819 matches
-
sau din viața comunitară ne-instituțională sunt la rândul lor întru totul influențați de politica de guvernare creștină. Producția intelectual-imaginativă, ca și cea "fantezistă", spiritualitatea religioasă, cu dogma sa și cu repudierea oficială a ereziei, sunt și ele oglindite de mentalul colectiv într-un chip coerent, așa cum medievalii își spuneau că a hotărât divinitatea însăși. Imaginarul puterii ar fi tocmai interpretarea pe care a dat-o comunitatea, într-o perioadă dominată de o anume ideologie (teocrația creștină), existenței ei sacre și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
filosofia contemporană a istoriei, ci doar tratată interdisciplinar dinspre istoriografie. Interpretarea textului în relație cu categoria temporalității și cu modalitățile de structurare a narațiunii a demonstrat istoricilor de la Annales că orice tip de mărturie poate susține noul discurs științific cu privire la mentalul colectiv și, implicit, la imaginar: textele filosofice sau literare, imaginile plastice sau monumentele arhitecturale. Cercetătorul care se afirmă în anii 2000 (se poate înțelege de asemenea și istoricul literar, istoricul de artă, al civilizației în ansamblu, al culturii, al mentalităților
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
la un moment dat la suprafață, către albia-mamă. Datele noi ale realității exercită presiune asupra memoriei, iar reprezentările lor ajung în timp, prin zona de trecere în care sunt filtrate (prin procesul de imaginare, simbolizare, transpunere în narațiuni etc.), în mentalul colectiv, unde își pot găsi un loc în rețeaua deschisă a imaginarului. Aceste reflexe ale concretului pot deveni creative (sau nu), pot avea (sau nu) o istorie "imaginară" proprie. Tot așa apar presiuni și dinspre imaginar înspre albia concretului: imagini
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de procesul de cunoaștere (Thomas 16). Perspectiva care se deschide din acest punct asupra imaginarului duce la echivalarea lui cu un sistem, caracterizat de o logică dinamică de (re)compunere de imagini. El devine operațional în relația dintre individ sau mentalul colectiv și reprezentările memorate, inutilizabile fragmentar, dar coerente dacă intră în structuri semnificante. Simbolurile și miturile sunt și ele în această viziune indisociabil legate de imaginar, pentru faptul că organizarea lor este cea care dă sens materialului brut al memoriei
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
raportarea imaginii la o "realitate", transcendentă sau imanentă. Pasul următor duce către imaginarul european al secolelor XVI-XVII (discutat de Claude-Gilbert Dubois), în care transformările acestuia sunt puse pe seama ritmului faptelor; ele intervin ca un motor principal în proiectarea reprezentărilor în mentalul colectiv ("Les transformations de l'imaginaire XVIe-XVIIe siècles". Thomas 72). Imaginarul renascentist, "fototropic", conferă miturilor pe care le dezvoltă câteva noi aspecte, esențiale pentru schimbarea radicală din orizontul mentalităților și al proiecțiilor creative. Structurile mitice novatoare reies din temele inaugurate
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
non-perceptibile, poate fi asimilat unei modalități de narare a istoriei și a politicului (factor de coagulare a comunității), o reflectare a lor, în chip necesar coerentă. Ordonarea sistemului imaginarului reiese nu din dedublarea vreunei logici voluntariste a lumii reale în mentalul colectiv, precum într-o oglindă, ci din interpretarea simbolică a motivațiilor, a raporturilor de forțe, a schimbărilor în baza cărora comunitatea își organizează existența și viața spirituală. Cum limbajul este cel care preia în principal sarcina "traducerii" reprezentării și face
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fenomenului medievalității). Imaginea se comportă, în perspectiva teoriei sistemice a imaginarului, precum o unitate minimală și funcțională; în general, pe baza unei scheme de reprezentare, care transportă o informație pentru a fi memorată dinspre lumea sensibilă sau lumea inteligibilă înspre mentalul colectiv, se configurează imaginea, cu limbajul ei de cele mai multe ori conotativ (spre exemplu, redarea sceptrului într-un tablou semnifică puterea, iar corelarea lui cu ansamblul sau contextul mută iconul pe planul simbolismului politic; descrierea ritualului înscăunării poate avea un caracter
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
unui simbolism puternic ancorat în trecut (despre care am vorbit anterior). Sistemul de idei politice, pe care îl regăsim în textele medievale, unitar și consecvent cu sine (după cum apreciază și Vlad Georgescu), a fost reprezentat în variate forme și în mentalul colectiv, în imaginar. Mentalitățile, precum și procesul de memorare colectivă, au fost întărite tocmai de caracterul oral al culturii, de precaritatea mijloacelor de comunicare și de stereotipiile tradiției. Formele culturale și spirituale ale vremii - ceremonialul, iconografia, predica de amvon, hagiografiile - au
