667 matches
-
la emisiunea Dialog la distanță, eram cel mai cunoscut adolescent din țară, ți-am mai povestit asta, atunci când ți-am amintit de mama... La liceul unde învățam eram vedetă, vedeta școlii, luam notele ușor, unii profesori aveau grija mea, mă menajau, la mate aveam eu ceva probleme, dar s-au rezolvat și alea. Drăguță, îmi zice într-o zi profa de franceză, vreau să te înregistrez pe magnetofon! Adică, să înregistreze ea cum recit, măcar o baladă, ceva, poate-mi spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
acestei lumi. S-a desprins cu greu de gura metroului În care trăiește pe viu aproape zilnic batjocura sau mila, compasiunea sau indiferența semenilor. Mult mai În vârstă ca el, și mai neputincios, Kawabata cerșește prin preajma ghetoului și Antoniu Îl menajează, și nu-i impune norme ,,de lucru,,, dimpotrivă Îl cruță pe cât poate cerșind și pentru el. Se gândește la pensionarul palid, la scuipatul lui și la cupele buldozerelor ce amenință să radă ghetoul cu smuciturile lor cumplite. Trece de Bulevardul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
are impresia că pentru Christa figura tânărului american s-a suprapus până la contopire cu figura, tot mai zeiască, a lui Hermann: avantajul iubirilor care nu durează decenii. Poate Însă Christa nu are goluri de memorie, ci doar vrea să Îi menajeze orgoliul: să nu Îi stârnească gelozii retrospective. Sau poate că, În ciuda deselor ei povestiri depresive, rănile trecutului s-au cicatrizat, pur și simplu. Fără ca ea să vrea. Fără ca ea să știe. Iată, dintre toate ipotezele lui, cea mai plauzibilă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
negustori, la tapițeri, la apicultori, de frizeri să nici nu mai vorbim. Așa că de ce nu e secret? Deci ai început greșit. Ai vrut să mă protejezi și mie mi-e teamă de asta. E o superstiție. Dacă pe mine mă menajează cineva toamna, vor muri o mulțime de oameni. — Uite, dumneata mărești din ce în ce mai puțin și stai tot mai mult în bibliotecă. Iar eu sunt deosebit de bucuros de asta, dar acum n-ai dreptate. Dacă aș vrea să te menajez, ți-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
mine mă menajează cineva toamna, vor muri o mulțime de oameni. — Uite, dumneata mărești din ce în ce mai puțin și stai tot mai mult în bibliotecă. Iar eu sunt deosebit de bucuros de asta, dar acum n-ai dreptate. Dacă aș vrea să te menajez, ți-aș da niște bani și o casă undeva la șes, pentru cel puțin un secol de acum înainte. Vrei? În curând vei fi mare. Hai să calculăm. — Să nu calculăm nimic. Ce vrei? Mă pui să aleg? Nici vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
primite probabil de celelalte corpuri ale lui Gosseyn în "incubatoarele" automate, trebuie să fi fost de o simplitate cvasiprimitivă. O privi pe Leej. Așezată pe marginea patului. Îl urmărea cu ochii umezi de emoție. Dar nu zicea nimic, iar el, menajându-și mușchii amorțiți, aruncă o privire prin încăpere. Un dormitor, destul de bine mobilat, cu două paturi. În celălalt dormise cineva, iar el presupunea că era al ei. De aici. se grăbi să tragă concluzia că ei fuseseră închiși împreună. Supoziția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
totul? S-ar fi putut să păstrez de el un secret așa de important când sunt obișnuită să-i spun cel mai mic gând al meu? L-aș fi simțit tot timpul inferior, un bicisnic pe care trebuie să-l menajez și n-am vrut asta. Sandu e dragostea vieții mele, îl iubesc cum am impresia că nimeni n-a mai iubit pe lume, orice s-ar fi întîmplat." Cuvinte pentru care îi sunt recunoscător, căci îmi mângâie toate neliniștile și-
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
energizată prin folosirea cănilor magnetice, a piramidei sau prin simpla expunere la soare. Se bea încet, în liniște, înghițitură cu înghițitură, căutând să remarcăm valențele ei vitalizante și purificatoare; cei care țin pentru prima oară post negru trebuie să se menajeze, fără a face eforturi fizice prea mari sau bruște, fără a se expune la frig sau la căldură excesivă vreme îndelungată; în timpul zilei de post, este contraindicată menținerea unei stări de letargie, somnolență ori teamă cauzată de foamea care ar
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
