3,306 matches
-
isoscele, Îmbracă în vibrații mister din Univers. Și-n străluciri de aștri ne-arată nemurirea Luceafărul ce-aievea pătrunde prin ferești, Un rege printre stele ce gusta amăgirea Din vorbe pământene ce-și spun lucruri firești. Hyperion ne-nalță din matcă de-ntuneric, Prin care porți din lume ne-atrag în efemer... Din muzica-i măiastra iubirea-i glas demiurgic, Ce-ncântă chiar magia-n poeme de Homer. Din Ipotești Brâncușul ne-arată infinitul Ce Dunărea albastră îl poartă-n valuri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
brațe isoscele,Îmbracă în vibrații mister din Univers.Și-n străluciri de aștri ne-arată nemurirea Luceafărul ce-aievea pătrunde prin ferești,Un rege printre stele ce gusta amăgireaDin vorbe pământene ce-și spun lucruri firești.Hyperion ne-nalță din matcă de-ntuneric,Prin care porți din lume ne-atrag în efemer...Din muzica-i măiastra iubirea-i glas demiurgic,Ce-ncântă chiar magia-n poeme de Homer.Din Ipotești Brâncușul ne-arată infinitulCe Dunărea albastră îl poartă-n valuri mii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
ce urca ... Fără-nțeles ... În vers inestetic Și sperie rimă ce-n sunet se-ncurcă. Gândul ne plânge în rime tocite, Plâng iar poeții și plânge poezia ... Plânge iar proza ... și-n albe cuvinte Plânge albastrul negând amnezia. Pierdută din matcă ei protectoare, Nu-și mai cunoaște frații, căminul Și rătăcește-n Alzheimeru-n care, Mintea în suflet își sapă veninul. Și-n plânsul tocit de talanga uitată, Abstractul apare purtând fantezia, Ducând în imagini o lume forțată, Ce-aruncă pe buze
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
de cuvinte ce urca ...Fără-nțeles ... În vers inesteticși sperie rimă ce-n sunet se-ncurcă.Gândul ne plânge în rime tocite,Plâng iar poeții și plânge poezia ...Plânge iar proza ... și-n albe cuvintePlânge albastrul negând amnezia.Pierdută din matcă ei protectoare,Nu-și mai cunoaște frații, căminulși rătăcește-n Alzheimeru-n care,Mintea în suflet își sapă veninul.Și-n plânsul tocit de talanga uitată,Abstractul apare purtând fantezia, Ducând în imagini o lume forțată,Ce-aruncă pe buze-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
Acasa > Impact > Relatare > NU AI VOIE SĂ PORȚI CRUCIULIȚĂ LA GÂT! Autor: Dorina Stoica Publicat în: Ediția nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Anul acela primăvara a venit pe neașteptate. Apele și-au ieșit din matcă și au inundat pășunile. În noaptea când apele au venit mari și gospodăriile au fost inundate, eram în comună. A durat mai puțin de jumătate de oră până ce s-a adunat comandamentul pentru situații de urgență și, echipați cu pelerine
NU AI VOIE SĂ PORȚI CRUCIULIȚĂ LA GÂT! de DORINA STOICA în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352202_a_353531]
-
cetățean al Republicii Moldova, locuiește intr-o localitate nu departe de „granița” cu România, și faptul că a venit la studii la Bârlad... cu scopul de a cunoaște mai bine patria strămoșilor ei, de a se apropia cât mai mult de matca națională. Toate acestea m-au determinat să îi solicit un interviu... Mi-a răpuns la întrebări timid, cu bună-cuviință. Consider că este bine-venit pentru cititori deoarece descoperă o latură delicată a sufletelor tinerei generații, dorințe și speranțe de la viitor, de la
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
înțeleg legile acestei vieți și semnificația lor în timp și spațiu. Acesta este unul din momentele nefaste, imprevizibile - imprevizibilul „pândind” la orice colț al clipei ce nu cunoaște iertarea... Viață, însă, își urmează cursul ca un izvor ce-și caută matca... mereu neliniștit, zbuciumat. Amintirile legate de un loc niciodată uitat... nu pot fi decât cu : „munți împăduriți și codri falnici”... aceasta fiind imaginea rămasă nealterată în sufletul românului nea Mitică. Dorul de plaiurile natale, de obiceiuri, datini, îi fac sufletul
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
pe Luciano Pavarotti pentru patosul vocii, chiar dacăeste cel mai puțin cultivat tehnic dintre cei trei. Nu ceva perfect măatrage, ci mai degrabă sugestiv, simbolic, mi se pare mai bogat, ca un râu care se revarsă,imperfect, dar impetuos, dincolo de matcă, cu grația sălbăticiei. Poate căa merge sau nu pe perfecțiunea formei ține de temperamentul fiecăruia, iar eu aș comenta aici prin spusele unuia din personajele mele - care a „apărut” într-o bună zi și continuăsăființeze în ceea ce scriu, ca și când ar
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
