2,194 matches
-
comentarea Legii Divine la cea a legilor istoriei, sau, dacă doriți, de la filacteră la banderolă și de la Tora la Capitalul. Rolul decisiv jucat de evrei în cultura socialistă și comunistă a secolului nostru, mai ales în Europa centrală, leagăn al marxismului intelectual, se poate interpreta mediologic drept o reactivare sui generis a logosferei abrahamice prin grafosfera modernă (a se vedea Lecția a XII-a). Sau a primului popor al Cărții prin cel din urmă. Nu era aceeași Carte, dar evreii și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
puternice rezonanțe feudale și rurale, atașîndu-se de instituții de autoritate care nu puteau să-1 respingă fără să-i slujească drept modele (Stat sau Biserică). Considerat în el însuși, opus-ul marxist era de origine renană și de impact luteran; însă marxismul instituit a devenit roman în aval: idolatru sau imagistic, centralist, clerical. Austria, Portugalia, Italia, Spania, Franța, Belgia. Cînd nu a fost impus prin forța armelor, ca în Estul european după 1945, marxismul occidental s-a propagat prin propriile sale mijloace
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de origine renană și de impact luteran; însă marxismul instituit a devenit roman în aval: idolatru sau imagistic, centralist, clerical. Austria, Portugalia, Italia, Spania, Franța, Belgia. Cînd nu a fost impus prin forța armelor, ca în Estul european după 1945, marxismul occidental s-a propagat prin propriile sale mijloace în rîndurile protestantismului, fiindcă era el însuși o Reformă întîrziată. Un copil de bătrîn. Odrasla din urmă a lui Gutenberg. Nu există prin urmare soluție mediologică de continuitate fundamentală între 1529, 1789
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Marx și Bakunin: a citi și a-1 determina pe celălalt s-o facă. Peste tot pe unde trec lasă o bibliotecă (istoricul englez Hobsbawm, de exemplu, pentru perioada 1890-1905, a putut să măsoare foarte exact gradul de pătrundere a marxismului în diverse țări din Europa comparînd numărul de publicații anuale, și indicele confirmă numărul de aderenți ai diferitelor partide socialiste pe cale de constituire). Înainte de grevă, manifestul. Bătălia, după 1848, începe cu in-folio și se continuă cu broșuri la purtător rezumate
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
spațiul tabu de către incinta școlară, apoi sectară). Există metamorfoza lui magister în dominus. Autoritatea intelectuală ca argument al dominației politice. Există sacralizarea, prin închiderea discursului licit sau întărirea unui proiect de disciplină cum este materialismul istoric, în doctrină închegată ca "marxismul", concomitent cu împrejmuirea unui teritoriu fizic sau politic (țară socialistă sau partid comunist). Există naționalizarea științei, fiindcă o doctrină, ca un templu, ca un teritoriu, cere frontiere și clerici pentru a o păzi. Iată așadar contopirea dintre teoretic și politic
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
au un sens și istoria religiilor o realitate, gnoza are drept principiu, comun tuturor variantelor sale, detașarea "pneumei" de materie, reducînd la zero toate mediațiile introduse de credința creștină. Gnosticul mizează Eternitatea împotriva Timpului, Revelația contra Istoriei, Sufletul împotriva Trupului. Marxismul investește primul termen în cel de-al doilea. Unul descompune, celălalt încorporează. Gnosticul vizează sistematic separarea, Luminii de Tenebre, a inițiatului de profan. Marxistul are în vedere în principal îndemnurile la unitate a teoriei cu practica, a forțelor culturale cu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în Dumnezeu și nu se gîndește decît la mîntuirea sufletului său. Marxistul își umilește știința în fața "ignoranților", și o mîntuire solitară nu are sens pentru el. Acolo unde cultul platonician rupe punțile cu lumea profană instaurînd inițierea și cultul misterului, marxismul și-a petrecut timpul creînd legături. Reprezentarea misterelor teoretice și vulcanizarea arhivelor plonjează într-un anume fel în mistica Luminilor. Dar a o confunda pe aceasta din urmă cu misticismul inițiatic al epocii Luminilor înseamnă a lua un iluminist drept
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
coloane celebrului Proudhon, "unul dintre gînditorii cei mai originali, mai profunzi și mai universali ai secolului al XIX-lea." Eu nu fac judecăți de valoare. Ar fi fost de dorit poate ca proudhonismul să supraviețuiască mai bine gloriei sale și marxismul mai puțin obscurității, însă nu aici este problema. Chiar dacă gustăm acest gen de glume. Într-o bună zi din 1870, Lafargue, aflat împreună cu soția, se întîlnește cu Benoît Malon, o figură de seamă a socialismului francez: "Știi, îi șoptește la
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
revenit mult mai exigentă și mai puternică decît era la început; ea va antrena totul în evoluția ei, pînă cînd comuniștii ruși scot la rîndul lor închisorile naționalismului ortodox. Palmaresul închisorilor din Europa între 1840 și 1930 întocmește lista laureaților marxismului. Ea se oprește în Est, acolo unde încep lagărele de muncă cu Victor Serge și lagărul stalinist, dar poate reîncepe acolo unde se termină: în Polonia și în Cehoslovacia, de exemplu. În Vest, anticapitalismul s-a alăturat lanțurilor de prizonieri
