1,225 matches
-
alte cuvinte, sumele de bani provenite din impozitele plătite de contribuabil sunt alocate de legislatori pentru programe gestionate de o serie de birocrați. Astfel, o parte din aceste fonduri sunt folosite în interesulanumitor categorii care au tendința de a-și maximiza bugetele. Extinderea programelor de asistență socială antrenează extinderea structurii birocratice folosite pentru implementarea lor și suplimentarea costurilor care să acoperenoile activități. Pentru a demonstra ineficiența în distribuirea veniturilorîntre diferite categorii de cetățeni, Lipsey și Chrystal (1999, p. 470) folosesc metafora
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
public, Hogwood și Peters formulează următoarea descriere: „soluții care caută probleme, participanți ce caută oportunități de alegere și rezultate care caută o relație cu scopurile organizaționale”; - angajații publici nu au un tip special de motivare, ci acționează pentru a-și maximiza interesul, care constă de obicei în venituri, prestigiu și putere (Downs, Tullock); - instituțiile publice pot face față numai unor decizii minore, la marginea impactului social (Braybrooke și Lindblom). Aceasta implică o transformare la nivelul definirii problemelor publice și al scopurilor
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
sau între cetățeni și elitele politice ori culturale. Mulți cetățeni au opinii ambigue sau insuficient fundamentate. Un alt tip de definiții sunt cele bazate pe piață: „Un funcționar corupt privește funcția publică drept o afacere prin care încearcă să-și maximizeze venitul. Venitul depinde de starea pieței și de talentul său de a găsi punctul maxim pe curba publică a cererii” (Heidenheimer, 1989, apud Johnston, 1996, p. 11). Corupția este descrisă ca o tranzacție (vezi Kreager, 1994, p. 51). Modelul utilizat
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
actori. Astfel, atât principalul, cât și agentul sunt interesați de satisfacerea propriilor interese. Principalul, pe lângă atingerea obiectivelor, este interesat de reducerea costurilor agenției 1, în timp ce agentul va avea tendința de a adopta un comportament oportunist (opportunistic behaviour), încercând să-și maximizeze propria utilitate prin participarea la relația contractuală cu principalul. De asemenea, atât principalul, cât și agentul se află în situația de acces limitat la informații, fapt care influențează structura și coordonatele relației dintre cei doi. Aceste presupoziții conduc, în cadrul relației
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
ediției din anul 2008 al Guide to Cost-Benefit Analysis of Investment Projects - Structural Funds, Cohesion Fund and Instrument for PreAccession editat de Comisia Europeană (2008), se menționează faptul că Analiza Cost-Beneficiu poate ajuta decidentul public să identifice proiectele care vor maximiza beneficiile sociale nete și astfel să stabilească ordinea în care vor fi efectuate lucrările de infrastructură și modul de adoptare a deciziilor publice strategice. Așa cum se menționează în documentul descris, deciziile de investiții sunt la baza oricărei strategii de dezvoltare
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
știința și tehnica s-au văzut aservite economiei capitaliste de piață" și s-au pus în serviciul "imperativului categoric al societății industriale și post-industriale: maximizarea producției, a consumului și a informației pentru a acumula mereu mai mult capital pentru a maximiza și mai mult producția, consumul și informația". Jacques Robin constată existența unei formidabile deturnări a științei în serviciul puterii, dar, dacă semnalează pericolele tehnologiilor informației și comandei, vrea totuși să vadă în ele "perspective noi care ar putea permite oamenilor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
rând, uneori chiar mai mult. Perlită: Perlita este o rocă de origine vulcanică, un silicat natural sărac în apă, care are proprietatea de a îmbunătăți aerarea și drenarea solului, menținând în același timp umiditatea. Perlita facilitează penetrarea rădăcinilor în substrat, maximizând astfel creșterea și dezvoltarea plantelor. Persistent: Se referă la un frunziș care rezistă în perioada iernii; se opune lui caduc. Pesticid: Produs chimic care distruge paraziții culturilor. Plante sălbatice: Un alt nume pentru buruieni, adică plantele care cresc în locuri
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
continuă schimbare datorită firmelor care pot pătrunde sau ieși de pe un anumit segment, sau datorită apariției unui produs de substituție. Furnizorii și clienții interacționează pe piață, modificând continuu datele problemei, astfel furnizorul, încercând să își atingă obiectivele și să își maximizeze profitul poate amenința cu creșterea prețului sau cu scăderea calității, pe când clientul dorește să evite acest eveniment și poate amenința cu schimbarea furnizorului. În asemenea situații este util ca firma să studieze concurența potențială și să intuiască obiectivele, strategiile, punctele
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
