804 matches
-
cu câteva momente mai devreme. Răcirea puternică este datorată ultimilor kilometri parcurși, unde temperatura atmosferei are valori negative. La meteoriții de dimensiuni mai mari, căderea este însoțită de zgomote puternice și chiar de cutremurări ale solului în momentul impactului. La meteoriții foarte mari, fenomenul luminos este extrem de puternic, depășind lumina Soarelui. Temperatura ridicată a corpului poate provoca și incendii. De multe ori, acești meteoriți se sparg sau chiar explodează la altitudini de 20-40 kilometri, datorită presiunii laterale. În acest caz, pe
Agenda2005-34-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284110_a_285439]
-
mari, căderea este însoțită de zgomote puternice și chiar de cutremurări ale solului în momentul impactului. La meteoriții foarte mari, fenomenul luminos este extrem de puternic, depășind lumina Soarelui. Temperatura ridicată a corpului poate provoca și incendii. De multe ori, acești meteoriți se sparg sau chiar explodează la altitudini de 20-40 kilometri, datorită presiunii laterale. În acest caz, pe Pământ cade o veritabilă ploaie meteoritică. Fragmentele se împrăștie pe mari distanțe. Meteoriții sunt singurele corpuri cerești care, încă dinaintea erei spațiale, au
Agenda2005-34-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284110_a_285439]
-
a corpului poate provoca și incendii. De multe ori, acești meteoriți se sparg sau chiar explodează la altitudini de 20-40 kilometri, datorită presiunii laterale. În acest caz, pe Pământ cade o veritabilă ploaie meteoritică. Fragmentele se împrăștie pe mari distanțe. Meteoriții sunt singurele corpuri cerești care, încă dinaintea erei spațiale, au putut fi studiate în laboratoarele terestre, prin metodele fizicii și ale chimiei. Zăpada neagră În fiecare an cad pe suprafața Pământului aproximativ 2 milioane de tone de micrometeoriți, ce dau
Agenda2005-34-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284110_a_285439]
-
suprafața Terrei de 4 grame pe kilometru pătrat. În cele 5 miliarde de ani de existență a Pământului, această cantitate reprezintă un strat cu o grosime ce nu depășește 1 centimetru. Datele de mai sus includ, în afara prafului meteoritic, și meteoriții ce cad efectiv pe suprafața Pământului. Aproape 4 tone de materie cosmică ajung zilnic pe pământ. Numărul micrometeoriților ce dau naștere la efecte luminoase este de aproape 24 de milioane pe zi. Ei produc zgomote asemănătoare unor tunete depărtate. Marii
Agenda2005-34-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284110_a_285439]
-
ce cad efectiv pe suprafața Pământului. Aproape 4 tone de materie cosmică ajung zilnic pe pământ. Numărul micrometeoriților ce dau naștere la efecte luminoase este de aproape 24 de milioane pe zi. Ei produc zgomote asemănătoare unor tunete depărtate. Marii meteoriți, capabili să sape cratere în momentul impactului, a- par în medie o dată la 150 de ani. Vedete stelare Printre cei mai mari meteoriți cunoscuți până în prezent, pe primul loc se situează meteoritul Hoba, descoperit în anul 1927 în Africa de
Agenda2005-34-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284110_a_285439]
-
luminoase este de aproape 24 de milioane pe zi. Ei produc zgomote asemănătoare unor tunete depărtate. Marii meteoriți, capabili să sape cratere în momentul impactului, a- par în medie o dată la 150 de ani. Vedete stelare Printre cei mai mari meteoriți cunoscuți până în prezent, pe primul loc se situează meteoritul Hoba, descoperit în anul 1927 în Africa de Sud-Vest, cu o greutate de 70 de tone. În continuare se situează meteoriții Anihito (Cap York), 33 tone, descoperit în Groenlanda la începutul
Agenda2005-34-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284110_a_285439]
-