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
De ce nu vedem bîrna din ochi, de ce acceptăm inacceptabilul? De unde aceste legături ale imaginației în care ne încătușăm ca să putem îndura aberantul ca pe ceva natural? RĂSPUNSURILE "ȘTIINȚEI POLITICE" Limbile noastre moarte sînt cuvinte pentru a răspunde. "Ideologia dominantă" spunea marxismul. "Hegemonie", preciza Gramsci. Astăzi, ca să eliminăm acest reziduu copleșitor și inclasabil de măceluri disciplinare, vom spune "consens". Cuvîntul iese în evidență. Și este, în mod aparte, obscur. Bastard straniu și fascinant, acest termen al fiziologiei este împrumutat în secolul al
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ideologiei ca pur reflex al unui raport de forță prestabilit, fără eficacitate specifică).63 Suprapunînd dintr-o dată acordul reciproc postulat de consensus asupra unui raport de dominație, deslușind asimetria reală sub unitatea ideală (a credințelor și a reprezentărilor colective), acest marxism inteligent ne reamintește că nu există cor fără cameră și nici corală fără partitură. În concluzie, nu putem urma indicațiile. Cum nu există stat și nici intelectual în abstract, nu există nici hegemonie "în general", independentă de condițiile mediatice ale
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de "direcționare" nu erau ele însele dirijabile? Și dacă accesul la "aparatele de hegemonie" determină trecerea fericiților aleși sub hegemonia așa-ziselor aparate, cum să ieși din acest cerc vicios? Gramsci a reperat fără îndoială un vid larg deschis în marxismul timpului său, fixînd drept sarcină de gîndire mediațiile. Dar această gîndire pur și simplu politică se poticnește de caracterul tehnico-economic al acestor mediații și deci de conținutul lor cultural propriu-zis. De aceea doctrina hegemoniei nu a constituit o revoluție teoretică
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mare, iar presiunea pentru solidaritate devine considerabilă. Celor cinci maniere în care Nisbet consideră că a fost abordată comunitatea în perioada clasică a gândirii sociologice, Ilie Bădescu arată că li s-ar putea adăuga ideea de comunitate mesianică ilustrată de marxism, iar în plus ar trebui "meditat asupra eventualei încadrări în sociologie a celor două utilizări ale ideii de comunitate: religioasă și utopică" (Bădescu, 1994: 102). 10. Este familia o comunitate? 10.1. Familia în istorie Atunci când vor să exemplifice comunitatea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
asemenea, viziunea comunitaristă are multe în comun cu temele majore din Noul și Vechiul Testament, profeții evrei fiind avocați fervenți ai justiției sociale. În doctrina creștină aceste mesaje primesc o nouă autoritate, fiind apoi preluate în ideologia socialistă. Deși resping ferm marxismul și stalinismul, comunitariștii împărtășesc unele idei socialiste, cum ar fi căutarea justiției sociale. Apare astfel problema includerii cât mai multor indivizi în rețele care să le permită dezvoltarea în societatea contemporană. Dar astfel ajungem la un conflict vechi, și anume
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
The Anthropology of Globalization and Transnationalism, în Annual Review of Anthropology, vol. 24, pp. 547-565. Kellner, Douglas. 1999. Theorizing thePresent Moment: Debates Between Modern andPostmodern Theory. în Theory and Society, 28, pp. 639-656. Kennedy, Michael și Galtz, Naomi. 1996. From Marxism to Postcommunism: Socialist Desires and East European Rejections, în Annual Reviews of Sociology, 22, pp. 437-458. Kideckel, David, A. 1993. The Solitude of Collectivism. Romanian Villagers to the Revolution and Beyond. London: Cornell University Press. Kiehl, Michael, Panebianco Stefano. 2002
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
familiei, a proprietății private și a statului), comunismul modern tinde să restaureaze egalitatea, libertatea și chiar natura primordială ale omului, pierdute după comunismul primitiv și alterate între timp de societatea divizată în clase antagoniste. Dar maniera restauraționistă este adoptată de marxism nu numai la scara întregii istorii. De pildă, perestroika lui Gorbaciov își propune să restaureze „comunismul autentic” din perioada NEP-ului leninist, presupus corupt ulterior de birocrația stalinistă, considerat de un Alexandr Iakovlev „o contrarevoluție în stare pură”. În schimb
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
