1,292 matches
-
este posibil ca aceasta să se fi petrecut undeva sau să se petreacă în viitor. Pot spune că am abordat multe forme sau specii literare, precum proza scurtă, cartea de atitudine (printre care și dosarul meu de securitate), antologia și memorialistica, lucrările istorice dar, fără îndoială că, acord romanului prioritate valorică și consider că el este cel care, la modul major, dă măsura scriitorului. - Cum ați ales tematica traducerilor din cele 7 cărți traduse din autori străini apărute până acum? V-
VIRGIL RĂZEȘU ȘI ALCHIMIA DINTRE BISTURIU ȘI PENIȚĂ de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375790_a_377119]
-
Oare un autor se îndreaptă spre poezie datorită capacității sale de sintetizare? Iar atunci când aceasta devine prea strâmtă, îl ghidează pe poet înspre proză? E firesc ca de la o anumită vârstă, un slujitor devotat al condeiului să simtă nevoia abordării memorialisticii pentru a-și înregistra experiențe proprii, acțiuni trăite, întâmplări la care a fost martor al timpului său, precum și experiențele altora, cu a căror viață a avut tangențe. În recenta sa carte, Bianca Marcovici, poetă par excellence și care declară, citez
REBELA DIN HAIFA de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375122_a_376451]
-
respectați ziariști din regiune. A publicat prima sa carte, un cutremurător „Jurnal de ocnă”, la Editura Albatros, București, 1994. Au urmat la Editura Ex Ponto, Constanța, „Uranus Gherla via Salcia”, 2005 și „Salcia un lagăr al morții” 2009, cartea de memorialistică „...Și m-au împins în întuneric” Editura Menora, Constanța 2012, iar anul acesta „Ceaușescu, ultimul stalinist” scris în colaborare cu documentalistul Marian Moise, Editura Ex Ponto, Constanța 2016. „Ceaușescu, ultimul stalinist” are ca subtitlu „Experimentul colonial sovieto-comunist, ilegitim și criminal
ALEXANDRU MIHALCEA A TRĂIT ISTORIA ŞI O RESCRIE PENTRU CONTEMPORANI ŞI POSTERIATE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375156_a_376485]
-
Oare un autor se îndreaptă spre poezie datorită capacității sale de sintetizare? Iar atunci când aceasta devine prea strâmtă, îl ghidează pe poet înspre proză? E firesc ca de la o anumită vârstă, un slujitor devotat al condeiului să simtă nevoia abordării memorialisticii pentru a-și înregistra experiențe proprii, acțiuni trăite, întâmplări la care a fost martor al timpului său, precum și experiențele altora, cu a căror viață a avut tangențe. Citește mai mult M-am întrebat adesea cum reușește un poet să sintetizeze
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
Oare un autor se îndreaptă spre poezie datorită capacității sale de sintetizare? Iar atunci când aceasta devine prea strâmtă, îl ghidează pe poet înspre proză?E firesc ca de la o anumită vârstă, un slujitor devotat al condeiului să simtă nevoia abordării memorialisticii pentru a-și înregistra experiențe proprii, acțiuni trăite, întâmplări la care a fost martor al timpului său, precum și experiențele altora, cu a căror viață a avut tangențe.... XIII. MAGDALENA BRĂTESCU - UN RECITAL ACTORICESC - MAYA MORGENSTERN ÎN „PROFESIUNEA DOAMNEI WARREN” LA
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
învățătorului Gelu Dragoș. Conducerea este alcătuită din: dr. Nicu Bud, președinte de onoare, ec. Lucica Dragoș, președintele cenaclului, Ioan Dragoș jr. și Gelu Dragoș, vicepreședinți, Ioan Ardusădan, secretar. Împărțit în 11 capitole: Poezie, Parodii, Literatura copiilor, Proză, Teatru, Eseu, Interviu, Memorialistică, Tradiții, Critică literară și Monografii, volumul reflectă, în detaliu, spiritualitatea unei zone geografice situate în apropierea Băii Mari. Reîntâlnim aici multe dintre numele amintite în antologia Ligii Scriitorilor, ceea ce demonstrează efervescența cu care condeierii, mai mult sau mai puțin cunoscuți
DIN ALE CRONICILOR TAINE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373228_a_374557]
-
pregătire intelectuală și de o mare sensibilitate, un talent ce folosește mijloacele artistice care concretizează un stil propriu și atractiv." , iată două extrase confirmând că „însemnările” unui jurnalist pot deveni foarte ușor, „opere literare, creații de sine stătătoare”, „o veritabilă memorialistică, care prezintă, firesc, date despre sine și familia părintească, despre copilăria sa, despre școlile urmate, despre prieteni, colegi și săteni, despre fapte și acțiuni memorabile și semnificative.” „Să te porți bine, mumă, și să-nveți, că suntem săraci...”. D. Tătăroiu