țin tot postul ci doar o săptămână sau chiar trei zile ca „să-și facă treaba”) nu e chiar atât de greu de realizat. E bine și așa. Mai sunt și persoane în vârstă cărora le recomandă duhovnicul să se menajeze in perioada postului, să nu țină post aspru. Dar asta e altceva. Am un prieten bun de exemplu care a vrut să se spovedească acum mulți ani. Și a dat peste un preot grăbit, stresat și agitat, care l-a
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
Mijlociului. Dinții au început să ni se clatine și suntem chinuiți de constipații rebele; am pleșuvit, iar despre chipurile noastre se discută numai în șoaptă. Acrobatul înjură ca un birjar. S-a îngrășat așa de tare, încât, pentru a-și menaja forțele, va trebui să folosească un scaun de invalid. Mezinul debitează toată ziua cuvinte neînțelese, explicând, în răstimpuri, că sunt contraversuri. Poezii de-a-ndoaselea. Ifose de bard dezabuzat. Am notat mii de expresii, nimic inteligibil. De-a lungul, de-a latul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
în care lansase provocarea, se părea că destăinuirea cerea a fi tălmăcită în detaliu. Alex l-a implorat atunci să nu amâne ceea ce era firesc a fi spus pe loc. Abordarea lui George îl răvăși. Prietenul său, pentru a-l menaja, nu făcu altceva decât să strecoare ideea că e vorba de o domnișoară. Nu se pomenise nici un nume în acea împrejurare. Alex avu totuși o bănuială vagă că George s-ar putea afla în posesia unei fișe privind viața cotidiană
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
de către liderul dadaist. O lungă scrisoare autografă, semnată și datată 1 iunie 1930 (303/236 TZR C. 974), îl persuadează pe toate căile. De la aluzii răsfățate gen „O seamă din cei cari mă lingușesc sau socotesc că trebuie să mă menajeze (...) frizează convingerea că produsele mele apărute în Contimporanul (și aiurea) ar dovedi un talent demn de o soartă mai bună, adică indicat să fie exprimat și într-o limbă europeană” pînă la somații brutale: „SĂ MĂ TRADUCI ÎN LIMBA FRANCEZĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
se înscrie în partidul comunist sau că începuse să-i povățuiască pe oameni să renunțe de bună voie la pământ și să se înscrie în colectiv, asta Virgil habar n-avea, iar Stelian evita să i-o spună, ca să-l menajeze și ca să nu-l bănuiască cumva că ar fi dorit să-l îndepărteze de prietenul său. O prietenie cu totul nouă se înfiripă între Virgil și Petrică Spătaru, cel cunoscut prin sat drept Părcălici, omul lui Dumnezeu, și pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de tare? Jucaseră cumva o scenă perfect pusă la punct menită să Înșele lumea? Erau adversari? Erau complici? - Știai că maică-mea n-a jucat niciodată și cu atît mai mult n-a cîștigat nimic la Loto, și ca să mă menajezi nu mi-ai spus nimic, Îi reproșă Marie cu blîndețe. El eludă Întrebarea. - Ryan a fost mai puțin delicat. - Totuși, fără el eu n-aș fi acum aici. Privi marea care scînteia cît vedeai cu ochii, cu gîndul la cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Îl obliga la răzbunarea sângelui. Cu siguranță, conștiința era cea care Îl Îmboldea: ca prior al Florenței, nu era oare ca un tată pentru concitadinii săi? Sângele lor nu era și al lui? Trebuia să acționeze fără preget, fără să menajeze pe nimeni, urmând tot ceea ce Îi sugerau rațiunea și conștiința. Își făcu apariția În portic, făcându-i semn străjerului care supraveghea chiliile. — Secretarul Prioratului este? Convocați-l de Îndată la mine, porunci el. În loc să se grăbească să se supună, bărbatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
pe care o avem față de noi înșine și de concepția noastră despre natură. A ști asta nu este totuși, de ajuns; trebuie să acționați asupra cunoașterii, să puneți în practică teoria și să vă învingeți obiceiurile autodestructive decât să le menajați. Mai trebuie să adăugăm încă un lucru. Deși taoismul este identic cu natura și, prin urmare, evident ca soarele dimineții, nu oricine este capabil să îl perceapă și să îl practice. Pentru a percepe și practica taoismul, trebuie să aveți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
căzu retezat. Un jet argintiu de apă Împroșcă peretele și soba care Începu să sfârâie. Profesorul Încercă să se ridice socotind că o apropiere prudentă de ușă se impunea și că pretextul orei târzii era o scuză suficientă pentru a menaja suspiciunea exacerbată a domnului Brândușă. Spre disperarea sa Însă nu reuși decât o vagă Înălțare În ciuda faptului că Își mobilizase Întreaga voință. Blestemă În gând clipa când hotărâse să vină până la „Gostat” și se așeză cât mai bine pe ladă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
