1,091 matches
-
și RÎul Mare - RÎu de Mori (Hunedoara), Gura RÎului, Porumbacu de Jos, RÎul Sadului și Sadul - Trei lacuri (Sibiu); Voineasa și Malaia (VÎlcea), ca și numeroase iazuri și heleștee cu funcționalitate multiplă. Așa cum s-a observat deja, lacurile din Carpații Meridionali, prezintă o mare varietate genetică și anume: 143 lacuri glaciare (Iezer - Păpușa-1; Făgăraș 29; Parâng-28; Cibinului-4; Șureanu-2; Retezat-54; Godeanu-13; și Țarcului 10), lacuri de baraj natural și 24 de baraj artificial. În condițiile turismului modern de azi, dar mai ales
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Păpușa-1; Făgăraș 29; Parâng-28; Cibinului-4; Șureanu-2; Retezat-54; Godeanu-13; și Țarcului 10), lacuri de baraj natural și 24 de baraj artificial. În condițiile turismului modern de azi, dar mai ales a liniilor care se profilează pentru viitor, lacurile de pe raza Carpaților Meridionali Își aduc o mare contribuție la declanșarea unor fluxuri turistice prin condițiile pe care le oferă: plajă, pescuit, agrement cu bărcile etc. și prin oferta pitorească În cadrul natural. - O importanță deosebită În dezvoltarea turismului În Carpații Meridionali o reprezintă apele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de pe raza Carpaților Meridionali Își aduc o mare contribuție la declanșarea unor fluxuri turistice prin condițiile pe care le oferă: plajă, pescuit, agrement cu bărcile etc. și prin oferta pitorească În cadrul natural. - O importanță deosebită În dezvoltarea turismului În Carpații Meridionali o reprezintă apele minerale utilizate cu mare eficiență terapeutică În tratament și cură balneară. Aceste ape care vin de undeva din adîncuri limpezi și pure, denumite pe drept cuvînt și „ape ale vieții” au compoziții chimice dintre cele mai diverse
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de munte (Rhododendron kotschyi), iarba bălții (Deschampsia caespitosa), brîndușa de munte (Crocus heufelianus), coacăzele (Bruckenthalie spiculifolia), floarea de colț (Leonthopodium alpinum), sîngele voinicului (Nigritela nigra), crinul galben (Liliulm jankae), afinul (Vaccinium myrtillus), garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizanum) etc. - Fauna Carpaților Meridionali este una, dintre cele mai interesante și mai bine reprezentate din toți Carpații românești. Din rîndul acesteia se detașează În primul rînd, așa cum am mai specificat deja capra neagră (Rupicapra), care trăiește În cipoare pe crestele și pantele stîncoase, În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
adînci și Înguste pe unde apa pîraielor curge zgomotos, lumea subterană a peșterilor Încărcate de gigantice stalactite și stalagmite, ce pe drept cuvînt pot fi apreciate ca „regine” ale genului, iată În mare ce conțin unele obiective rare din Carpații Meridionali și ce forță gigantică de atracție exercită asupra omului. Aceste nestemate, chiar tezaure, cu care este Înzestrată România, trebuiesc protejate pentru a ne putea bucura și noi, dar și urmașii noștri de efectele lor binefăcătoare. Tocmai aceasta a și fost
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
care este Înzestrată România, trebuiesc protejate pentru a ne putea bucura și noi, dar și urmașii noștri de efectele lor binefăcătoare. Tocmai aceasta a și fost rațiunea pentru care ele au fost puse sub protecția legii. Numai pe teritoriul Carpaților Meridionali, sunt peste 62 de astfel de obiective (27 rezervații complexe și 35 monumente ale naturii), la care În mod obiectiv trebuiesc adăugate peșterile (peste 35) și lacurile naturale (peste 18), dar care și ele sunt declarate monumente ale naturii. Un