Ei produc zgomote asemănătoare unor tunete depărtate. Marii meteoriți, capabili să sape cratere în momentul impactului, a- par în medie o dată la 150 de ani. Vedete stelare Printre cei mai mari meteoriți cunoscuți până în prezent, pe primul loc se situează meteoritul Hoba, descoperit în anul 1927 în Africa de Sud-Vest, cu o greutate de 70 de tone. În continuare se situează meteoriții Anihito (Cap York), 33 tone, descoperit în Groenlanda la începutul secolului trecut, Bacubirito, de 25 tone, descoperit în Mexic
Agenda2005-34-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284110_a_285439]
-
la 150 de ani. Vedete stelare Printre cei mai mari meteoriți cunoscuți până în prezent, pe primul loc se situează meteoritul Hoba, descoperit în anul 1927 în Africa de Sud-Vest, cu o greutate de 70 de tone. În continuare se situează meteoriții Anihito (Cap York), 33 tone, descoperit în Groenlanda la începutul secolului trecut, Bacubirito, de 25 tone, descoperit în Mexic în anul 1863, și Mbosi, 25 tone, descoperit în Tanganica în anul 1930. În afara acestora, de dimensiuni cu adevărat impresionante, Pământul
Agenda2005-34-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284110_a_285439]
-
cu adevărat impresionante, Pământul s-a mai întâlnit și cu alți giganți, care însă ori au explodat în spațiu, ori s-au sfărâmat la contactul cu solul, lăsând în urmă cratere de mari dimensiuni. Primele cercetări cu caracter științific asupra meteoriților au apărut relativ târziu. Poziții juste în acest sens au avut, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, E. Halley, J.J. Scheuchzer, P.S. Pallas, G.F. Lichtenberg. Tot atunci, studiind știrile existente în literatură cu privire la căderile de meteoriți, E. Chladni a ajuns
Agenda2005-34-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284110_a_285439]
-
cu caracter științific asupra meteoriților au apărut relativ târziu. Poziții juste în acest sens au avut, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, E. Halley, J.J. Scheuchzer, P.S. Pallas, G.F. Lichtenberg. Tot atunci, studiind știrile existente în literatură cu privire la căderile de meteoriți, E. Chladni a ajuns la ideea originii cosmice a acestora, emițând ipoteza potrivit căreia meteoriții circulă în spațiul cosmic ca orice corp ceresc și cad pe Pământ atunci când, în drumul lor, se intersectează cu acesta. Originea curenților meteorici este în
Agenda2005-34-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284110_a_285439]
-
avut, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, E. Halley, J.J. Scheuchzer, P.S. Pallas, G.F. Lichtenberg. Tot atunci, studiind știrile existente în literatură cu privire la căderile de meteoriți, E. Chladni a ajuns la ideea originii cosmice a acestora, emițând ipoteza potrivit căreia meteoriții circulă în spațiul cosmic ca orice corp ceresc și cad pe Pământ atunci când, în drumul lor, se intersectează cu acesta. Originea curenților meteorici este în mod cert cometară. Primul care a precizat legătura dintre comete și curenții meteorici a fost
Agenda2005-34-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284110_a_285439]
-
precizat legătura dintre comete și curenții meteorici a fost astronomul italian G. Schiaparelli, care a arătat prin calcul că Perseidele (curent meteoric ce „acționează“ în aceste zile chiar în zona noastră) au aceeași orbită ca și cometa Swift-Tuttle 1862 III. Meteoriți de România Victor Stanciu și Eugen Stoicovici au publicat la Cluj, în 1939, lucrarea „Meteoriții din România“, carte care relatează cele șase episoade cosmice petrecute pe pământ românesc. Meteoriții au fost observați de martori oculari și identificați la fața locului
Agenda2005-34-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284110_a_285439]
-