LA SENAT S-A FĂCUT DREPTATE. ARTICOL DE NICOLEA N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377779_a_379108]
-
și sociale românești din secolul XIX, București, Editura Academiei, 1971. Maior, Liviu, Avram lancu. Scrisori, Cluj, 1972. Maior, Petru, Istoria pentru începutul romanilor în Dacia, 2 vol., ediție critică și studiu asupra limbii de Florea Fugariu, București, Editura Albatros, 1971; Memorialistica revoluției de la 1848 în Transilvania, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1988. Michelet, Jules, Légendes démocratiques du Nord, ediție nouă, îmbogățită cu fragmente inedite, cu o introducere, note și indice de nume de M. Cadot, Paris, PUF, 1968. Mușat, Mircea, Ardeleanu, Ion, From
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în Opere, ediție îngrijită și studiu asupra limbii de Florea Fugariu, Editura pentru literatură, București, 1967. Siupur, Elena, "L'écrivain roumain au XIXe siècle", în Cahiers roumains d'études littéraires, Editura Univers, București, februarie 1980. Teodor, Pompiliu, Avram lancu în memorialistică, Cluj, Editura Dacia, 1972. Ureche, Grigore, Letopisețul Țării Moldovei, ediție îngrijită, studiu introductiv, indice și glosar de P.P. Panaitescu, București, 1955; Chronique de la Moldavie depuis le milieu du XIVe siècle jusqu 'à l 'année 1594, text românesc cu caractere slavone
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
memorie contribuția dascălilor și conducătorilor ei născuți în părțile sătmărene" (art. Sătmărenii și cetatea culturală a Beiușului, în op.cit., pp. 110-113). 2. Vasile LUCACIU Întâlnirea cu sătmăreanul din localitatea Apa, Vasile Lucaciu este susținută de însemnările lui Ioan Slavici din Memorialistica sa, la care trebuie să-l includem ca martor. În capitolul "La Viena" el vorbește de "cercul restrâns" din jurul lui Eminescu pe care îi consemnează specificând regiunea de unde sunt: din Bucovina (V. Bumbac, Grigoroviță), din Basarabia (Stamati), din Brașov (T.
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
adăugăm o părere proprie: lipsa referințelor la acest articol apărut acum ...134 de ani credem că indică o temere falsă, teama de a nu știrbi prestigiul marelui luptător pentru unire a românilor ardeleni, Vasile Lucaciu... Ironia sorții face că după Memorialistica 31 lui Ioan Slavici, preotul-luptător pentru cauza românilor (născut în localitatea sătmăreană Apa, la 22 ian. 1852) a fost singurul (primul?) sătmărean care s-a întâlnit cu M. Eminescu. În cap. "La Viena" el așază în "cercul restrâns" din jurul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
mai mulți autori clasici și latini, Tip. L. Nagy. Sunt 505 "sentințe" prelucrate în versuri și un Adaos în care se dau textele originale. Petru Bran pune în circulație numele de "Satu Mare". 8 Ioan Slavici, Lumea prin care am trecut. Memorialistică. Publicistică, Ed. Institutului Cultural Român, Buc., 2004, cap. Zile frumoase și bune, p. 135. 9 Apelul către publicul român apare în Federațiunea, IV, nr. 62, 9/21 iunie 1871. I. Slavici indică și apariția în Românul, 10 iunie 1871, Închisorile
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
edițiune a Tipografiei Libere", de la Anul I, nr. 1 (sept. 1885) la nr. VI (febr. 1886) și la Baia Mare, în Tipografia lui Michailu Molnár, de la nr. VII (oct. 1886) până la încetarea seriei. 31 Ioan Slavici, Lumea prin care am trecut. Memorialistică Publicistică, Ed. Institutului Cultural Român, Buc., 2004, p. 27. 32 cf. Iulian Negrilă, articolul I.L. Caragiale repere istorico-literare, Arca, VI, nr. 10-12, 1995, pp. 89-96; vezi și facsimil cu textul unei vederi în "Pro Unione", Baia Mare, V, nr. 1-2, (13-14
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
epocă (Constantin Negruzzi). Rememorând întâmplările anului de grație 1848, recurge și la inflexiuni grave, pioase chiar, evocarea personalității lui N. Bălcescu (dar și a lui A. Russo, C. Negruzzi, D. Rallet) fiind pentru el o „datorie sacră”. Alertă, fluidă, delectantă, memorialistica sa a fost să fie de bun augur pentru proza artistică românească. A. este un epistolier de rasă, scrisorile lui surâzătoare, pline de duh (în românește și franțuzește), având o netăgăduită calitate literară. Destinate unor personalități ale epocii (Al. I.