totul să fie real, să-mi aparțină, și ca impresia de nesiguranță pe care o am să nu fie altceva decât o viclenie a instinctului meu de conservare, o încercare, de care nu sunt pe deplin conștient, de a mă menaja, de a-mi ușura situația în propriii mei ochi sau de a pune măcar o îndoială în locul explicațiilor pe care nu izbutesc să mi le dau. În orice caz, nu-i mai iau în derâdere pe cei ce vorbesc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
și tîrîndu-se către el. Naive, tremurătoare, neajutorate. Deși nelipsite de o anumită eleganță. O pală de vânt, de la o singură elice, le ridica părul cărunt, le înfoia veșmintele de dantelă și dădea vorbelor lor o importanță exagerată. Da, nu le menajă Pinky. Și cu fuselajul căzut. - Domnule Floyd, se foi Cocondy, iertați-mă că vă întreb. Poate aveți alte gusturi. În Orient așa se obișnuia. Pentru început, în cinstea vizitei dumneavoastră, n-ați dori să închinați, alături de noi, un păhărel de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
iubească ... Vizanti! Căruța Își urma drumul către Vaslui, Cleopatra cunoștea fiecare vale și fiecare delușor, se ferea de pietrele din drum și nu pentru că ar fi avut grijă să nu-i zdruncine pe prietenii ei, ci mai mult să-și menajeze copitele Încălțate cu potcoave și hacuri, lăsate preventiv de bunicu’ Ghiorghi: -Le-oi scoate mai Încolo, dacă e moale pe Jdogină și trebuie să aduc lemne pentru ars oale, ămâia măsii! De la calea ferată, Va a observat că zgomotul scos de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
toată vlaga pe care o mai aveam, m-a istovit. Chiar mi-a lăsat un gust rău... De fapt, vreau să reții că nu mi-a fost ușor să mă scormonesc până în măruntaie, fără milă, obișnuit, cum eram, să mă menajez, să fiu foarte mulțumit de mine, să nu pun preț decât pe ceea ce mă interesa... ― Galilei, dar dacă eu sunt un spion al Inchiziției? Dacă am fost trimis anume ca să te trag de limbă, să aflu ce ascunzi? ― La asta
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
-meu; când nu se îndeletniceau cu băutura, spuneau adesea lucruri de bun-simț, dar într-un mod care, prin nelegiuirea și ermetismul lor, îi exasperau pe oamenii de rând. Atunci când ești bogat, în aur sau în știință, trebuie să știi să menajezi sărăcia celorlalți. Apoi, pe un ton de confidență: — Bunicul tău din partea mamei, Suleyman librarul, Domnul să aibă milă de sufletul lui, a fost uneori în compania acelor oameni. Nu pentru vin, desigur, ci pentru conversație. Și apoi, medicul ăsta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
vizita cardinalului Giulio. Stareța era silită să-l întâmpine cu onoruri, deși mai curând l-ar fi trimis pe rug, dacă i-ar fi stat în putință. Ne punea uneori să ne rugăm pentru pocăința prinților Bisericii și nu-și menaja criticile împotriva „vieții dezmățate a familiei Medici“, nu în public, ci în fața unora dintre călugărițele din anturajul ei, care nu pierdeau vremea și spuneau mai departe și altora. Fără îndoială că viciile de care era acuzat mă făcuseră să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
plimbă toată ziua prin sala de așteptare a gării, nu? Toate astea vi le-au spus ei iar dumneavoastră rânjiți, vă prefaceți că nu știți nimic, încercați să vă purtați cu mine cât mai blând, credeți că astfel mă puteți menaja... Vi s-a spus că sunt bolnav, că sunt un ratat, că am pretenția de a fi cunoscut, odinioară, e drept, numai pentru câteva ore, senzația mersului prin ploaie? Nu? Toate acestea le știați de mult. din clipa în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
-l de umeri pe ȘEFUL GĂRII; CASIERUL și ȘEFUL GĂRII sunt rupți; zdrențuiți, plini de vânătăi și de sânge; ȘEFUL GĂRII geme, se vaietă, face pe martirul; cei doi îl depun pe ȘEFUL GĂRII pe bancă, încet, căutând să-l menajeze.) ȘEFUL GĂRII: Ah, ah, încet, dobitocilor! Nespălaților! Ah! IOANA: Tată! Ce-i cu tine? ȘEFUL GĂRII: Mor, fetița mea, gata. Am murit. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Se repede la ei.): Unde-i drezina? Ce-ați făcut cu drezina? ȘEFUL GĂRII (Aruncând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]