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sunt cauzate de puterea imaginii. Imaginea ia ființare și se manifestă doar în acord cu imaginația. Acest lucru ne face să gândim obiectul de artă ca fenomen. Putem gândi imaginea ca funcționând în trei ipostaze. Prima, imaginea intuițională prin care mentalul propulsează în obiectul de artă propria interpretare. A doua, imaginea originară ce exprimă ideea primă a artistului. A treia, imaginea transcendentală ce funcționează ca suport existențial atât pentru imaginea intuițională, cât și pentru imaginea originară. Imaginea transcendentală este pregătitoare pentru
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
autentică singulară. Singularitatea literaturii este redată de experiența estetică a obiectului de artă. Simbolul și imaginile narative sunt iluzorii și nu asigură mereu indentitatea și unicitatea obiectului literar. Ambii tropi ontologici sunt activi prin intermediul imaginației care, datorită funcției sale în mentalul comun, poate oferi interpretări subiective sau eronate ce deviază de la adevărul operei de artă. Astfel, ceea ce Ingarden numește "obiecte imaginaționale" pot fi înțelese și ca "obiecte fantastice" ce intră în constrast cu experiența estetică și servesc la alcătuirea obiectului ideal
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
iulie 1934, semnalează acordul lor asupra necesității unei schimbări a direcției politice, chiar dacă Dimitrov propune o revizie a strategiei de front* unic, lărgită acum și la direcțiile social-democrate*, ceea ce presupune abandonarea „social-fascismului”, în vreme ce Stalin, conștient de ponderea democrației reprezentative în mentalul muncitoresc occidental, rămâne ferm în caracterizarea dată de el social-democraților („niște trădători”) și ar prefera un front unic la bază. Dimitrov nu este numit oficial secretar general decât la Congresul al VII-lea al IC, întrunit în august 1935; el
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
anumite tulburări psihosomatice. În astfel de condiții de muncă, mobbing-ul e cel mai des un mobbing de plictiseală/monotonie/subsolicitare. Explicația sa rezidă în faptul că agresorul alege de regulă un coleg ca țintă numai pentru a-și ocupa spiritul/mentalul, pentru a elimina senzația neplăcută de vid mental. Coordonarea și direcționarea angajaților este o altă cauză a mobbing-ului. Există o serie de superiori ierarhici care, deși surprinzător, printr-o conduită conștientă, reduc performanțele angajaților. Cum e posibil acest lucru? Răspunsul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
persoane, este aproape ca o axiomă. De multă vreme limba este văzută și studiată ca un ansamblu de tradiții. Orice act de vorbire se înscrie în schemele de funcționare a limbii fixate de tradiție. Aceste scheme sînt bine ancorate în mentalul colectiv prin normele implicite de funcționare a limbii; încălcarea acestor norme se soldează (se poate solda) cu devieri în receptarea mesajului, sau chiar cu imposibilitatea decodării mesajului. Vom ilustra cu exemple din domeniul numelor de persoane. În limba română numele
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Parlament și sindicate. Aceste două țări diferă totuși în atitudinea lor față de Biserică (tabelul 7). Pentru unii religia este o componentă esențială a independenței naționale, ceilalți fiind supuși pe parcursul multor ani unei propagande anticlericale, care a lăsat urme profunde în mentalul populației, religia nu joacă același rol. Lituania se află în vârful listei neîncrederii în Parlament, administrație publică, justiție și poliție, în partea de jos a clasamentului aflându-se rolul Bisericii. O analiză atentă a țărilor postcomuniste a fost întreprinsă de către
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
-se „fiul lui Dumnezeu, al lui Adonai”, Încălcând „contractul, alianța” cu Unul, cel ce trebuia să rămână singurul Dumnezeu al Evreilor și al Omului, Abraham nu a fost tocmai acela care L-a „descoperit” și a făcut „Legământul”?! Extirpând din mentalul Încă păgân al Evreilor - atunci, În zorii civilizației, la anul 1900 Î.Cr.! - multitudinea de zei concreți și „firești”, diverse reprezentări ale unor necesități comune, Înlocuindu-i cu Unul singur! Și acesta nevăzut, fără altare (sau cu unele „improvizate”, cum
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În ochii mei, este aproape... de Înălțimea mea, dar, În adolescența și În tinerețea mea, oho, El lua forme fantastice, precum giganții În operele homerice. 3 Dar... pentru că tot nu vorbește nimeni de această zeitate, o incontestabilă zeitate! - care În mentalul meu face o curioasă pereche cu Eros, zeul amorului! -, să ne apropiem ușor de Domnia Sa și, făcându-i temenele, cu o copilărească viclenie, să-l cercetăm puțin de-aproape. Oare cusăturile hainelor, ale mantiei sale, sunt la fel de trainice ca și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ale specificului național; iar una (sau uneleă dintre aceste viforoase dezbateri se ducea, bineînțeles, În jurul baladei Miorița, a metaforelor ei, a sensului și a formidabilei aure pe care a dobândit-o această baladă rafistolată de rafinatul boier Vasile Alecsandri În mentalul Românilor. Deoarece, atunci, În anii ’50, se vorbea mult, de Miorița, de parcă, copleșiți de dublul taifun istoric - războiul contra bolșevismului alături de Nemți și apoi „eliberarea” țării de către armatele invadatoare sovietice și, de fapt, ieșirea noastră din Europa și ruptura brutală