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de la nivel departamental și guvernamental prin amenajarea unui drum modernizat a cărui construcție este În curs, va polua masiv zona protejată, unică În Europa din multe puncte de vedere. Mult mai numeroase decît rezervațiile naturale, sunt monumentele naturii din Carpații Meridionali, care sunt considerate ca fiind „bunuri naționale” și puse astfel, sub protecția legilor. Dintre acestea enumerăm: Cheile Brusturet și DÎmbovicioara - comuna DÎmbovicioara, Cheile Ghimbavului-Rucăr (Argeș); Cheile din Piatra Craiului - Zărnești (Brașov); Grota Haiducilor, Grota cu Aburi, Peștera Hoților, Grota Șerban
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În alte medii, omul Înțelege mai bine ce mare aritist este natura, care Înlesnind În Întuneric alianța Între apă, bioxid de carbon și calcar a dat naștere la aceste palate subterane de neegalat. Cu toate că numărul peșterilor din Carpații Meridionali este extraordinar de mare, practic dețin ponderea cea mai mare pe total țară, totuși noi vom reda mai jos doar 35 dintre ele cum ar fi: DÎmbovicioara (Argeș); Moieciu (Brașov); Peștera Mare de la Soroniște și Peștera lui Adam - Herculane, Peștera
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ne deplasăm la ea, deci să devenim turiști. Numai devenind turiști putem vedea și admira pădurea așa cum trebuie. Raportul dintre om - privit În calitatea sa de turist - și pădure, dintre om și pășune, reprezintă unul dintre elementele specifice ale Carpaților Meridionali. Cu cît suprafețele celor două elemente sunt mai mari, respectiv cele ocupate cu păduri și cu pășuni, cu atît cresc și posibilitățile de practicare a turismului. În Carpații Meridionali suprafața ocupată de pădure este de peste 873.587 hectare. Pe județe
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cazare, masă, transport, agrement și tratament, precum și o parte a infrastructurii care deservește turismul. Obiectivele antropice sunt extrem de numeroase, variate și de Înaltă calitate. În mod fericit acestea se integrează Într-o formă armonioasă În fascinantul cadru geografic al Carpaților Meridionali, pe care Îl nuanțează și Îl umanizează. O analiză a numărului, structurii și a dispersiei În teritoriu a resurselor turistice de ordin antropic din Carpații Meridionali, ne oferă posibilitatea surprinderii unor trăsături și anume: a) un grad Înalt de antropizare
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
fericit acestea se integrează Într-o formă armonioasă În fascinantul cadru geografic al Carpaților Meridionali, pe care Îl nuanțează și Îl umanizează. O analiză a numărului, structurii și a dispersiei În teritoriu a resurselor turistice de ordin antropic din Carpații Meridionali, ne oferă posibilitatea surprinderii unor trăsături și anume: a) un grad Înalt de antropizare a peisajului prin prezența a numeroase obiective de atracție turistică, Începînd cu locurile care amintesc de strămoșii noștri daci și mergând pînă la unele construcții contemporane
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Roșu 12823, Herculane 5982, Cisnădie 17155, Victoria 10745, Predeal 6547, Azuga 5909, Bușteni 11428 și Sinaia 14338) precum și a comunelor, satelor, cătunelor și a minunatelor gospodării permanente și sezoniere risipite pînă la mari Înălțimi. c) Puternica civilizație pastorală a Carpaților Meridionali unde: se Înregistrează cea mai mare frecvență a stînilor de altitudine, respectiv la 1800 m ca și exisrența a „două regiuni proeminente: Săcelele Brașovului și Mărginimea Sibiului, În cuprinderea cărora se găseau cele mai Însemnate centre pastorale, urmate fiind de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Apolzan si parțial publicate de domnia sa În lucrarea Carpați tezaur și istorie. d)Numărul mare de cetăți dacice, castre romane și așezări umane din perioada de formare a poporului român și din cea ulterioară. Amintim doar, că În arealul Carpaților Meridionali, respectiv În Țara Hațegului, se află complexul de cetăți dacice ce Înconjura capitala statului dac a lui Burebista și Decebal și apoi pe cea a Daciei romane; e) O abundență de monumente istorice și de arhitectură, inclusiv de tehnică și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
