2,358 matches
-
exemplu Praga, Poznan, precum și cele două orașe gemene Buda și Pesta dezvăluiau un model dual al organizării, rezultat din separarea inițială a așezării comercianților de cea a autorităților politice și religioase. A rezultat o continuă separare rezidențială a comercianților și meșteșugarilor de clerici și administratori. În alte părți, separarea rezidențială pe baza ocupației era un fapt comun, dar nu unul absolut." (Hohenberg, Lees, 1995: 33) Geografia socială a orașelor medievale era relativ complexă. În orașele medievale, spre deosebire de orașele americane contemporane, nu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
celui de-al doilea deceniu al secolului al XX-lea, marea majoritate se (ndrepta către industria mare ș( cea extractivă, o parte redusă aliment(nd industria mică ș( mijlocie. Industria meșteșugărească, manufacturile pierd din ce (n ce mai mult teren, meșteșugarii tinz(nd să devină lucrători salariați. Lipsa capitalului autohton a favorizat intrarea masivă (n țară a capitalului străin, aproximativ 80% din capitalul societăților industriale fiind străin, iar (n băncile mari el reprezent(nd 40% (Clipa, Iacob, 1994: 129 și urm
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
0232/270610 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712 Librăria M. Eminescu, str. 14 Decembrie 1989, nr. 1, tel. 0232/264528 Librăria Cubul de sticlă, Bd. Carol I nr. 3-5, tel. 0232/215683 ORADEA Librăria Mihai Eminescu, str. Meșteșugarilor nr. 73, tel. 0253/131924 PITEȘTI Librăria Casa Cărții, Bd. Republicii, bl. G1, parter, tel. 0248/214679 SATU-MARE Librăria Mihai Eminescu, str. Țibleșului nr. 1, tel. 0261/717503 SIBIU Librăria Polsib, Șos. Alba Iulia nr. 40, tel. 0269/210058 SUCEAVA
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
0232/270610 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712 Librăria M. Eminescu, str. 14 Decembrie 1989, nr. 1, tel. 0232/264528 Librăria Cubul de sticlă, Bd. Carol I nr. 3-5, tel. 0232/215683 ORADEA Librăria Mihai Eminescu, str. Meșteșugarilor nr. 73, tel. 0253/131924 PITEȘTI Librăria Casa Cărții, Bd. Republicii, bl. G1, parter, tel. 0248/214679 SATU-MARE Librăria Mihai Eminescu, str. Țibleșului nr. 1, tel. 0261/717503 SIBIU Librăria Polsib, Șos. Alba Iulia nr. 40, tel. 0269/210058 SUCEAVA
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
puțin Deloc Apropiere sufletească de sat 26-33 de ani (2,2) Peste 65 de ani (2,5) Școală generală (3,1) Agricultori (2,9) Muncitori (2,9) 18-25 de ani (3,0) Școală primară (2,3) Elevi, studenți (2,7) Meșteșugari, mecanici (2,4) 18-25 de ani (2,8) Rromii (4,3) Șomeri (3,9) Mândrie față de sat 58-65 de ani (3,0) Peste 65 de ani (2,7) Pensionarii (2,8) 18-25 de ani (4,1) Fără școală (3,1
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
18-25 de ani (4,1) Fără școală (3,1) Facultate (2,9) Rromii (2,3) Șomerii (2,4) Ocupații cu studii superioare (3,6) Indiferență față de sat 18-25 de ani (3,8) 26-33 de ani (3,2) Șomeri (2,0) Meșteșugari, mecanici (3,5) Rromii (4,9) Peste 58 de ani (2,2) Rușine față de sat Fără școală (2,2) Șomerii (4,0) 18-25 de ani (3,5) 26-33 de ani (2,1) Rromii (2,9) 58-65 de ani (2,4
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sex, vârstă, ocupație, etnie Foarte mult / Mult Puțin / Foarte puțin Deloc Apropiere sufletească de Transilvania Bărbații (3,7) Peste 58 de ani (2,3) Agricultor (2,8) Rromii (2,7) 18-25 de ani (2,0) Lucrător în servicii (2,0) Meșteșugari (2,5) 18-25 de ani (2,9) Șomerii (5,6) Apropiere sufletească de România Bărbații (3,6) Rromii (3,0) Agricultori (2,4) 18-25 de ani (2,2) Meșteșugari (2,6) 18-25 de ani (5,1) Șomeri (3,1) Mândrie
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
7) 18-25 de ani (2,0) Lucrător în servicii (2,0) Meșteșugari (2,5) 18-25 de ani (2,9) Șomerii (5,6) Apropiere sufletească de România Bărbații (3,6) Rromii (3,0) Agricultori (2,4) 18-25 de ani (2,2) Meșteșugari (2,6) 18-25 de ani (5,1) Șomeri (3,1) Mândrie față de faptul că e român Peste 65 de ani (3,0) Agricultori (2,1) 18-25 de ani (3,1) 18-25 de ani (2,5) Șomer (6,5) Sursa: cercetare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Sursa: prelucrare după datele oferite de Anuarul Statistic al României 2007 Structura pe grupe ocupaționale reflectă o distribuție așa cum era de așteptat: astfel, pentru anul 2006, este majoritară ocupația de agricultor și lucrător calificat în agricultură (52,5%), urmând apoi meșteșugarii și lucrătorii calificați în meserii artizanale și tehnice (10,8%), muncitorii necalificați (14,3%), lucrătorii în servici și comerț (5,7%), tehnicienii, maiștrii (3,5%), specialiștii cu ocupații intelectuale și științifice (1,8%) și funcționarii (1,5%) (Anuarul Statistic al