foarte-vechi, originar, benefic, situat dacă nu la începutul istoriei pur și simplu, măcar înaintea timpului degradării. (De fapt, putem, în unele cazuri, vorbi chiar despre două timpuri îndepărtate benefice: 1) timpul originar preistoric, cel al originilor umanității - comuna primitivă a marxismului, „omul natural” al lui Rousseau, timpul paradiziac de dinaintea „căderii” pentru protestant; 2) timpul originar istoric - NEP-ul leninist pentru gorbacioviști, Antichitatea romană sau lacedemoniană pentru Revoluția Franceză, timpul evanghelic și apostolic, de dinaintea „uzurpării romane”, pentru protestant. Cel de-alt doilea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cazul instituțiilor. Așadar, managerii lor se află efectiv „sub presiune”, dar pentru alte motive decât o pretinsă identitate de interese cu masa populației. Vedem astfel cum reapare o linie de tensiune între elitele politice și cele economice. Teoriile manageriale și marxismul Cea mai mare parte a teoreticienilor marxiști au respins teza „revoluției manageriale” și au rămas fideli ideii că proprietatea asupra mijloacelor de producție rămâne determinantă. Totuși, unii marxiști au acceptat ideea înlocuirii antreprenorilor capitaliști cu o nouă elită managerială. Dar
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
face sistemul capitalist să funcționeze eficace în etapa capitalismului monopolist. O clasă de acționari bogați poate subzista, dar ea nu participă în nici un fel la exercițiul puterii în sânul marilor întreprinderi. Teoria „capitalismului financiar” continuă să se inspire din principiile marxismului clasic, dar pune accentul mai mult pe sistemul de relații în centrul căruia se află întreprinderea capitalistă. În această optică, întreprinderea modernă este ancorată într-o densă rețea de relații financiare. Întreprinderile au încetat de mult să mai fie centrele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
tuturor marilor întreprinderi. Acestei viziuni a lucrurilor i se opune adesea ideea că băncile însele rămân supuse controlului unor capitaliști individuali ce întrețin o veche tradiție familială. Așadar, mecanismele capitalismului familial ar fi fost mai degrabă restructurate decât nimicite. Dincolo de marxismul clasic: elita întreprinderilor Confruntarea dintre marxism și teoriile manageriale a suscitat apariția unor teorii care se îndepărtează tot mai mult de marxismul clasic. A existat mai întâi o teorie a hegemoniei financiare. Aceasta admite simbioza sectorului bancar cu industria și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
lucrurilor i se opune adesea ideea că băncile însele rămân supuse controlului unor capitaliști individuali ce întrețin o veche tradiție familială. Așadar, mecanismele capitalismului familial ar fi fost mai degrabă restructurate decât nimicite. Dincolo de marxismul clasic: elita întreprinderilor Confruntarea dintre marxism și teoriile manageriale a suscitat apariția unor teorii care se îndepărtează tot mai mult de marxismul clasic. A existat mai întâi o teorie a hegemoniei financiare. Aceasta admite simbioza sectorului bancar cu industria și recunoaște poziția centrală a băncilor în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
întrețin o veche tradiție familială. Așadar, mecanismele capitalismului familial ar fi fost mai degrabă restructurate decât nimicite. Dincolo de marxismul clasic: elita întreprinderilor Confruntarea dintre marxism și teoriile manageriale a suscitat apariția unor teorii care se îndepărtează tot mai mult de marxismul clasic. A existat mai întâi o teorie a hegemoniei financiare. Aceasta admite simbioza sectorului bancar cu industria și recunoaște poziția centrală a băncilor în fluxurile de capitaluri. Marile instituții financiare domină fluxurile de capitaluri, dar nu-și exercită controlul direct
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în orice fel de popor. Astfel încât el anunță și o altă idee marcantă a modernității noastre, importanța genealogică a condițiilor de elaborare a unei opere, contextul ei, ceea ce o face posibilă, fără ca ea să se reduce totuși la acest lucru. Marxismul a efectuat până la sațietate astfel de exerciții de reducere a ideologiei, a gândirii, a artei la condițiile economice ale momentului. Așa reacționa el, printr-o excesivă mișcare de balansier, la mania legată de philosophia perennis, la teoriile geniului sau ale
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
importante asupra științelor sociale. Teoreticianul german nu a avut o teorie unitară în domeniul relațiilor internaționale, dar cercetătorii inspirați de ideile sale au generat mai multe curente și în această disciplină. Departe de a fi o singură școală de gândire, „marxismele” au în comun câteva elemente de natură să justifice filiația intelectuală. Capitolul de față identifică mai întâi câteva dintre punctele importante, comune acestor abordări, abordând apoi contribuțiile marxiste cele mai influente, discutate în funcție de orientări. Într-o secțiune specială sunt expuse
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sociale, politice și culturale, ori a ideologiilor dintr-o societate. Există o preeminență a economicului asupra politicului, schimbarea socială fiind, de-a lungul istoriei, o consecință a dezvoltării tehnologice. Afirmând importanța claselor sociale, definite prin proprietatea asupra mijloacelor de producție, marxismul postulează conflictul dintre acestea. Nu există societate care să nu cunoască lupta de clasă, adevărata forță a dinamicii sociale. Lupta de clasă determină istoria unei societăți. Istoria este privită în mod teleologic, scopul ultim fiind societatea comunistă fără lupta de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]