turistice montane (Bucegi peste 30, Făgăraș peste 35, Retezat - 25, Piatra Craiului - 23, Parîng peste 15 etc.); i) Cel mai mare număr de linii de transport pe cablu. Practic din totalul liniilor de transport pe cablu În Întreaga țară, Carpații Meridionali dispune de un număr de circa 39 după următoarea structură: 10 telecabine și telegondole din 13 câte sunt la nivelul țării, 11 linii de telescaune și respectiv 50 instalații de teleschiuri. Proporția se menține și la capacitatea de transport (persoane
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
rețea de lucrări hidrotehnice (hidrocentrale și baraje) compusă din 33 de amenajări În Carpații Meridionali din totalul de 51 la nivelul Întregului Arc Carpatic Românescetc. l) o rețea destul de reprezentativă de drumuri, șosele modernizate și poteci. Interesant pentru arealul Carpaților Meridionali este faptul legat de căile rutiere de acces, care atât În partea de nord cât și de sud a lor sunt reprezentate de două șosele modernizate ce Înconjoară de la est la vest lanțul muntos și spre care fac legătura cele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
măreția deosebită a lor,ele atrag atenția și interesul turiștilor, care Își pun Întrebări de genul: ce reprezintă aceste obiective, ce rol au jucat În istoria noastră națională, ce poate fi vizitat În prezent În cadrul lor etc. În arealul Carpațiilor Meridionali, există la ora actuală, peste 28 de astfel de obiective, declarate monumente istorice și de arhitectură, sau numai de arhitectură, după caz. În total, ponderea cea mai mare o deține cetățile de piatră, urmate de castele și respectiv cetăți țărănești
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1961-1964 și care poate fi vizitată, apoi cea de la GÎrbova (ambele În județul Alba), RÎșnov, (Brașov) sec. XIV, parțial restaurată cu posibilități bune de vizitare și SÎntămăria Orlea (Hunedoara). Castelele feudale sunt și ele o prezență vie În spațiul Carpaților Meridionali, cum ar fi cele de la: Bran, construit În sec. XIII-XIV, În care a funcționat mai mulți ani un muzeu de istorie și etnografie - unul din cele mai frumoase din Carpați, SÎmbăta (județul Brașov) castel construit la 1770 În stil
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
planurile palatului Schönbrun din Viena. În mod special, am lăsat la urmă culele, aceste bijuterii ale artei românești a căror prezență turistică este atît de activă În special În județele Gorj și Mehedinți. Amintim doar pe cele din arealul Carpaților Meridionali și anume: Cula Cornoiu, sat Curtișoara-Bumbești Jiu (Gorj), Cula lui Tudor Vladimirescu din Cerneț, Cula Nistor din Cerneț (Caraș-Severin). O atracție deosebită pentru turiști o exercită bisericile, multe dintre ele, monumente istorice, care influențează inclusiv prin stilul construcțiilor, a materialelor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
monumente de arhitectură, importante nu numai prin vechime, dar și prin stilul și linia În care ele au fost realizate, prezintând astfel o importanță majoră pentru turism. Aceste obiective dau o notă distinctă În peisajul atît de nuanțat al Carpaților Meridionali și ele pot fi admirate astăzi În localitățile: Băile Herculane (Băile Horea, Hotelurile Traian și Decebal, fostul cazino, inclusiv cu sala Casei de Cultură etc.) (județul Caraș-Severin); Comuna Pui (Casele nr. 70, 72 și 73 toate din secolul XVIII), Bănița
