stabilite de lege, așa cum de altfel statuează și art. 3 lit. b) din Legea-cadru nr. 284/2010, potrivit căruia „drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme
DECIZIA nr. 294 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256677]
-
200 kW pe loc de consum; ... ... (4) Pe lângă componentele evidențiate în poziții distincte în cuprinsul facturilor de energie electrică emise conform prevederilor alin. (3) lit. b), furnizorii de energie electrică pot opta pentru evidențierea distinctă în cuprinsul acestora a marjei de furnizare, caz în care această marjă nu este inclusă în prețul energiei electrice active prevăzut la alin. (3) lit. b) pct. (i). (5) În vederea realizării compensării cantitative dintre energia electrică produsă din surse regenerabile și livrată în rețeaua
ORDIN nr. 95 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256956]
-
Pe lângă componentele evidențiate în poziții distincte în cuprinsul facturilor de energie electrică emise conform prevederilor alin. (3) lit. b), furnizorii de energie electrică pot opta pentru evidențierea distinctă în cuprinsul acestora a marjei de furnizare, caz în care această marjă nu este inclusă în prețul energiei electrice active prevăzut la alin. (3) lit. b) pct. (i). (5) În vederea realizării compensării cantitative dintre energia electrică produsă din surse regenerabile și livrată în rețeaua electrică de prosumatorii persoane fizice și juridice
ORDIN nr. 95 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256956]
-
în creditele de angajament aprobate anual cu această destinație prin legile bugetare anuale. în acest sens, vor fi contractate proiecte până la valoarea de 130% din bugetul alocat pe fiecare investiție în parte. Valorile bugetelor disponibile pe investiții vor conține marja de supracontractare valorică de 30%, adică în total 2,73 miliarde euro. Investițiile vor fi implementate și finalizate până la data de 30 iunie 2026. În cadrul componentei sunt prevăzute patru (4) investiții susținute de cinci reforme. Precizăm că prima investiție
GHID SPECIFIC din 10 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255096]
-
și imparțialității actului de justiție, principala modalitate de repartizare aleatorie fiind cea informatică. Art. 139 din aceeași lege delegă însă Consiliului Superior al Magistraturii atribuția de a adopta norme secundare în vederea organizării executării legii și îi conferă o anumită marjă de apreciere în acest sens, de vreme ce prin regulamentul de ordine interioară adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii se stabilesc modul și criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor distribuției aleatorii și
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
în care autoritatea administrativă emitentă a stabilit o anumită modalitate de desemnare a membrilor unor complete cu privire la care legea nu dispune nimic, caz în care se încadrează și situația litigioasă analizată, Curtea a constatat că aceasta are o marjă de apreciere ce nu poate fi contestată din perspectiva relației dintre un act de reglementare primar și unul secundar. ... 33. La paragraful 35 al Deciziei nr. 71 din 9 februarie 2021, Curtea a mai reținut că nu există nicio prevedere
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]