iar au venit golanii"..(Eram prietena cu Adi ,lucra la raionul de femei:)...Adi nu era băiat rău ...problema e că nu eram sigură dacă esra ...băiat. Iar după 15 Noiembrie 87, trei dintre băieții cu care am plecat de la Matcă să răsturnam lumea, au dispărut și au mai apărut numai după 89... Lucrăm atunci împreună la Steagu':) Că un om care și-a petrecut 15 ani în orașul pe "străzile căruia mai coboară și cerbii"...și ca tânăr care odată
ORASUL PRIETENILOR MEI de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356056_a_357385]
-
meu că orașul care mi-a respirat tinerețea și m-a ajutat să fac primii pași în viața de adult. Brașovul rămâne orașul prietenilor mei. Orașul iubirii mele. Peste 3 ani viața mea se poate împărți în 15 ani la Matcă,15 în Brașov și 15 în Florida... Ce mi s-a părut ciudat a fost faptul că nimeni nu a vorbit de sentimentul pe care ți-l da orașul,atunci când îl simți sub pas,în serile superbe de vară montană
ORASUL PRIETENILOR MEI de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356056_a_357385]
-
agonisit, pe plan spiritual, în ani mulți de trudă zăbavnică. Drămuiește-ți bine timpul și ai grijă să nu ți se strecoare clipa propice printre degete. Fiindcă ea nu se mai întoarce, așa cum nu se întoarce un râu în propria matcă. 14 martie 2012 * CÂND DARUL SE PREFACE-N AMINTIRE Vine un timp când toate darurile devin amintiri. Privim la ele cu nostalgie și suspinăm. A fost un timp când darul însemna o mare bucurie, aproape o fericire. Te scăldai în
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354809_a_356138]
-
bani? Țară oarbă care vede Doar în vis ce vede-n vis Nu aude și nu crede Că i-a fost visul ucis... Țară plină dar golită De sfinți, îngeri, dumnezei, Azi ești cea mai ocolită, Smulsă-n veci din matca ei. Țară dreaptă dar strâmbată De farsori și ticăloși, Bată-te pe prunci să-i bată Cât de triști, cât de frumoși! Țară bună dar câinită Până-n măduvă de plozi, Cum de te-ai lăsat ciuntită De nebuni și de
ŢARĂ-N ŢARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354880_a_356209]
-
cu semnul electoral al Sfinxului dacoromânesc pe un glob pământesc deasupra căruia flutură steagul de luptă al dacilor, fie Partidul Producătorilor Români cu semnul electoral reprezentând o pâine țărănească. În mod cert România va rămâne europeană pentru că ea este națiunea - matcă a vechii Europe, pentru că nu este și nici nu va fi vreodată americană, asiatică sau africană. Incă mai sper într-o Europa unită a națiunilor suverane, nu în supra statul federal, in standarde europene și nu siberiene! 8. P.R.E. cheamă
COMUNICAT NR.19 DIN 23 AUGUST 2012 de GEO STROE în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355261_a_356590]
-
Acasa > Versuri > Iubire > REALITĂȚI Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 262 din 19 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului o matcă a liniștii este o realitate finită în obrazul nenăscut al unui crez care nu poate sparge zidul urletului aruncat neglijent în podeaua inimii este un punct crescut din urechea cerului de rădăcini sculptate în umerii unui alt pământ înmugurit sub
REALITĂŢI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356824_a_358153]
-
dragoste cu dresorul de lei, în urmă cu mai bine de douăzeci de ani. Un fapt fără precedent, dar care, la nepoata boieroaicei, devine cât se poate de firesc. Vine un timp când toate lucrurile care par absurde, își găsesc matcă și trec, firesc, în starea lor dintruînceputuri. Punctul culminant al românului, intrarea Mărținei în cușcă leoaicei este bine realizat de autoare. Om și fiara într-o confruntare teribilă. Doar că femeia să-și demonostreze sieși și celor din jur că
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
1989 când dvs. activați în sfera artistică? Petru Botezatu: Când m-am reîntors în România în 2011, am constatat cu mare stupoare că România suferise o transformare colosală. Mi-am dat seama curând că nu reveneam în realitate la o matcă, decât în memoria mea selectivă, pentru că atmosfera era atât de diferită și apetitul pentru preschimbare al noii societății românești atât de acut, încât, revenirea însemna practic o nouă emigrație. Emigrant de data asta, în propria mea țară. Odată cu regimul comunist
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]
-
zeci de mii de albinuțe care pot trăi mulți ani. Depinde și cum sunt îngrijite peste iarnă, când ele stau în stup și se hrănesc cu rezerve de miere. O colonie este condusă de o singură albină, numită regină sau matcă, care în general, este singura care depune ouă. Restul albinelor sunt albine lucrătoare. Uite, aici, în insectar am o albină lucrătoare pe care am prins-o când a intrat într-o vară, în bucătărie. Am uns un borcan cu ulei
INSECTARUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356664_a_357993]
-
