4,293 matches
-
ca eu să fiu eliberat de această responsabilitate? Recunoașterea ambivalenței extreme a propriei libertăți mi se pare imposibilă, după o viziune pur raționale. În fața acestor întrebări insistente și a unui examen de conștiință metodic, chiar zilnic, principiile ființei preliate din metafizica greco-tomistă și aparenta lor evidență îmi foloseau prea puțin: Ființa este Ființă și nu Non-Ființă. Dar Ființa într-adevăr nu este Non-Ființă? Fiecare existență ca atare are în proprietate identitatea, adevărul și bunătatea. Dar existența nu este deseori contradictorie, neadevărată
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
trou d'être, o gaură a ființei care trebuie să se proiecteze de la sine? Iar Nietzsche nu a insistat asupra suspiciunii, bănuielii, neîncrederii în tot ceea ce există și este necesar să fie bun și adevărat, îndeosebi față de orice formă de metafizică? Crize existențiale M-am simțit mereu o persoană plină de contraste sub multe aspecte, departe de perfecțiunea dorită. În nici un caz omul ideal, dar un om cu bune și rele, cu părți pozitive și negative, cu tot ceea ce Carl Gustav
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
al său concept de Unu. Totul un non-sense, lipsit de sens? Și imensa nostalgie a omului față de pacea eternă, față de un sens ultim, o dreptate definitivă trebuie într-adevăr să fie respinsă? Nu am nimic împotriva faptului că se critică "metafizica", dacă aceasta este înțeleasă ca un fel de "lume înapoiată" sau ca o "suprastructură" condiționată de interese. Și nu am nimic nici împotriva faptului că credința mea în Dumnezeu este analizată dintr-un punct de vedere psihologic sau neurofiziologic. Dar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
față de filozofie, observabilă constant la teologii protestanți precum Martin Luter, nu îmi aparținea. De cealaltă parte, niciodată nu mi-a fost clar de ce filozofii secolului XX și ail începutului de mileniu au încetat să-și mai pună întrebări privitoare la metafizică, lăsând teologilor gestionarea acestei importante moșteniri a filozofiei occidentale ce își are originea la greci. Este posibil ca teologia mea să reușească să găsească soluția la uitarea lui Dumnezeu în filozofie și la uitarea filozofiei de către teologie? În orice caz
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Geboren vor aller Zeit? Der Streit um den christlichen Ursprung (Născut mai înainte de toți vecii? Controversa despre originea lui Cristos). Evident, înțelegeam pe Dumnezeu ca un Dumnezeu viu, la fel ca Hegel, un Dumnezeu care, diferit de cel imobil al metafizicii grecești, se mișcă, se modifică, duce la împlinire istoria. Ce nu se situează dincolo de lume rămânând rigid în el însuși, dar care iese din sine, se înstrăinează. Dacă însă se pleacă de la Isus istoric, nu se poate deloc identifica suferința
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ediție critică, Walter, Olten, 1971. Kant, Immanuel, "Über das Misslingen aller philosophischen Versuche in der Theodizee", în Werke, ediție îngrijită de W. Weischedel, vol. VI, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, Darmstadt, 1964. Grundlegung zur Metaphysich der Sitten, Suhrkamp, Franfurt am Main 2007. Întemeierea metafizicii moravurilor, traducere de Filotheia Bogoiu, Valentin Muresan, Miki Ota, Radu Gabriel Parvu, Editura Humanitas, București, 2008. Kuschel, Karl-Joseph, Geboren vor aller Zeit? Der Streit um den christlichen Ursprung, Pieper, München, 1990. Leibniz, Gottfried Wilhelm, "Essais de théodicée sur la bonté
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Droemer Knaur, München-Zürich, 1965, p. 170. 4 Albert Schweitzer, "Kultur und Ethik", în Ausgewählte Werke, vol. II, Union Verlag, Berlin, 1971, pp. 362 ss. 5 Albert Einstein, "Religion und Wissenschaft", în Berliner Tageblatt, 11 noiembrie 1930. 6 Immanuel Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor, traducere de Filotheia Bogoiu, Valentin Mureșan, Miki Ota, Radu Gabriel Pârvu, Editura Humanitas, București, 2007, p. 144. 7 www.weltethos.org. 8 www.interactioncouncil.org 9 Max Weber, "Wissenschaft als Beruf", în Gesammelte Aufsätze zur Wissenschaftslehre, Mohr Siebeck UTB