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
discreționară a Domnului care, din „venetic” vrea să-și afirme apartenența și chiar descendența din vârfurile legendar-istorice, dar, animat de un hybris plantat pe o bază culturală și ereditară primitivă, izbutește a „crea monștri”: atât fizici, industriali, cât și În mentalul maselor, enorm dezorientate de cele două calamități majore care s-au abătut asupra lor - un război ce amenința să ne ciuntească, să dezmembreze Încă o dată teritoriul, și o ocupație străină, ce amenința și ea să ne smulgă definitiv din apropierea marilor
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Între generații - cei ai lui Ceaușescu distanțându-se de cei ai lui Dej! -, dar cu siguranță era și o metodă de intoxicare, de tulburare În plus și de slăbire a vigilenței noastre. Epitetul „securist” a pătruns năvalnic În vocabularul și mentalul nostru și al mass-mediei - așa cum, Înainte de război, epitetul de „hoț” era cel infamant! - și a ajuns să Însemne, prin abuz semantic, cu mult mai mult decât semnifica el la origine. Și astfel, noțiunea de „oportunist” și cele de „informator” și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
studia cu calm și o anume răbdare - dar cine a mai avut calm și răbdare În focul acelei mari bucurii, În siajul acelui mare seism social și uman?! - modificările pe care, totuși, acea jumătate de secol le-au adus În mentalul nostru! Mai „comod” a fost pentru unii, destul de numeroși, tineri sau mai puțin tineri, să oculteze aceste „modificări În mentalitate” sau, mai grav, să le demonizeze pur și simplu! Amestecând toate acestea cu un fel de revoltă contra adulților, „vinovați
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ghioagă drept în pieptul strămoșesc? Eh, Domnule, replică săteanul, eu nu știu d-ald-astea; dumneata vorbești ca din carte" (Murgescu, 1999, pp. 12-13). Toate aceste rezistențe ilustrează dificultățile inerente, precum și volumul, intensitatea și sistematicitatea eforturilor întreprinse de naționalizatori în vederea impunerii în mentalul colectiv a identificării naționale. Crearea "sinelui național", înțeles ca acea parte a concepției de sine a individului derivată din apartenența la națiunea română, a fost, așadar, un proces de lungă durată și nicidecum o "deșteptare" sub forma unei revelații naționale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unei identități naționale premoderne integrată regimului feudal al ordinii habsburgice. Națiunea română pentru a cărei emancipare politică se căzneau cărturarii ardeleni elaborând demonstrații istorice ale originii latine și continuității etnice era gândită în cadrul premodern al sistemului de "națiuni politice". În mentalul politic al vremii - străin de noțiunea mult mai târzie de "națiune etnică" în cadrele de cuprindere ale căreia erau asimilați toți membrii unui popor în baza descendenței etnice comune indiferent de locația acestora pe scara socială - "națiunea politică" desemnează o
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Babu-Buznea, 1979, pp. 25-26). Ideea este reînsuflețită de Naum Râmniceanu, în lucrarea sa din 1810, Despre originea românilor, publicată în greacă, în paginile căreia afirmă amestecarea dacilor și romanilor. Însă până la avântul romanticilor, moștenirea dacică trece ca o teză-paria în mentalul istoric al literaților români, provocând reacții vituperante dintre cele mai furibunde în special, dar nu numai, în rândul cărturarilor ardeleni. Această denunțare intransigentă a filiației dacice, în paralel cu îmbrățișarea frenetică a celui mai pur latinism, este explicabilă prin diferența
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
urmărit suita "punctelor de inflexiune" care au marcat procesul de etnicizare a politicii postdecembriste a cărui climax s-a exprimat prin luptele stradale dintre români și maghiari. Analiza procesuală a etnicizării relevă celeritatea cu care etnia s-a impus în mentalul colectiv și în discursul public ca schemă identitară supremă (identity frame). Dacă în toiul evenimentelor contestatare anticomuniste din decembrie 1989 populația mureșană a manifestat o solidaritate trans-etnică, trei luni mai târziu, în martie 1990, etnia a devenit cadrul identitar dominant
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ii) etnicizarea societății civile în curs de emergență - apariția organizațiilor civice și politice maghiare (Uniunea Democrată Maghiară din România - UDMR, Uniunea Democratică a Tineretului Maghiar - MADISZ); iii) etnicizarea posesiunii simbolice a orașului și a instituțiilor sale constitutive - odată anatamate în mentalul colectiv cadrele identitare de factură etnică, problema ridicată a devenit "al cui este orașul?"; iv) inflamarea procesului etnicizării prin mass-media - pe fondul acumulării tensiunilor, publicațiile locale au declanșat campanii de presă care au diseminat în masă încordarea interetnică și au
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]