671 matches
-
și acordeonist, și "bufet" asigurat de mama, respectiv colțunași cu cartofi și ceapă prăjită și bostan copt. De Crăciun cei doi frați mai mari vitregeau Parcul Expoziției din apropiere de câte un brad, pe care surorile îl împodobeau cu minuni meșterite din hârtie gofrată, carton, vată și nuci poleite. Războiul, foametea, greutățile n-au reușit să-l alunge din casa noastră pe Moș Crăciun, care era mereu așteptat cu nerăbdare și darurile mărunte, majoritatea meșterite "în familie" din te miri ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
masa comună. A fost plăcut, dar nu era ca acasă. Cum de când mă știu am așteptat cu emoție Crăciunul și chiar în vremurile grele ale războiului, secetei și sărăciei, noi am avut în casă un brad adevărat împodobit cu minuni meșterite de surorile mai mari, sub care ne așteptau cadouri făcute din inimă, în apartamentul de la Consulat am avut și noi "pomul nostru" și cadouri alese cu grijă. De la Crăciun până la Anul Nou brazilienii ca de fapt toată lumea "fac punți". Zilele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
între valuri și pădurea de eucalipți, aici pescarii fiind specializați în pescuitul de "tiburoni" rechini, dar și de fructe de mare și... alge (am gustat aici excelente preparate din alge, "fără colesterol"). Când vremea nu-i favorabilă ieșirilor pe ocean, meșteresc din oasele și cartilajele de rechin tot felul de minuni cruci, coliere, cuțite, casete, fiind neîntrecuți și în modelarea lutului, pe care îl colorează în albastru. Fără a putea fi acuzat de "furt intelectual", îmi permit să "împrumut" din volumul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
țațe: — O s) pierdem avionul. Nu as fi putut suporta s) m) Întorc la sticlele goale, la farfuriile și hârtiile Îngr)m)dite pe toate mesele. Ins) șoferul știe exact ce s) fac) sub capot). Nu se discut) deloc. El meșterește ceva cu o șarm). Pornește. În cinci minute suntem În afara orașului și coborâm În vitez) coasta muntelui. În avioanele care circul) sâmb)ta nu se afl) hasidimi. Servim cafeaua deasupra Mediteranei. Plutim peste ceea ce știm c) este frumos - frumusețe deasupra
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
la sprinteneala minții nici dracu' nu ne-ntrece, sare și Mihail. Visez o vreme, desigur, eu n-oi apuca-o -, când și-n Moldova vom înălța școli, catedrale, universități, vom aduna la Suceava fel și fel de învățați, vom avea meșteri zugravi pe pânză, vom închina și noi poeme jupânițelor, vom cânta madrigale și de ce nu? vom face bal la castel... Visez la vremea când nu ne-om găsi singura bucurie tot sugând la zamă de strugure și-apoi să jucăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sculă aș fi tare pohticios s-o târgui. Prost ești, mă! îl chinuie Alexa scormonindu-l. Nu să există lăcată să nu-și afle cheia. Pentru câte o fâșneață cu năbădăi s-or făcut răzbele și nu s-o putea meșteri o flecușteață de cheiță s-o închidă și s-o deschidă de parcă nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase? Negrilă, înfiorat, cât de frică, cât de frig: Iaca pentru ce dârdâim la miez de noapte în țintirim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de la noi. Câtă speranță Își punea Antonescu trimițând englezilor cereri de armistițiu prin Suedia, Ankara, Cairo ... În ceea ce privește regele la drept vorbind când a regit Mihai I ? Ca regent nu trecuse de vârsta copilăriei. În deceniul Carol al II-lea, a meșterit la mașini și avioane. Consort sub Antonescu, figurant sub comuniști iar În cei 50 ani de exil nu a condus un guvern, nu a alcătuit o grupare de rezistență sau o Fundație de oarecare semnificație În interesul țării. În păienjenișul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
departe cântăreții înaripați. Pădurile au rămas pustii și stau de strajă-n zare, cu trunchiurile fumurii, în așteptarea iernii ce va sosi în caleașca ei argintie, cu zăpadă și polei. - Cri! cri! cri! Cri! cri! cri! Cosmin se oprește din meșterit. I s-a părut? Parcă a auzit cântecul unui greieraș. Nu poate fi adevărat. Greierașii și-au găsit demult un culcuș pentru iarnă . N-au cum să cânte pe o așa vreme neprietenoasă. - Cri! cri! cri! Cri! cri! cri! - Unde
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
gesi(ge: nobil, pămînt + ti: neam, colectivitate) apare la multe nume de persoane și divinități avînd sensul de ,,neam ales” sau ,,pământ sfînt”. O scrisoare din timpul faraonului Ramses ll(1301-1235) către regele hitiților îi cere acestuia să-i trimită meșteri pricepuți în prelucrarea fierului, pe numiții cabiru și nu ivritu sau pîrlitu, pentru că această populație era singura ce stăpînea la acea vreme tainele prelucrării fierului, descoperire ce a schimbat soarta omenirii. La sfîrșitul secolului Xlll î.e.n. canaaniții după zicerea iudeilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