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Weiss, Marilyn Friedman (coord.), Feminism and Community, Temple University Press, Philadelphia, 1991. Engels, Friedrich, Originea familiei, a proprietății private și a statului, Editura Politică, București, 1987. Esping-Andersen, Gosta, The Three Worlds of Welfare Capitalism, Polity Press, Cambridge, 1990. Evola, Julius, Metafizica sexului, Editura Humanitas, București, 1994. Farrell, Warren, The Myth of Male Power, Berkley Books, New York, 1993. Filipescu, Ion P., Tratat de dreptul familiei, Editura ALL Beck, București, 2001. Firestone, Shulamith, The Dialectic of Sex, Bantam Books, New York, 1970. Florian, Emese
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și iluzii, Editura ALL, București, 1998. Iliescu, Adrian-Paul; Solcan, Mihail-Radu (coord.), Limitele puterii, Editura ALL, București, 1994. Iluț, Petru, Sociopsihologia și antropologia familiei, Editura Polirom, Iași, 2005. Jaggar, Allison, Feminist Politics and Human Nature, Harvester, Brighton, 1983. Kant, Immanuel, Bazele metafizicii moravurilor, Editura Antet, București, 1994. Klein, Melanie, Iubire, vinovăție, reparație și alte lucrări: 1921-1945, Editura Sigmund Freud, Binghamton și Cluj-Napoca, 1994. Kligman, Gail, Politica duplicității. Controlul reproducerii în România lui Ceaușescu, Editura Humanitas, București, 2000. Kogălniceanu, Mihail, Opere, vol. I
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pe altul, prohodind defuncta proză de amor cu, probabil, cel mai purtat dintre clișeele ei. Alte secvențe, mai puțin cunoscute (fiindcă, bunăoară, Pîlnia și Stamate, Ismaďl și Turnavitu, ori Fuchsiada au făcut o invidiabilă carieră...), sînt După furtună, sau Puțină metafizică și astronomie. După furtună pare scrisă în cheia romantismului minor, în stare să se uimească din orice, și să verse la metafore cu nemiluita. Asta, de n-ar fi găini evlavioase care păzesc cancelariile mănăstirilor, iar cavalerii n-ar înnopta
Dupa masa lui Grummer by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7879_a_9204]
-
comun al acestor romane intrate la apă păstrînd, în graba lor, doar niște repere lingvistice aruncate anapoda, ca să le recunoști și să te întrebi ce caută acolo, într-o viitură care a rupt ce-a apucat din malurile literaturii. Puțină metafizică și astronomie afirmă întîietatea alfabetului surdo-mut, adevărata muzică a sferelor. De aici, lucrurile se-mpotmolesc în metafizica principiului prim, de unde nici o citire în stele nu le mai scoate. Semănînd atît de mult cu filosofia de popularizare, schița e, totuși, pură
Dupa masa lui Grummer by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7879_a_9204]
-
ca să le recunoști și să te întrebi ce caută acolo, într-o viitură care a rupt ce-a apucat din malurile literaturii. Puțină metafizică și astronomie afirmă întîietatea alfabetului surdo-mut, adevărata muzică a sferelor. De aici, lucrurile se-mpotmolesc în metafizica principiului prim, de unde nici o citire în stele nu le mai scoate. Semănînd atît de mult cu filosofia de popularizare, schița e, totuși, pură elucubrație. Din aceeași stirpe cu Însemnări - Ciorne răzlețe. Un Urmuz filosof e ceva aproape de neconceput, însă unul
Dupa masa lui Grummer by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7879_a_9204]
-
o să explodeze anonim nici unei vânzări implozie simetrică licitației arătarea plitei scrise..." (George Anca); "Cufundându-ne-n plenitudine/ reconstituim Principiul Logic al Noncontradicției/ dintre Eu și Ego-ul dictator subtil,/ agonia nous-ului în Logosul inospitalier când/ întâietatea nocturnului intangibil e o metafizică,/ dezmeticindu-mă-n sens, desacralizez umanitatea:/ contopirea Eului cu Absolutul Moale,/ identificat cu undele transcendente ale Ființei Vii/ pentru explorarea Abisului din EGO regenerându-l!" (Ion Antoniu); "Tantal morf în setea semnului./ Claviculă vis ruptă patru antic./ Pana cu B.
