1,327 matches
-
sa față de materialitatea artei. Astfel, în Other Observations (scris în 1969)173, propus ca un comentariu asupra studiului său anterior Schema (din 1966), Graham pune în discuție caracterul de semnificant semiotic al oricărei pagini scrise vis-à-vis de care conceptul de "materialitate" se referă la limbajul întrebuințat ca material "imaterial" (de felul unui eter mediumistic), sistemul de informație (in-formația) aflându-se la jumătatea distanței dintre material și concept, fără a fi niciunul dintre ele, reducând astfel Schema la formula unei reflexivități auto-referențiale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Cornel Drăgoi (1993), O viață, un destin, o icoană (2001), Piața Universității (1997), Ghidul sărbătorilor la români (1998), O stradă oarecare din București (1999), Surîsul lui Harry (1999), Lecții cu povești despre facerea lumii (2000), Cîteva gînduri despre muzeu, cantități, materialitate și încrucișare/Dosar sentimental (2000), Talmeș balmeș de etnologie și multe altele/Haide, bre! Incursiune subiectivă în lumea aromânilor (2001), Arca lui Noe. între neolitic și Coca-Cola (2003), Anii ’80 și bucureștenii (2003), Vagabondage dans les Balkans (2003) etc. Carmen
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
corpurile desenate sunt maleabile, plastice, pretându-se la tot felul de reconfigurări și metamorfoze, chiar dacă tehnic ele sunt statice, obiectivate, iar animarea lor se înfăptuiește doar prin efortul imaginativ, care le disipează și le reconstruiește de la cadru la cadru în funcție de materialitatea corporală a cititorului).750 Fiecare epocă are stilul propriu de reprezentare corporală, iar schimbările permanente ar trebui puse în conexiune cu mutațiile idealului corporal al vremii (Superman desenat de către Wayne Boring, cel care se află la baza imaginii actuale a
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
este condamnată imediat să dispară" (1999: 23), Foucault are în vedere cazul extrem al aceleiași fraze (sau propoziții) care nu este niciodată identică cu ea însăși ca enunț, în momentul în care coordonatele situației de enunțare și regimul ei de materialitate se schimbă: Alcătuită din aceleași cuvinte, încărcată exact cu același sens, menținută în identitatea ei sintactică și semantică, o frază nu constituie același enunț dacă este articulată de cineva în cursul unei conversații, sau este tipărită în textul unui roman
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Bahtin 1984: 316-217, traducere revăzută) Într-un mod mai puțin tranșant, însă asemănător, transpunerea unui fapt divers în poem propusă de Blaise Cendrars în cel de al zecelea text din Dix-neuf poèmes élastiques este o schimbare spectaculoasă de regim al materialității 8: T1 10. ULTIMA ORĂ OKLAHOMA, 20 ianuarie 1914 Trei deținuți își procură pistoale Îl ucid pe paznic și pun mîna pe cheile închisorii Se reped afară din celule și ucid patru gardieni din curte Apoi pun mîna pe tînăra
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care vizita închisoarea, a fost ucis de deținuți în momentul în care aceștia o luau la fugă. La prima vedere, "Telegrama-poem" și faptul divers relatează aceleași fapte, aceeași poveste, cu aceleași cuvite. De fapt, Cendrars nu se mulțumește să modifice materialitatea discursivă și forma textuală a faptului divers atunci cînd face din el un poem în vers liber: el modifică deznodămîntul povestirii eliminînd decesul D-lui Thomas, ucide un paznic care nu moare în T2 și precizează locul morții celor patru
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
deznodămîntul povestirii eliminînd decesul D-lui Thomas, ucide un paznic care nu moare în T2 și precizează locul morții celor patru gardieni (în curte). Aceste schimbări afectează structura semantică a lumii reprezentate și, implicit, raportul "telegramei-poem" cu informația. Diferența de materialitate discursivă este de asemenea o diferență de apartenență la o formațiune socio-discursivă și o diferență generică. Aceasta afectează nu numai enunțurile celor două texte în parte (cum vom vedea în capitolul 2), ci și raportul lor cu adevărul și, prin
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
grup de unsprezece poeme. Și, mai ales, după ce a fost publicat în revistă în 1928, este reluat în Choix de poèmes. E clar că ținea mult la aceste două versuri din moment ce a mers pînă acolo încît le-a schimbat regimul materialității discursive și le-a caligrafiat într-o bună zi pe o farfurie la un olar din Vallauris. Odată cu schimbarea regimului materialității, se schimbă și sensul. Enigma-ghicitoare înscrisă pe farfurie plasează textul într-o situație de enunțare ușor de interpretat: întrebarea
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