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
Escorialului, iar de aici, la prelungirile canonului baroc în secolul al XIX-lea (autorul operează fine analogii și disocieri de romantism) și zorii secolului al XX-lea (D’Annunzio). Cu Vedere dinspre Eyub (1986), interesul istoricului literar se deplasează spre memorialistica de călătorie. Editorul lui Nicolae Iorga (cel din Istoria românilor prin călători) este el însuși un împătimit al însemnărilor de voiaj și al imagologiei, cercetând cu acribie arcanele frământatelor și instabilelor secole al XVII-lea și al XVIII-lea valahe
ANGHELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285373_a_286702]
-
de voiaj și al imagologiei, cercetând cu acribie arcanele frământatelor și instabilelor secole al XVII-lea și al XVIII-lea valahe și moldave (domniile lui Brâncoveanu, Despot, Constantin Mavrocordat etc.), reconstituind scenarii și mentalități sau, coborând mai aproape de noi, investigând memorialistica de călătorie a lui Gala Galaction spre a descifra în ea figura autorului (Eyubul din sintagma titulară a cărții lui A. este evocat de scriitor într-una din însemnările sale). Aici, ca și în lucrarea despre baroc, exegetul dovedește voluptăți
ANGHELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285373_a_286702]
-
spații, „înviații”, dar și „nemuritorii” nu au identitate, nume, obârșii, pentru că au murit o dată și, înviind, și-au pierdut identitatea primă. Înstrăinarea de tot îi transformă în veșnici peregrini. Rotonda plopilor aprinși (1983), una dintre cele mai frumoase cărți de memorialistică din literatura română, cuprinde o galerie de opt portrete (începând cu Tudor Arghezi, mentor literar și prieten, apoi Gala Galaction, Anton Holban, Victor Papilian, Lucian Blaga, Ion Luca, Marin Preda și V. Voiculescu, maestru spiritual) ce străjuiesc singuraticul „luminiș” sufletesc
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
ținutului, interesantă în special prin datele arheologice, etnografice și folclorice. Autorul elaborează și Dicționarul geografic al Basarabiei (1904). Deși nu s-a considerat un scriitor, a lăsat o serie de confesiuni, multe mărturii autobiografice dezvăluind cel puțin un condei atent. Memorialistica din Temniță și exil (1894), Nihiliștii (1895), În exil (1896), reluată fragmentar în volumul În temnițele rusești (1923), evocă tinerețea agitată a unei generații, destinul nu o dată tragic al unor militanți. Înaintea lui C. Stere, A. se referă la atmosfera
ARBORE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285415_a_286744]
-
de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri, îngr. și introd. Ion Ardeleanu, I-II, București, 1991-1993; ed., I-XI, îngr. și postfață Stelian Neagoe, București, 1991-1998; Însemnări zilnice, I-VII, îngr. Stelian Neagoe, București, 1998-2003. Repere bibliografice: Z. Ornea, Memorialistica lui Argetoianu, RL, 1992, 33; Z. Ornea, Încă un volum din memoriile lui Argetoianu, RL, 1996, 28; Alexandru George, Comparații semnificative, LCF,1996, 32; Nicolae Manolescu, Politica și literatura, „Dilema”, 1998, 267; Viorica Moisuc, Puncte de convergență: Constantin Argetoianu și
ARGETOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285437_a_286766]
-