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ocupate în agricultură (Bleahu, 2004). Economia autarhică specifică satului românesc, făcea ca gospodăria interbelică să-și producă aproape toate produsele de care avea nevoie, restul fiind cumpărate sau obținute prin schimb cu ocazia târgurilor. Sectorul ne-agricol cuprindea meseriași și meșteșugari. În perioada comunistă, implicarea în sectorul ne-agricol, mai precis în industria din mediul rural, crește, două fiind căile care duc la acest rezultat: dezvoltarea industriei grele și prin aceasta a numărului de navetiști de la sat și plasarea unor industrii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Școală postliceală 3. Școala generală (7-8 clase) 7. Facultate 4. Școală profesională 8. Altceva. Ce? 73. Ocupația 1. Agricultor 2. Muncitor (meserias) 3. Patron, director. 4. Tehnician, maistru, functionar 5. Ocupatii cu studii superioare 6. Lucrător în servicii, comerț. 7. Meșteșugar, mecanic reparator. 8. Alta ocupatie, care anume ? 9. Elev, student 10. Pensionar 11. Casnica 12. Șomer 74. Starea civilă: 1. necăsătorit 2. căsătorit cu copii; câți? 3. căsătorit fără copii. 4. divorțat. 5. văduv 75. Care este etnia dumneavoastră? 1
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din anul 399 cuprindea: * refuzul recunoașterii zeilor venerați de Stat; acuzația era: "Socrate calcă legea stricându-i pe tineri și necrezând în zeii în care crede cetatea, ci în alte divinități"; * coruperea tineretului. Dușmanii săi, Anytos, Lycon și Meletos reprezentau meșteșugarii și politicienii, retorii și poeții, categorii pe care Socrate le batjocorea. Socrate era considerat un sofist, dar se deosebea de ei prin faptul că se rezuma la a vorbi cu oamenii, a-i ajuta să formuleze noțiuni corecte. Nu primea
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
Kelly): virtutea însemnă cunoaștere, dacă am ști ce este bine, am acționa drept; acțiunile bune sunt bazate pe cunoaștere, acțiunile nedrepte își au rădăcinile în ignoranță; dacă numeroasele virtuți reprezintă cunoaștere, atunci orice virtute este echivalentă cu oricare alta, cunoașterea meșteșugarului este neutră din punct de vedere moral. Pentru Socrate adevărul era esența conceptului. Primul lucru pe care trebuie să-l facă un filosof este să-și definească conceptele. Numai conceptul poate pune de acord omul cu el însuși și cu
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
463116 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232/270610 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712 Librăria Cubul de sticlă, Bd. Carol I nr. 3-5, tel. 0232/215683 ORADEA Librăria Mihai Eminescu, str. Meșteșugarilor nr. 73, tel. 0253/131924 PITEȘTI Librăria Casa Cărții, Bd. Republicii, bl. G1, parter, tel. 0248/214679 SATU-MARE Librăria Mihai Eminescu, str. Țibleșului nr. 1, tel. 0261/717503 SIBIU Librăria Polsib, Șos. Alba Iulia nr. 40, tel. 0269/210058 SUCEAVA
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
relua totul în amănunt, pe îndelete. Pentru început, compară legile voastre cu cele de aici. Multe dintre legile voastre de odinioară le vei regăsi în rânduielile noastre de acum: în primul rând tagma preoților, separată de toate celelalte, apoi tagma meșteșugarilor, în care fiecare își exercită propriul meșteșug fără a se amesteca cu nimeni altul, tagma păstorilor, a vânătorilor și agricultorilor. Cât despre tagma luptătorilor ți-ai dat seama desigur că ea este aici separată de toate celelalte, lor fiindu-le
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
să fie bun, nici hârlețul, nici celelalte unelte, câte sunt necesare agriculturii. Și nici constructorul nu va face altfel, căci acesta are nevoie de multe scule. La fel țesătorul și cizmarul. Sau nu? Adevărat. Așadar, dulgheri, fierari și alții asemenea - meșteșugari numeroși vor fi laolaltă în mica cetate, pe care o vor popula din belșug. Firește. Și încă n-ar fi un oraș prea mare, dacă ai adăuga și crescători de vite, păstori și ciobani, pentru ca și plugarii să aibă boi
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
deci, ca cei de acasă să producă nu numai cele necesare lor, ci și acele bunuri și acele cantități de care alții ar avea nevoie. Trebuie, într-adevăr. Trebuie, atunci, să avem în cetate mai mulți agricultori și încă alți meșteșugari. E nevoie de mai mulți, într-adevăr. Și trebuie să avem și alți oameni, cu sarcina să importe și să exporte fiecare produs. Aceștia sunt neguțătorii, nu? Da. Deci vom avea nevoie de neguțători? Firește. Iar dacă negoțul s-ar