arătat prin calcul că Perseidele (curent meteoric ce „acționează“ în aceste zile chiar în zona noastră) au aceeași orbită ca și cometa Swift-Tuttle 1862 III. Meteoriți de România Victor Stanciu și Eugen Stoicovici au publicat la Cluj, în 1939, lucrarea „Meteoriții din România“, carte care relatează cele șase episoade cosmice petrecute pe pământ românesc. Meteoriții au fost observați de martori oculari și identificați la fața locului imediat după cădere. În ordine cronologică, aceștia au căzut în zonele: Madaraș, județul Mureș, la
Agenda2005-34-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284110_a_285439]
-
zona noastră) au aceeași orbită ca și cometa Swift-Tuttle 1862 III. Meteoriți de România Victor Stanciu și Eugen Stoicovici au publicat la Cluj, în 1939, lucrarea „Meteoriții din România“, carte care relatează cele șase episoade cosmice petrecute pe pământ românesc. Meteoriții au fost observați de martori oculari și identificați la fața locului imediat după cădere. În ordine cronologică, aceștia au căzut în zonele: Madaraș, județul Mureș, la 4 septembrie 1852; Cacova, județul Caraș-Severin, la 19 mai 1857; Ohaba, județul Sibiu, la
Agenda2005-34-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284110_a_285439]
-
Mureș, la 4 septembrie 1852; Cacova, județul Caraș-Severin, la 19 mai 1857; Ohaba, județul Sibiu, la 10 octombrie 1857; Jadani, județul Timiș, la 31 martie 1875; Moci, județul Cluj, la 3 februarie 1882; Șopot, județul Dolj, la 27 aprilie 1927. Meteoritul de la Madaraș, Mureș, a căzut în timpul zilei, pe o vreme frumoasă, caldă, cu cerul complet senin. El a produs în cădere un zgomot continuu, cu detunături mai puternice din timp în timp, rezultat al fragmentării lui, auzite pe o întindere
Agenda2005-34-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284110_a_285439]
-
zilei, pe o vreme frumoasă, caldă, cu cerul complet senin. El a produs în cădere un zgomot continuu, cu detunături mai puternice din timp în timp, rezultat al fragmentării lui, auzite pe o întindere de 80 de kilometri. Din acest meteorit au fost găsite peste 30 de fragmente, răspândite pe o suprafață de aproape 2 kilometri pătrați, având greutăți între 250 grame și 5 kilograme. Meteoritul de la Cacova, Caraș-Severin, s-a apropiat de sol cu o viteză foarte mare, la orele
Agenda2005-34-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284110_a_285439]
-
timp, rezultat al fragmentării lui, auzite pe o întindere de 80 de kilometri. Din acest meteorit au fost găsite peste 30 de fragmente, răspândite pe o suprafață de aproape 2 kilometri pătrați, având greutăți între 250 grame și 5 kilograme. Meteoritul de la Cacova, Caraș-Severin, s-a apropiat de sol cu o viteză foarte mare, la orele dimineții, însoțit de zgomotele caracteristice. La impactul cu solul a produs o detunătură și un nor de fum. S-a afundat în pământ 7 centimetri
Agenda2005-34-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284110_a_285439]
-
dimineții, însoțit de zgomotele caracteristice. La impactul cu solul a produs o detunătură și un nor de fum. S-a afundat în pământ 7 centimetri și a ars iarba din zona înconjurătoare. Corpul ceresc avea temperatura ridicată și după dezgropare. Meteoritul cântărește 510 grame și are forma unui con turtit. În prezent, exemplarul este păstrat în colecția de meteoriți de la Hofmuzeum din Viena. Meteoritul de la Ohaba, Sibiu, păstrat în prezent în același muzeu, a căzut noaptea, producând efecte luminoase și sonore
Agenda2005-34-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284110_a_285439]
-
S-a afundat în pământ 7 centimetri și a ars iarba din zona înconjurătoare. Corpul ceresc avea temperatura ridicată și după dezgropare. Meteoritul cântărește 510 grame și are forma unui con turtit. În prezent, exemplarul este păstrat în colecția de meteoriți de la Hofmuzeum din Viena. Meteoritul de la Ohaba, Sibiu, păstrat în prezent în același muzeu, a căzut noaptea, producând efecte luminoase și sonore deosebite. El a fost găsit dimineața următoare, îngropat în pământ. Este acoperit cu o crustă neagră și are