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
voință, pomenește de "nescari motive ce prevalează" în vrerea omului, în timp ce cele cinci simțuri sunt enumerate lapidar: Acestea sunt esențialmente cinci, deoarece orice corp se poate considera ca colorat, sonor sau sonator, mirositor, sapid sau tactibil." (p. 121, vol II, Metafizica) Animalele, neavînd suflet spiritual ci doar material, sunt considerate dobitoace, adică brute, dar pentru că pot sesiza diversitatea lumii, ele au "estimativă animală". Conceptul de "ființă" este sinonim cu noțiunea "entelui", iar entele este de două feluri: logic (prin analogie cu
Scrisul etimologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6882_a_8207]
-
Scrisul agonic). După anul 2000 i-au mai apărut volumele Nord, și dincolo de Nord, Stânci nupțiale, Monograme pe pietrele Nordului. Ediții bilingve din poezia sa au apărut în Germania și în Canada. A publicat și trei cărți de critică: Saeculum. Metafizică și polemică, Cultură și literatură în ținuturile Sătmarului. Dicționar: 1700-2000, Cronicar de pe frontiera Poesis. A fost distins, printre altele, cu premiul pentru poezie al USR Filiala Cluj în 1999 și 2003. Superelegantul volum de poezii Alte poeme din Nord, Timișoara
Arhiva de fulgere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7979_a_9304]
-
clarifica problemele de limbaj ale oamenilor? Potrivit lui Mircea Flonta, există două prejudecăți din cauza cărora ne este foarte greu să ne apropiem de partea tîrzie a operei lui Wittgenstein. Prima prejudecată este că filozoful ar fi nutrit o adîncă aversiune față de metafizică, motiv pentru care în ultimele decenii de viață ar fi intrat în pielea unui "atotdistrugător" care a măturat toate reperele filozofiei tradiționale. A doua prejudecată este că, din repulsie față de precaritatea constitutivă a gîndirii abstracte, Wittgenstein s-ar fi îndreptat
Gînditorul fără urmași by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7801_a_9126]
-
să porți germenii credinței. Nimeni nu devine religios citind teorie religioasă, dar odată însămînțată sensibilitatea religioasă, tomurile teologice pot fi citite cu ușurință. Iar sensibilitatea nu o capeți citind, ci trăind. Mai mult, dacă astăzi se mai citesc cărți de metafizică este grație sentimentului religios pe care paginile lor îl trezesc în sufletul cititorilor. Dar cum trezirea înseamnă scoatere din latență, este nevoie de existența unei minime umori credincioase. Dacă ea lipsește, cititorul devine un trăgător la galere pe o corabie
Istoria lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7658_a_8983]
-
sale de adîncime, adică în extensiile îndepărtate, cum ar veni, ale "criptei" estetice. The Cask of Amontillado/Butelca de Amontillado, povestirea în discuție, creează și astăzi probleme în interpretarea critică. Pare foarte dificil să-l urmărești pe autor construind acea metafizică a coborîrii inițiatice în subteranele gotice din castelul lui Montresor (protagonist și narator), un proces parabolic care combină elemente creștine și masonice deopotrivă. Cu cît încerci să te apropii mai mult de literaritatea dialogului celor două personaje dominante (Montresor și
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
Nelson, Jill și Skeeter însuși. Tînărul traficant de droguri are umor și conferă tragediei rasiale americane sensul superior al unei arte a acceptării și supraviețuirii. Dacă nu ar fi fost sedus doar de latura "liberală" a personalității lui Skeeter, de "metafizica" libertății propovăduite de personaj, Rabbit ar fi putut găsi la el și ideea ceva mai ascunsă a preluării responsabilității pentru acțiunile sale, sugerată în ultimă instanță de tînărul intelectual al străzii. Harry nu se poate schimba însă (un comentator al