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Căci din această pricină, creând o comuniune, am înființat cetatea! E limpede - zise el - că oameni vor vinde și vor cumpăra. Rezultă că vom avea o piață și un simbol bănesc în vederea schimbului. Desigur. Însă dacă agricultorul sau vreun alt meșteșugar, aducând la piață din produsele sale, nu ar ajunge acolo în același timp cu cei ce au nevoie să cumpere de la el, oare nu va sta în loc munca sa proprie, atâta vreme cât omul șade la piață? Deloc - răspunse el - căci există
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
metale/ este amestecat în sufletul lor. Și, chiar dacă propriul copil s-ar naște cu ceva aramă sau fier într-însul, să nu se arate în nici un chip miloși, ci, dându-i ceea ce merită firea sa, să-1 trimită printre agricultori sau meșteșugari. Iar dacă, în schimb, printre aceștia s-ar naște vreun copil având în el aur sau argint, să-l cinstească, urcându-l printre paznici, ori printre ajutoare. Aceasta deoarece ar exista o profeție, cum că cetatea va fi nimicită atunci când
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în distribuție, cât și cel care le cumpără, să sufere pedeapsa potrivită acestei încălcări. d) Interdicția posesiei banilor (742a-742c) Pe lângă toate acestea, urmează o lege care interzice oricărui particular să posede aur sau argint, în afara banilor care le sunt necesari meșteșugarilor pentru schimburile zilnice, cât și tuturor celor care au nevoie să-și plătească angajații, sclavi sau străini. Pentru aceste scopuri dispunem că este necesar să se dețină bani care să aibă valoare doar pe piața internă, dar care să fie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a acestei teorii, în funcție de epocă și societate. Când este folosit în contextul teoriilor cu rezonanță universală din Manifest, termenul clasă se referă la categorii destul de heteroclite („om liber și sclav, patrician și plebeu, baron și iobag, șef de breaslă și meșteșugar”), toate reduse la o opoziție dihotomică („într-un cuvânt: asupritori și asupriți”) (ibidem). Termenul clasă se extinde apoi la Stände, adică la ordinile sau stările Vechiului Regim. Dimpotrivă, în contextul modernității, termenul vizează mult mai precis grupuri caracterizate prin poziția
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
relativă clandestinitate - este de înțeles... - vreme de patru secole: din secolul al XIII-lea de la Sfântul Bonaventura până în secolul al XVI-lea al lui Rabelais și Montaigne. Numărul lor poate fi considerabil - mai multe mii -, formația lor diversă - clerici sau meșteșugari, cărturari sau analfabeți -, raza lor de acțiune extrem de întinsă - din Italia până în Scoția, din Spania așa-numiților Alumbrados până la picarzii și adamiții din Boemia, trecând pe la beghinii și begarzii din Țările de Jos, la cei din Belgia dar și la
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
le impunea din simplul motiv că nu cunoștea această altă cultură (o percepea doar ca pe un lucru străin, incomensurabil cu propria-i cultură). Nelucrând în industrie ori în marile întreprinderi private sau publice (respectivii săraci erau țărani, salahori, mici meșteșugari sau comercianți mărunți), nici măcar prin intermediul condiției „proletare” nu aveau contacte cu burghezia și cu spiritul acesteia. Spre deosebire de muncitori, lumpenproletarii au rămas perfect străini de istoria burgheză până, după cum spuneam, acum doi sau trei ani. Prin urmare, până acum doi sau
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
greșită. Fiecare act de măsurare era marcat de jocul relațiilor de putere. După cum demonstrează Kula, pentru a Înțelege practicile de măsurare din modernitatea europeană timpurie, trebuie să le vedem prin prisma intereselor divergente ale principalelor stări sociale: aristocrația, clerul, neguțătorii, meșteșugarii și șerbii. O bună parte a politicii unităților de măsură era determinată de ceea ce economiștii contemporani ar numi „constanța” rentelor feudale. Nobililor și clericilor le era greu să mărească În mod direct obligațiile feudale, iar nivelul stabilit pentru acestea era
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ar fi putut cataloga și cu atât mai puțin elimina toată complexitatea ei. Din punct de vedere ideologic, de pildă, angajamentul lor de a susține egalitatea și libertatea era contrazis de contractele cutumiare de genul celor folosite de ghildele de meșteșugari, contracte În care se mai vorbea Încă de „stăpân” (maître) și „servitor” (serviteur). Ca lideri ai unei noi națiuni - nu regat - erau deranjați de lipsa unui cadru legal amplu care să reglementeze relațiile sociale. Unii considerau că un nou cod
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]