E clar că ținea mult la aceste două versuri din moment ce a mers pînă acolo încît le-a schimbat regimul materialității discursive și le-a caligrafiat într-o bună zi pe o farfurie la un olar din Vallauris. Odată cu schimbarea regimului materialității, se schimbă și sensul. Enigma-ghicitoare înscrisă pe farfurie plasează textul într-o situație de enunțare ușor de interpretat: întrebarea este atribuită obiectului însuși, frumos, deoarece este decorat, și putem vorbi despre o prozopopee a farfuriei care stabilește o indentitate a
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
genului judiciar îi permite lui "Acuz...!" să ia forma unei scrisori adresate celui mai înalt magistrat al statului, prin mijlocirea media în sens propriu unui ziar care întărește asumarea afirmațiilor, lărgind-o, dincolo de autorul-însuși, la redacția ziarului L'Aurore. În ceea ce privește materialitatea discursivă a acestui text și definiția formațiunii socio-discursive, trebuie știut că Zola publicase, la editorul său Fasquelle, două broșuri: "Scrisoare către tineri" la 1 decembrie 1897 și "Scrisoare către Franța" la 6 ianuarie 1898. Tipărise și o a treia broșură
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pe pagina întîi a unuia dintre rarele cotidiene dreyfusarde, L'Aurore, creat cu trei luni în urmă. Numărul din 13 ianuarie 1898 a fost scos excepțional în 300 000 de exemplare, în loc de 25 000 obișnuite. La schimbarea de regim de materialitate și de formațiune sociodiscursivă s-a adăugat o altă schimbare, specifică presei scrise, de data aceasta. Înainte, Zola scria în Le Figaro. În urma unui articol motivat de un val de antisemitism: "Pentru evrei" (16 mai 1896), a scris trei articole
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de transcriere atinge un punct capital al construirii sensului. Pe baza arhivelor sonore (filme și înregistrări pe bandă magnetică), discursul rostit a fost cu siguranță foarte apropiat de textul transcris ulterior, în așa fel încît să redea anumite aspecte ale materialității sale discursive orale necesare unei analize. Și aceasta începînd cu aplauzele, urme sonore ale intensității contactului între orator și mulțime, subliniate grafic împreună cu părțile de discurs încă acoperite de ele și așezate între paranteze drepte. Durata lor a fost precizată
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
99) și de Cossutta, ne va servi drept ghid, atît pentru analiza textuală din capitolul 8, cît și pentru cea a fragmentului 128 de La Bruyère: Hermeneutica critică încurajează analiza discursului să reia problema interpretării textuale, deoarece postulatele de istoricitate, de materialitate și de dimensiune critică sînt comune celor două demersuri. (Cossutta 2004: 195) Rezumatul domeniilor de stabilire a textului Cele patru perspective confirmă faptul notat de Almuth Grésillon în privința geneticii textuale și a ceea ce ea numește construirea "prototextului": "Lingvistul, în loc să dispună
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
revelă destul de bine impersonalitatea povestirii. Vocea narativă dă impresia că are doar rolul de a pune laolaltă nișe elemente. Distanța impersonală este însoțită totuși de o oarecare ironie. Explicațiile, prin tradițiile succesive, fundamente ale mitului lui Prometeu, se reduc la materialitatea stîncoasă a Caucazului. Sensul povestirii mitice s-a pierdut într-o povestire etiologică despre originea prezenței inexplicabile a Caucazului. Fraza finală la imperfect nu este atît finalul celei de a patra povestiri cît cel al textului în ansamblul său. Comparativ
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
gimnast la rangul de vierme de pămînt și deci la treapta cea mai de jos a regnului animal. După sensul 6 dat de Littré, ceea ce-l interesează pe Ponge în valoarea (tipo-) grafică a cuvintelor nu sînt posibilele caligrame, ci materialitatea limbii și a vorbirii poetice. În caracterele de plumb care alcătuiesc rîndurile, regăsim nu numai parangonajul, ci și exploatarea subiacentă a celui de al patrulea sens al cuvîntului "Maimuță" pe care-l propune dicționarul Littré: "Nume dat în glumă zețarilor
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nu literare, cel puțin literarizate prin lucrul supra semnificantului și prin paronomază. Aceasta amintește de ceea ce spune Jakobson despre funcția poetică-autotelică a limbajului și despre "atitudinea introvertită față de semne": semnele lingvistice nu se mai lasă traversate doar de sensul informațional, materialitatea enunțurilor cîștigă în densitate formală. Graffitiul din T22 (capitolul 3) este structurat de un număr de 6 + 6 silabe (semnalat prin alineat), aducînd astfel cu un alexandrin: ma / peur / se / fe / ra / haine // en / vos / ci / tés / trop / grandes [Frica
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cu mult mai generale, putem spune chiar al problemei fundamentale a poeziei, care este paralelismul" (1963: 235). Conform acestui principiu, fiecare rimă se sprijină pe alte foneme sau grupuri eufonice (paronomaze) prezente în versuri. • Rima în /al/ Dacă examinăm îndeaproape materialitatea sonoră a versurilor care conțin rima în /al/, constatăm că acestea se compun dintr-un prim grup: 1 ILS Me disent, Tes yeux, cLairs coMMe Le crisTAL: t + al.1 4 ExcepTé LA candeur de L'anTique ANiMAL, m + al