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Casa TÎră, Casa Olănescu (sec. XIX) și Casa Bădescu-Olănești, Casa de lemn Dobrin (sec.XIX), Casa Miculici (sec.XIX), Casa Popescu Ciovină din Jiblea Veche - Călimănești, (județul VÎlcea) e.t.c. Un loc aparte În tezaurul resurselor turistice ale Carpaților Meridionali Îl ocupă monumentele și locurile care evocă mari bătălii de neatîrnare - care au fost atît de numeroase În istoria poporului nostru - sau cele ale eroilor neamului, care si-au pus În slujba patriei cel mai scump lucru - viața, precum și toate
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
dedicată lui Gh. Lazăr, Rășinari - Mausoleul lui Andrei Șaguna, Săliște - sat Băița, Tălmaciu - 1916-1918 (Județul Sibiu) - Brezoi pentru 19161918, CÎineni - două cruci dedicate generalului David Praporgescu, Horezu - pentru 1916-1918, Racoviță, Stoenești și Vaideeni, (Județul VÎlcea). Numeorase monumente presărate În Carpații Meridionali, adăpostesc osemintele eroilor neamului și glorifică astfel faptele lor de eroism și de sacrificiu suprem, nume ce rămîn nemuritoare În cartea de aur a istoriei patriei. Amintim astfel pe cele de la: Dragoslavele - mausoleul de pe muntele Mateiaș, Închinat eroilor din 1916-1918
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
adunate din munți, rămase neidentificate (Argeș); Pui - cimitir 1916-1919 (Hunedoara); Avrig; Mormîntul lui Gh. Lazăr(Sibiu); Brezoi - cimitir al eroilor din 1916-1918 de pe Întreaga Vale a Lotrului, Perișani și Jiblea - Călimănești cimitire pentru eroii din 19161918 (VÎlcea). În arealul Carpaților Meridionali s-au născut numeroase personalități ale poporului român, care prin munca și activitatea lor s-au detașat de contemporanii lor și al căror nume și fapte au intrat În conștiința națională. Avem aici În vedere luptătorii pentru drepturile naționale ale
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Mehedinți), bustul actorului Ion Brezeanu, cele ale lui Eminescu și Creangă din Sinaia -(Prahova); bustul lui Gheorghe Lazăr din Avrig și a locotenentului Ioan Petra din Săliște, (Sibiu) etc. Un rol de maximă importanță În structura resurselor turistice ale Carpaților Meridionali revin muzeelor, punctelor muzeistice și colecțiile muzeale de diverse tipuri. Această importanță, derivă din faptul că muzeul este una din verigile indinspensabile ale turismului, unde sunt adunate, selectate, ordonate și expuse valori dintre cele mai importante ale civilizației noastre. CÎți
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
contribuția pe care și-a adus-o la cultura și civilizația universală. Suntem pe deplin acoperiți atunci cînd afirmăm că prin cele peste 70 muzee, puncte muzeistice și colecții de artă, etnografie și folclor etc., pe care le posedă Carpații Meridionali, aceștia oferă condiții dintre cele mai favorabile pentru practicarea nu numai a drumeției montane, a turismului de tratament balneoclimateric, dar și a celui cultural. Din acest punct de vedere, pe primul loc se află județul Sibiu cu 18 unități muzeale
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
colecție școlară, Călimănești - muzeul orașului, muzeul mănăstirii Cozia, muzeul „Limesului Alutan” frontiera romană de pe Olt, (județul VÎlcea), etc. De mare apreciere - În special În cadrul turismului internațional - se bucură colecțiile și atelierile de picturi pe sticlă. Sunt renumite astfel În Carpații Meridionali, În Întreaga țară și chiar pe un plan mult mai larg localitățile: Săsciori, satul Laz (Alba), Avrig, CÎrțișoara, Gura RÎului, Porumbacu de Jos și Săliște, (Sibiu). În bimilenara sa istorie, poporul român care este dotat cu un extraordinar simț artistic
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]