de pătimit ... Zicea ea... că se luptă “binele ” și “răul”, la fel ca în basme. Ne spunea că sunt persoane care, din invidie și dușmănie, încurcă planurile oamenilor, dând peste cap existența lor, căile vieții oamenilor putând fi întoarse de la matca lor firească... Și... credea că în această noapte „umblă strigoii”... să fure „mințile oamenilor” și „rodul livezilor”, iar unele femei rău-voitoare fură chiar și „mana vacilor, ” adică laptele, mult și gras, al vacii unui gospodar. Împotriva acestor rele, părinții foloseau
URSITUL DIN PAHAR... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355156_a_356485]
-
gata să intervenim la o noțiune de absurditate. Nopțile începusem să le păstrăm pentru noi, revelații și misticism, suspendați pe pervazul vieții. Uneori fumam dintr-o singură țigară. În vara aceea a plouat necontenit, până când Dâmbovița s-a învolburat în matcă și în cele din urmă a inundat voios străzile și bulevardele capitalei. Ne-am trezit bucuroși ca într-o dimineață obișnuită și ce vedem? Se apropiase marea de capitală, iar în drum spre Universitate erau bărci sprintene ce alunecau în
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
imaginea tristă a ultimei nopți în urbea mea..., atunci când am părăsit atâtea lucruri dragi, din ochii mei se scurg lacrimi care nu se mai opresc... Trad. liberă) Și eu l-am înțeles perfect pe mare poet latin! Suferința îndepărtării de matca e groaznic de dureroasă. Am încercat și eu să mi-o exprim în versuri: Sweet Bucharest When I'm calling my old friends and we talking on the phone Când sun la telefon prieteni vechi, și vorbim I am told
TAINA SCRISULUI (30) – CONDEIUL UNUI SUFLET ZBUCIUMAT de VIOREL NICHOLS în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355249_a_356578]
-
de atunci atâția ani și mă gândesc că medicina a ajuns pe de o parte destul de avansată, cu cercetări și rezultate bine cunoscute, apreciate și în țară și în străinătate, iar pe de altă parte, parcă s-a rupt din matca ei, s-a înstrăinat într-un fel de principiile naturale, moștenite odată cu viața și, care îl mențineau pe om sănătos. Îmbrăcăminte din fibre sintetice, lenjeria la fel, covoarele asemenea și ne mai întrebăm de ce se îmbolnăvesc așa de des oamenii
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
evident un ritm alert și un conținut înnoitor al substanței materiale și spirituale a socetății românești - cu toată orientalizarea de care a fost afectată - secolul al XIX-lea este perceput de contemporani ca o vreme a renașterii, de reîntoarcere la matcă și la adevăratul sistem de valori. Modernizarea civilizației, dezvoltarea instrumentelor culturale și alcătuirea unui sistem de valori corespunzător noilor realități alcătuesc, pricipalele capitole ale procesului de renaștere culturală parcurs de societatea românească, de la începutul secolului al XIX-lea și până la
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
mama nonogenară, norii, munții, prietenii, și chiar firul de iarbă, acesta este universul poetic al Elisabetei Lușcan, o femeie la vârsta când multe întrebări și-au aflat deja răspunsurile, când apele învolburate ale anilor tineri s-au așezat blânde în matcă, dar când iubirea rămâne să înfrumusețeze viața până la sfârșitul ei și să dea inspirație cât timp pe Pământ mai sunt poeți. Un volum de versuri ce se cade a fi citit pe îndelete, când stai la umbra uni copac înverzit
PE O PUNTE DE GÂNDURI, GINGAȘĂ TRECEA POEZIA… “PUNȚI ÎNTRE GÂNDURI” DE ELISABETA LUȘCAN [Corola-blog/BlogPost/346115_a_347444]
-
cu plăcere din scoarță în scoarță lăsând poezia textelor, ideile lor, penumbrele și nuanțele să-mi pătrundă adânc sufletul. Toți autorii publicați în această antologie sunt oameni talentați, cărturari cu dragoste de limba strămoșilor lor, care scriu întorcându-se la matca românismului, regăsind miresma merelor din livada părinților sau a bunicilor, prispa casei, și lumina amurgurilor dulci ale acestui pământ dacic. Antologia aceasta este plină și grea de ceea ce am numi spiritul românesc ... Ne-ar trebui o carte întreagă să analizăm
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
orașul Ploiești de care o leagă amintirile copilăriei și festivitățile dedicate poetului Nichita Stănescu și a făcut aprecieri de substanță la adresa poetului Christian Mocanu „un autor excelent, de esență, care merge la sâmburele de adevăr al nașterii noastre, merge la matcă; întâlnirea cu el vine parcă din adâncuri.” Cititorilor le-a făcut o frumoasă urare „S-aveți lecturi frumoase / Pe drumul vieții multe flori!/ S-aveti belșug în case, / Iubiți-i și pe scriitori!” A citit poezii din volumele poetului, reușind
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]