Un (anti)erou american by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7581_a_8906]
-
Sorin Lavric Cu riscul de a părea mai sumbri decît suntem, să recunoaștem că metafizica a ieșit de pe agenda de lucru a omenirii. Avem de-a face cu cazul trist al stingerii unei ilustre ramuri tradiționale, la capătul unei istorii care a semănat cu o lungă bătălie dusă în numele absolutului divin. Că larma bătăliei s-
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
unei istorii care a semănat cu o lungă bătălie dusă în numele absolutului divin. Că larma bătăliei s-a domolit și că, din rîndul beligeranților speculativi, s-a înfiripat o procesiune mortuară ce a culminat într-un tîrziu cu îngroparea renumelui metafizicii, acest detaliu ține de regulile seci ale selecției culturale: sunt discipline care dispar cu totul din istorie, lăsînd în urmă cîteva cărți sau măcar dîra unor articole de dicționar pe care le citim cu senzația că asistăm la încheierea unui
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
regulile seci ale selecției culturale: sunt discipline care dispar cu totul din istorie, lăsînd în urmă cîteva cărți sau măcar dîra unor articole de dicționar pe care le citim cu senzația că asistăm la încheierea unui ciclu evolutiv. Astăzi, speța metafizicii ține de o încrengătură spirituală abandonată. Disciplina aceasta augustă și nobilă, care a fost privită secole la rînd drept piatra de încercare a spiritelor ascuțite, un fel de știință a științelor strîngînd sub bolta ei toată cunoștințele privitoare la temeiul
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
odinioară numele s-a fărîmițat în mozaicul unor cioburi sepulcrale. Astăzi îi contemplăm vestigiile livrești - tratatele și compendiile care au ajuns pînă la noi - cum am privi spectacolul unor corăbii în derivă. Iar împrejurarea că totuși mai aducem vorba de metafizică vine mai curînd din obligația didactică ca, privind în trecut, să-i surprindem umbrele folosind chiar cuvintele care odată erau la modă. De aceea, cînd vorbim de "metafizică", de "principiu" sau de "temei", o facem cu resemnarea celor care participă
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
unor corăbii în derivă. Iar împrejurarea că totuși mai aducem vorba de metafizică vine mai curînd din obligația didactică ca, privind în trecut, să-i surprindem umbrele folosind chiar cuvintele care odată erau la modă. De aceea, cînd vorbim de "metafizică", de "principiu" sau de "temei", o facem cu resemnarea celor care participă la o înmormîntare. Dovada cea mai bună a sleirii metafizicii este că în tărîmul ei nu mai există controverse, dispute și puncte fierbinți, cum nu mai există pasiuni
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
trecut, să-i surprindem umbrele folosind chiar cuvintele care odată erau la modă. De aceea, cînd vorbim de "metafizică", de "principiu" sau de "temei", o facem cu resemnarea celor care participă la o înmormîntare. Dovada cea mai bună a sleirii metafizicii este că în tărîmul ei nu mai există controverse, dispute și puncte fierbinți, cum nu mai există pasiuni care să-i tulbure liniștea. Există doar consensul obosit al celor care îi cercetează catastifele din nevoia de a-i reface istoria
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]