care Cabiro din Tracia îi născu mai înainte, cerescului făurar, adică pe Al-con și Eurymedon, măiestru în fierărie”. În insula Lemnos, cabirii erau socotiți ca fiii lui Hefaistos și a zeiței Cabiro, și purtau epitetul de purtători de clește, adică meșteri făurari. Strabon în Geografia, spune despre cabiri următoarele: Sînt unii, care susțin că provin din Ida, alții că s-au stabilit acolo; dar toți ne asigură că ei sînt cei care au lucrat pentru prima oară fierul în multele Ida
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
care să constituie comunități puter- nice și nici cetăți sau alte fortificații, apărute în regiune mai tîrziu în secolul Xlll î.e.n. fiind construite de egipteni Aceste informații, supăratul proroc le-a luat de la populația filisteană/canaanită sau cabirii cei mari meșteri fierari care erau urmașii celor ce s-au stabilit pe aceste teritorii după migrațiile și prădăciunile din secolul XVlll î.e.n. Urdiile de prădători au venit din fundul miază-noapte adică din cel mai îndepărtat nord cunoscut de ei, iar geografia acelor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cele mai importante fiind limitarea corpusului, din punct de vedere tematic și fizic 9, și dispariția reală din uz a unora (bucherește, călărește, morțește etc.). Statutul majorității adverbelor marcate în DOOM2 ca "rare" (călărește, dăscălește, fulgerește, hoțomănește, înțelepțește, lăcomește, măgărește, meșterește, mojicește, neghiobește, nerozește, ogărește, pescărește, pisicește, plugărește, preoțește, slugărește, științificește, tehnicește etc.) ori ca "învechite" (elinește, eroicește, fățărnicește, husărește, ideologicește, leșește, mașinalicește, măiestrește, obrăznicește, obștește, penalicește, ticăloșește, volintirește, volnicește, vrăjmășește, vremelnicește etc.) este validat de corpus, în care nu apar
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
logicește (înv.) - - - - - 0 lumește - 1 - - - 1 lupește - - - - - 0 marinărește 5 - - - - 5 mașinalicește (înv.) - - - - - 0 matematicește (înv.) 2 - - - - 2 materialicește (înv.) 3 - - - - 3 măcelărește - - - - - 0 măgărește (rar) - - - - - 0 măiestrește (înv.) - - - - - 0 mânzește 1 - - - - 1 mârlănește 7 1 - - - 8 mecanicește (înv.) - - - - - 0 meșterește (rar) - - - - - 0 mierește (C, I) 1 - - - - 2 militărește 10 1 - - - 11 milițienește (C) 2 - - - - 2 mișelește 12 1 - - - 13 mitocănește 3 1 - - - 4 mocănește 3 - - - - 3 mojicește (rar) - - - - - 0 moldovenește/ moldovinește = 1 12 - - - 1 13 moralicește (înv.) 2 - - - - 2 morțește
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
e mai adevărat/ decât o noapte de dragoste.// Un poem al spaimei/ e mai cumplit decât spaima.// Un poem despre moarte/ e mai real decât moartea.” Nu era o eschivă, vreo izbutită acrobație lirică, În care poeții locului erau dintotdeauna meșteri. Transferul realității În altă realitate nu era evaziune sau ruptură, ci o Înaltă, dramatică asumare, cu inima toridă și mintea rece, cum se cuvenea. Citind primele poeme ale Martei, mă gândeam atunci la convorbirile lui Kafka cu tânărul Gustav Janouch
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
intrat în magazin și nu-mi venea să cred că poate exista pe lume atâta liniște. Doar veneam de la sala de jocuri, nu? La tejgheaua din capăt ședea un bărbat între două vârste. Purta ochelari și avea început de chelie. Meșterea la ceva cu o șurubelniță. Am intrat acolo ca să-mi cumpăr o unghieră. Lângă aparatele de ras, am văzut unele care semănau cu niște insecte. Le-am privit îndelung, dar nu-mi dădeam seama cum se folosesc. Am ales una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
în fața invaziilor otomane, apreciindu-i deopotrivă pentru agerimea minții și pentru ospitalitate. Cartea este o sursă bogată de informații pentru etnografi, fiindcă memorialistul a descris portul popular (îndeosebi îmbrăcămintea femeilor), interiorul caselor țărănești, prețuind talentul meșterilor populari („Valahii sunt foarte meșteri în orice meserie ... Deprind ușor tot ce văd, si nu e o lucrare manuală să n-o imite, fie industrie turcă sau venețiana”), a notat obiceiurile de la nunta și de la înmormântare, unele obiceiuri de peste an, ca paparudele, calusării, irozii, drăgaica
DEL CHIARO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286713_a_288042]
-
Oglinzi fermecate, Iași, 1930; Ceasul de veghe, București, 1937; Glod alb, București, 1940; Poezii pentru copii, Chișinău, 1947; Krasnodon, Chișinău, 1950; Buzduganul fermecat, Chișinău, 1951; Nepoțica o învață pe bunica, Chișinău, 1951; Versuri noi, Chișinău, 1952; Mi-i drag să meșteresc, Chișinău, 1953; La noi în ogradă, Chișinău, 1954; Poezii și poeme, Chișinău, 1954; Bucurii pentru copii, Chișinău, 1956; Cânturi de ieri și de azi, Chișinău, 1958; Stihuri alese, Chișinău, 1958; Licurici, Chișinău, 1961; Pic, pic, pic, Chișinău, 1962; Freamăt, Chișinău
DELEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286718_a_288047]
-
care au o mare nevoie de identificare. Cel mai corect ar fi să-l privim pe Houellebecq drept scriitorul francez al ultimilor 20 de ani. Ajuns dincolo de porticul sanctuarului cultic, rătăcit printre bucăți mari de piatră rămase din sculpturile pedimentale meșterite de Timotei, observator Înmărmurit al teatrului, din cea mai Îndepărtată gradenă, ferecat preț de cîteva minute În cercul templului doric peripteral al lui Esculap, mîngîindu-i cu degetele șerpuitoarele proeminențe, pironit asupra vestigiilor criselefantine ale statuii succesorului lui Apollo Maleatas, turistul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
modernă, inovația se definește În termenii cererii, ca o modificare a valorii și satisfacției oferite consumatorului prin utilizarea acelorași resurse. Inovația a fost descoperită abia În secolul al XIX-lea. Înainte de 1880, progresul provenea din mansarde părăsite, unde genii semiridicole meștereau ceva misterios. Odată cu izbucnirea primului război mondial, invenția s-a transformat Într-o activitate sistematică, planificată și organizată cu mare precizie și cu un scop bine definit - „inovația devenea astfel cercetare”. Un salt analog are loc În prezent, de la „lovitura
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
aburul sămănătorist (vădit în Exod), își propune mize înalte („eternitatea”, „desăvârșirea” ș.a.). Se simte, la C., o acerbă voință de a-și reprima, în stanțele pe care le elaborează, impulsurile de sentimentalitate în beneficiul îndoielnic al unei sintaxe îndelung cizelate, meșterită cu „sigle și echere”, alambicată până la sibilinic. Tot filtrând, decantând, chinuindu-se să-și rafineze, în „simetrii și purități de cristal”, discursul, stihuitorul aproape că sufocă nu doar palpitul lăuntric, dar, pășind pe o „punte către vid”, până și înțelesurile
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
de Navarra de E. Scribe, Regele de Robert de Flers și E. Caillavet, O zi de odihnă de Valentin Kataev, Cavalerul din Olmedo de Lope de Vega. Ultimele două traduceri sunt tipărite, la fel ca și tălmăcirile pe care le meșterește de unul singur: piesa Fiica omului de Jean de Beer (1956) și romanul lui Aleksis Kivi, Cei șapte frați (1963), pentru care s-a folosit de o versiune franțuzească sau nemțească. Deși cu intermitență, a făcut și publicistică (portrete de
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
Apollonius din Tyana (III, II), o mărturie a existenței unui unicorn: "Ei ne mai spun că în mlaștinile fluviului pot fi prinși măgari sălbatici, care au un corn în frunte, cu care se-nfruntă, ca taurii, nu fără vitejie. Indienii meșteresc din acest corn un vas de băut și se spune că oricine ar bea din el nu cade bolnav în acea zi, iar de este rănit, nu simte nici o durere, că poate trece chiar prin foc și că rămâne nevătămat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
încrucișări de dealuri, de linii, de culori, de lumi. Un drum purificator, care te desprinde de aparențe și te apropie de esențe. Acolo, clopotul bisericii anunță sărbătoarea de a doua zi, potcovarul cu șorțul lung, de piele, atîrnat de gît, meșterește la potcoave de cai vii. Acolo, oamenii pleacă în zori la coasă, duc sau aduc caii și vacile din livezi, de la păscut, sapă la cartofi, udă și lucrează pămînul pe care îl au la intrarea în sat, culeg mere, prune
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11378_a_12703]
-
acum este acel cuvânt compus care a dat titlul cărții recente a lui Pintilie: bric-à-brac. Multă vreme m-a chinuit cuvântul bricolaj. Nopți la rând mă vizita. O dată, în stare de veghe, la Pietroșița, vorbeam cu cineva despre ce mai meșteream prin casă și voiam să folosesc un anumit termen. Nu găseam cu nici un chip cuvântul și, înnebunit, am telefonat ca să întreb acasă, la București, chiar dacă asta însemna risipă de parale. Răspunsul nu era altul decât: bricolaj. Mi-am scris mare
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
un fel, de ce trudesc și acum la ridicarea casei de la Pietroșița. Am început-o imediat după 1977 când, asistând la prăvălirea unor construcții, fiind impresionat de acea cosmică destructurare, mi-am spus că trebuie să îmi asigur un acoperiș solid meșterit numai de mâinile mele. Acum, când apare vreo fisură, cunosc cu precizie cauza. Descopăr, de exemplu, că fundația e, într-un anumit loc, mai puțin compactă și știu îndată cine este cârpaciul... Experiență importantă pentru ridicarea în spațiu a unei
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]