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
intense legări ale semnificantului, fenomen pe care Jakobson îl numește "împletire verbală" (1973:16). 3.3. Gimnastul de Francis Ponge <2> Poemul de Ponge studiat mai sus pune în joc mai multe nivele de producere și structurare a textului prin materialitatea limbii. Portretul gimnastului se sprijină mai întîi pe grafia primelor două litere, subliniată, cum am văzut mai sus, printr-o comparație. Trecînd de la G la Y, descrierea se deplasează de la cap la sexul personajului. Eufonia preia ștafeta pentru a pronunța
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și mai vizibliă. Ar fi inutil să vorbim aici de incompletitudine sintactică. Ceea ce contează sînt efectele formale și semantice produse de elipsele succesive. Faptul că acestea pot fi acoperite ne permite să mizăm pe prezența implicită a sensului și pe materialitatea ritmică. În T36 și T37, paralelismele morfosintactice și ritmul ternar sprijinit pe sintaxă, alcătuiesc, dincolo de frontierele punctuației, întreaga poeticitate a acestei proze: T36 [...] la o unică pădure pentru cei patru ochi uimiți neagră ai noștri, - la o plajă pentru doi
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lingvistice se situează fie între două metode vagi, fie generalizează observațiile unui pol la ansamblul funcționării limbii. Multă vreme a fost privilegiată scriitura literară, iar acum, oralul. Optînd pentru una din cele două actualizări ale limbii, se neglijează diferențele de materialitate ale regimurilor oral și scripural. Aceste diferențe au totuși consecințe importante asupra gestiunii continuității fluxului verbal atît la producere, cît și la receptare. Noțiunea de perioadă, care a fost adusă în atenție prin lucrările asupra oralului elaborate de Groupe Aixois
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
reprezentației? (Kibedi Varga 1988: 84) Renunțând la versiunea naratologică, deoarece este mult prea generală și se sprijină doar pe textul propriu-zis, consider că textul de teatru trebuie să se preteze unei descrieri conversaționale, concentrată pe schimbul de replici care constituie materialitatea verbală a reprezentării. Întocmai lui G. Genette, consider că textul de teatru este format din replici-intervenții36 și mă voi opri cu precădere asupra inserțiilor de pasaje narative din schimburile dialogale. Secvențe precum: " În loc de scene, vom avea povestiri" (prefață la Cromwell
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
frunzelor de plop, cântecul limpede al izvorului, un surâs șăgalnic, un gest sau o privire pline de delicatețe. În muzică, grația emană, de exemplu, din creația lui Vivaldi, Mozart sau Debussy, adevărate dantele sonore, care sugerează suplețea aproape lipsită de materialitate. În pictură emoționează , prin grația lor, pânzele lui Botticelli, portretele lui Rafael sau Grigorescu. În literatură, temele și motivele care se pretează mai mult grațiosului sunt natura- în aspectele ei miniaturale-, iubirea, în anumite manifestări, copilăria, gingășia ființei umane, unele
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
persoane) cercetarea legăturii cauzale se impune ca o cerință a existenței însăși infracțiunii. Existența legăturii cauzale implică existența unui raport de determinare de la cauză la efect. Existența acestora se stabilește în fiecare caz în parte, prin cercetarea faptei concrete, în materialitatea sa, ținându-se cont de situația de serviciu a făptuitorului. Din punct de vedere penal, are relevanță doar vătămarea intereselor legale ale unei persoane care s-a datorat, cu precădere, conduitei abuzive a funcționarului public, funcționarului în cadrul relațiilor de serviciu
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
într-o bună zi, dar de ce bunăși nu rea, menită tristeții și decepției, descoperi un alt așafodaj al lucrurilor din jurul tău, o altă arhitectură (care) ți se dezvăluie, o altă structură interioară a timpului care capătă acum în sfârșit consistențăși materialitate...?” Realizăm noi oare cum reacționăm „în căutarea unei bucurii de zile mari”?! Descoperi / descoperim că există în viața noastră / în jurul nostru: „Lucruri de care nu te poți despărți”. Maria Postu - Povestiri de trezit adulții (Ed. Tracus Arte, București, 2011) eoria
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
filosofică a "literaturii", o literatură ale cărei "suburbii" și "extremități" trebuie totuși să aspire la "legea veșnică". Fiind o operă culturală, The American Scholar reprezintă o reflecție asupra schimbărilor suferite de savant și de noii scriitorii, prin accentul pus pe materialitatea experienței, în timpul secolului al XIX-lea. Acest accent a apărut din necesitatea modelului pozitivist, văzut ca un model cultural pentru a vizualiza universul. Astfel, în 1854, prietenul și elevul lui Emerson, Henry David Thoreau, cândva un jurnalist literar narativ, a
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]