este venitul marginal. Venitul marginal reprezintă schimbarea valorică ce apare la nivelul venitului total, atunci când este vândută o unitate de produs. Acest element economic poate da impresia că, dacă veniturile și costurile rămân constante, stabilirea prețului se face astfel încât să maximizeze profiturile. În practică, păstrarea constantă a veniturilor și costurilor este dificil de realizat datorită influențelor constante apărute din mediul economic. Marketing și auditul în marketing Stabilirea prețului, ținând seama numai de criteriile economice cost și venit se poate utiliza numai
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
sporesc oportunitățile indivizilor în cadrul societății, pare rezonabil ca aceștia să prețuiască ceea ce, în lipsa unui termen mai bun, am putea numi "bunurile care sporesc calitatea vieții": bunurile culturale, recreaționale, bunurile educaționale noninstrumentale sau chiar bunurile de consum. "O societate care ar maximiza satisfacerea nevoilor înainte de a începe măcar să furnizeze accesul la bunurile care sporesc calitatea vieții ar fi, într-adevăr, o societate sumbră. Cei mai mulți oameni nu doresc să-și devoteze întreaga lor viață obiectivului de a fi într-o stare maximală de
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
toate persoanele. Niciun atașament explicit față de egalitatea drepturilor nu este inclus în principiul utilitarist, la fel cum nu este inclus niciun atașament față de orice fel de distribuție egală. Utilitarismul este egalitarian doar în sensul că în calcularea a ceea ce va maximiza utilitatea socială va fi inclusă bunăstarea fiecărei persoane din cadrul societății"36. Această dependență a implicațiilor sale egalitariene de bază empirică face ca utilitarismul să fie un prieten instabil al idealului accesului egal la serviciile de îngrijiri medicale. Dacă această bază
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
ele violează idealul suficienței în distribuția bunurilor sociale. Drept urmare, susține Frankfurt, dreptatea socială nu cere urmărirea egalității, ci ca societatea să utilizeze "resursele disponibile astfel încât cât mai mulți oameni posibil să aibă destul sau, în alte cuvinte, astfel încât să se maximizeze incidența suficienței"13. "Suficient", trebuie precizat, înseamnă pentru suficientiști nu faptul că o anumită limită a fost atinsă, ci faptul că a fost îndeplinit un anumit standard sau o anumită cerință, fără ca aceasta să implice că depășirea acelui standard ar
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
asemenea), concepțiile asupra binelui sau înclinațiile lor psihologice sociale. Ca indivizi auto-interesați, indivizii aflați într-o astfel de poziție ar raționa, în opinia lui Rawls, pe baza strategiei "maximin" sau maximum minimorum, prin care fiecare participant ar urmări să-și maximizeze partea sa în ipostaza că se va afla în poziția minimă, sau cel mai puțin avantajată, în societatea reală. Pe baza acestei strategii, alegerea principiului în discuție pare singura rezonabilă, datorită nevoii participanților de a se proteja, dat fiind că
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
intern. Structura organizațională este cea care va determina modalitatea de funcționare a firmei și se transpune într-o expresie a alocării responsabilităților pentru diferite funcții și procese către diferitele entități: ramuri, departamente, echipa de lucru, individ. Scopul este de a maximiza eficiența și succesul ce pot fi obținute prin intermediul unei afaceri, facilitarea relațiilor de lucru între diferitele sectoare de activitate și promovarea flexibilității și creativității în desfășurarea muncii. Organizarea în cadrul Body Gym începe cu evaluarea funcționalității și a laturii constructive a
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
care pun un accent prioritar pe dorințele consumatorilor și pe cerere. Utilitarismul acestei școli rezidă în ideea că valoarea unui bun este dată de aprecierea subiectivă pe care o produce asupra sa individul consumator. Deci acțiunea corectă e cea care maximizează suma utilităților individuale. Utilitatea poate fi măsurată și scade pe măsură ce cresc cantitățile consumate din bunul respectiv, de unde ideea că valoarea e dată de utilitatea marginală, adică de cea procurată de ultima tranșă consumată din bunul respectiv. Aceasta, alături de raritate, explică
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
este respectată o condiție minimală de libertate. 4.1.3. De la welfarism la justiția socială Utilitarismul poate fi considerat ca fiind la originea teoriilor privind justiția socială. Mai precis, utilitarismul lui Bentham definește o societate justă ca fiind cea care maximizează gradul de fericire pentru cel mai mare număr de oameni. Variantele ulterioare nu fac decît să confirme concepția utilitaristă. Totuși, dimensiunea echității nu este luată în seamă, decît odată cu teoriile justiției sociale. 4.1.3.1. Invidie, eficacitate și normă
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
normă etică de referință, el utilizează avansurile tehnice din lucrările lui von Neuman și Morgenstern și propune maximizarea unei funcții de bunăstare socială definită plecînd de la criteriul utilității sperate. Harsanyi consideră că fiecare individ efectuează o alegere morală atunci cînd maximizează o funcție de utilitate sperată care îi dă o probabilitate identică de a ocupa toate pozițiile posibile. Pe de altă parte, Harsanyi integrează utilitățile cardinale individuale asociate fiecăreia din aceste situații. Fiecare individ își construiește propria funcție de bunăstare socială făcînd media