Agenda2005-34-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284110_a_285439]
-
7 centimetri și a ars iarba din zona înconjurătoare. Corpul ceresc avea temperatura ridicată și după dezgropare. Meteoritul cântărește 510 grame și are forma unui con turtit. În prezent, exemplarul este păstrat în colecția de meteoriți de la Hofmuzeum din Viena. Meteoritul de la Ohaba, Sibiu, păstrat în prezent în același muzeu, a căzut noaptea, producând efecte luminoase și sonore deosebite. El a fost găsit dimineața următoare, îngropat în pământ. Este acoperit cu o crustă neagră și are o formă de piramidă neregulată
Agenda2005-34-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284110_a_285439]
-
în același muzeu, a căzut noaptea, producând efecte luminoase și sonore deosebite. El a fost găsit dimineața următoare, îngropat în pământ. Este acoperit cu o crustă neagră și are o formă de piramidă neregulată patrulateră, cu înălțimea de 35 centimetri. Meteoritul de la Jadani (Cornești), Timiș, a căzut chiar în sat, în curtea unor țărani. Au fost găsite în total 9 fragmente cu o greutate de 144,12 grame. Se presupune că fragmentele cele mai mari nu au fost găsite. Meteoritul a
Agenda2005-34-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284110_a_285439]
-
centimetri. Meteoritul de la Jadani (Cornești), Timiș, a căzut chiar în sat, în curtea unor țărani. Au fost găsite în total 9 fragmente cu o greutate de 144,12 grame. Se presupune că fragmentele cele mai mari nu au fost găsite. Meteoritul a căzut în timpul zilei și au fost înregistrate numai fenomene acustice. Fragmentele erau reci, cu toate că aveau crusta neagră și răspândeau un puternic miros de pucioasă. Unul dintre fragmente (3,93 grame) se află la Muzeul Mineralogic din Cluj-Napoca. Meteoritul de la
Agenda2005-34-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284110_a_285439]
-
găsite. Meteoritul a căzut în timpul zilei și au fost înregistrate numai fenomene acustice. Fragmentele erau reci, cu toate că aveau crusta neagră și răspândeau un puternic miros de pucioasă. Unul dintre fragmente (3,93 grame) se află la Muzeul Mineralogic din Cluj-Napoca. Meteoritul de la Moci, Cluj, a căzut în jurul orei 15, fragmentele sale răspândindu-se pe o suprafață eliptică de 15 kilometri lungime și 3 kilometri lățime. Strălucirea orbitoare a globului de foc, având o culoare violetă, a putut fi văzută în toată
Agenda2005-34-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284110_a_285439]
-
orei 15, fragmentele sale răspândindu-se pe o suprafață eliptică de 15 kilometri lungime și 3 kilometri lățime. Strălucirea orbitoare a globului de foc, având o culoare violetă, a putut fi văzută în toată partea nord-vestică a Transilvaniei. Dupa dispariția meteoritului, pe firmament a rămas o dâră alb-cenușie de la praf. Se apreciază existența a 2 000 de fragmente, în greutate totală de 300 kilograme. Acesta a fost exemplul tipic al unui meteorit de explozie. Exemplare din meteorit se găsesc răspândite la
Agenda2005-34-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284110_a_285439]
-
văzută în toată partea nord-vestică a Transilvaniei. Dupa dispariția meteoritului, pe firmament a rămas o dâră alb-cenușie de la praf. Se apreciază existența a 2 000 de fragmente, în greutate totală de 300 kilograme. Acesta a fost exemplul tipic al unui meteorit de explozie. Exemplare din meteorit se găsesc răspândite la muzee și colecții din toată lumea. La muzeul din Cluj-Napoca se găsesc peste 42 de kilograme de fragmente căzute din cer în urma acestei ploi de pietre cosmice. Meteoritul de la Șopot, Dolj, a
Agenda2005-34-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284110_a_285439]