Publisud, Paris, 1995. MICLĂU, Paul, Sous le trésor. Sonnets, Helicon, Timișoara, 1997. MICLĂU, Paul, Au bord du temps. Sonnets, Scripta, București, 1999. MICLĂU, Paul, Racines écloses, édition intégrale de sept cycles de sonnets, Ex Ponto, Constantă, 2002. MICLĂU, Paul, Universités, memorialistica, Editura Universității din București, 2004. MICLĂU, Paul, Semence de sens. Sonnets, Paralelă 45, Pitești, 2005. MICLĂU, Paul, Fugues. Poèmes, Domino, București, 2006. MICLĂU, Paul, Praguri, Editura Universității din București, 2007. MICLĂU, Paul, Din izvor de verb. Poezii, Editura Marineasa, Timișoara
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de Traduction, no. 12/2009, Dossier : Identité, diversité et visibilité culturelles dans la traduction du discours littéraire francophone, op. cît., p. 169. 1123 V. Paul Miclău, Dislocații, 2 volume, autoficțiune, Editura Prietenii Cărții, București, 1994. 1124 V. Paul Miclău, Universités, memorialistica, Editura Universității din București, 2004. 1125 V. Paul Miclău, Praguri, Editura Universității din București, 2007. 1126 V. Paul Miclău, Scrisori din Franța către Elenă. 1966-1970, Editura Universității din București, 2008. 1127 Maria Bïrnaz, " Paul Miclău repères bibliographiques ", în Atelier de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
întâmplat la seceriș, 1955, Bogata la telefon, 1965) s-au jucat la Teatrul Mic. D. este și autor de scenarii radiofonice sau de film (Zbor paralel, 1982, ș.a.) ori de texte pentru spectacolele formațiilor artistice de amatori. O carte de memorialistică îi apărea în 1996. SCRIERI: Sunete arse, București, 1972; Cântarea verbului a fi, București, 1979; Cetățile de rouă, București, 1985; Și punctum..., București, 1989; Să vii acasă pe un nor, București, 1989; Rugi basarabene, București, 1994; Carré de ași (în
DONOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286831_a_288160]
-
la „Răsăritul”, „Revista critică” și „Spicul”; intră apoi în redacția ziarului „Dacia” și a revistei „Lamura”, iar O. C. Tăslăuanu îi încredințează „Luceafărul”, reapărut în capitală. De sub tipar îi vor ieși volumele Icoanele vremii (1919) și Priveliști fugare (1921), conținând memorialistică, tablete și articole, și Darurile pământului (1920), ce antologa creația lirică. Grupajul Cântecele patriei, inclus aici, este tipărit și separat, într-o colecție populară, în 1925. Eșecul familial, neînțelegerile cu noul director al „Daciei”, dar și sfatul lui L. Blaga
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
Pitești, 2001, 87-89, 236-249; Vianu, Opere, V, 260-264; Călinescu, Ist. lit. (1941), 789; Ion Vitner, Un ideolog al fascismului românesc: Nichifor Crainic, CNT, 1947, 37; Manolescu, Metamorfozele, 29-31; Micu, „Gândirea”, passim; I. Oprișan, Cazul Crainic, JL, 1990, 21; I. Oprișan, Memorialistica lui Nichifor Crainic, JL, 1990, 31; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 102-104; Cristian Bădiliță, Nostalgii culturale, RL, 1994, 18; Ovid S. Crohmălniceanu, Amintiri deghizate, București, 1994, 166-172; Nichifor Crainic, MS, 1995, 1-4; Gândirea e imaginea spirituală a României Mari (interviu de
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
poeme în proză (Nebuniile vântului, Focul meu vorbește, Frunzele). Diversificată și îmbogățită astfel, creația poetică a lui C. se detașează totuși prea puțin de aceea a confraților din plutonul simbolist. Meritele scriitorului nu sunt amplificate decât în mică măsură de memorialistica sa. De vorbă cu trecutul... mai curând decepționează. De la cel direct implicat în importante evenimente literare și politice erau de așteptat mărturii revelatoare. În fapt, puține sunt astfel și ele se circumscriu mai ales vieții literare bucureștene dintre anii 1905
CRUCEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286537_a_287866]