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
o progresie a declinului funcŃiei respiratorii. Din fericire, renunŃarea la fumat poate reduce declinul funcŃiei pulmonare, numărul exacerbărilor și al spitalizărilor și poate îmbunătăŃi calitatea vieŃii bolnavului, fiind singura măsură cu eficienŃă reală, demonstrată în aceste direcŃii. EficienŃa acesteia este maximizată de precocitatea realizării ei. 3.1.2 Astmul bronșic Fumatul se asociază cu agravarea astmului bronșic conform rezultatelor a diverse studii. Într-un studiu care a inclus adolescenŃi fumători, asimptomatici anterior, urmăriŃi pe o perioadă de 6 ani, și care
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
educaŃia și consilierea permanentă a pacientului pe tot parcursul supravegherii. Sunt necesare nu doar intervenŃii incipiente, ci măsuri terapeutice susŃinute, repetate, cu urmărire periodică, sistematică, până la vindecare. Terapia complexă, integrează măsuri farmacologice și intervenŃii psiho comportamentale, în cure recurente, care maximizează rezultatele programului de renunŃare la fumat. Pentru ca strategiile de sănătate publică privind renunŃarea la fumat să aibă eficienŃă maximă, sistemul de îngrijiri medicale trebuie să aibă o abordare coerentă, integrată, a intervenŃiior terapeutice privind această măsură. Cadrele medicale, indiferent de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
Structurile economice Structurile economice sunt constituite, în principal, din: a) întreprinderea privată: ea se caracterizează prin separația dintre cei ce aduc ca aport capitalul (capitaliștii) și cei ce contribuie cu munca (salariații). Întreprinderea produce pentru a vinde, căutînd să-și maximizeze profitul; b) piața. Capitalismul este o economie descentralizată în care prețurile orientează și ajustează comportamentele ofertanților și solicitanților. 2. Structurile mentale și culturale. Aceste structuri poartă drept nume: a) individualismul: individul primează asupra Statului; b) utilitarismul: orice act este ghidat
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
procesele economice din cauză că liderii politici încearcă să profite de putere pentru a-și atrage beneficii de la industriile și firmele de succes. Declarativ, autoritățile consideră că direcționarea centralizată sau influențarea alocării resurselor în economie este cea mai bună cale de a maximiza creșterea economică. Pentru aceasta, guvernele dispun de o serie de mijloace, dintre care cel mai important este autoritatea explicită sau implicită asupra băncilor, care reprezintă în mai toate țările principalele canale de transfer al capitalului de la cei care economisesc la
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
sunt actori psihologici. În acțiunea lor economică, ei și comunitățile lor se află în același timp în relații de concurență și de cooperare, ce caracterizează aceeași dinamică a complexității. Homo oeconomicus este considerat un jucător rațional care caută să-și maximizeze utilitatea sau chiar plăcerea. Dar acțiunea sa se desfășoară într-un cadru social, ceea ce conduce la solidarități și opoziții specifice, constrîngeri ce pot fi depășite dacă acceptăm acțiunea celebrei mîini invizibile a lui Adam Smith. Diferitele interese urmărite (pentru bani
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
și de import + Subvențiile. În teoria microeconomică, consumatorul este un individ rațional care știe să clasifice în ordine de preferințe (sau de echivalențe) bunurile disponibile în funcție de utilitatea pe care aceste bunuri i-o procură. El va căuta deci să-și maximizeze utilitatea, consumînd cît mai mult posibil din ceea ce preferă. Dar aici intervine o constrîngere de natură bugetară: nu poate cheltui decît în limita venitului său. Pentru fiecare bun dorit, consumatorul va transmite către piață o cerere ce va crește o dată cu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ale consumatorului ne va permite apoi să deducem legile de evoluție ale cererii pentru un anumit bun. Influențați de către filosofia utilitaristă, economiștii neoclasici de la sfîrșitul secolului al XIX-lea au dezvoltat o teorie în care individul rațional caută să-și maximizeze satisfacția obținută sau utilitatea resimțită. Mai întîi, se presupune că individul este capabil de a măsura, printr-un indice cantitativ precis, utilitatea pe care și-o procură prin consumarea unui bun. Această abordare "cardinală" a utilității conduce către un principiu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
toate imperfecțiunile și criticile de rigoare ulterioare. Un schimb între doi participanți se realizează atunci cînd unul dintre ei posedă un bun care prezintă o utilitate mai mare pentru celălalt. Aceștia reacționează potrivit acestei legități, fiecare participant urmărind să-și maximizeze utilitatea. De exemplu, dacă unul dintre participanți are de răspuns la dilema cît va alege dintre bunurile X și Y, el va decide cantitățile respective din cele două bunuri astfel încît să răspundă egalității utilităților marginale specifice, adică UmX = UmY
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]