20,801 matches
-
o dovadă exterioară că exist (...). De ce nevoia atât de pregnantă a unei confirmări sociale, a unei băi de cotidian (pe care mi-o procur în cele din urmă), când eu cred, la fel de mult și de constant, în singurătate". Autorul se mișcă între două constraste. Pe de-o parte solitudinea studioasă, "asceza" trudei sale livrești care însă nu are suficientă voință pentru a se împăca cu sine, pe de alta dorința aprigă a comunicării, a confirmării din exterior, a ieșirii victorioase în
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
Era imposibil ca odată cu trecerea timpului să nu se ivească zorile. Trebuia să nu ne lăsăm Înfrânți și să ne continuăm drumul. Numai dacă ar rezista, Îmi ziceam privind-o cu Îngrijorare. Îi lăsasem mâinile libere, pentru a se putea mișca mai ușor. O vedeam bine. Lumina stelelor și a lunii Îi estompa trăsăturile făcând-o și mai frumoasă. Am lăsat-o să meargă Înaintea mea cu câțiva pași. De parcă i-ar fi fost teamă să nu se depărteze prea mult
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
coș/ a curs puțin sânge/ am scos limba am pendulat cu ea peste/ am tras limba la loc în gură/ și am plescăit/ apoi mi-am zis că aș putea să o țin așa foarte multă/ vreme fără s-o mișc". și un exemplu, contrar, de poezie cu relief, mulată, așa zicând, pe episodul dramatic pe care îl relatează: "ai imprimat urme adânci meine liebe/ urmele tale adânci fac parte din lucrurile mele personale/ uneori mă înspăimântă și mă zgârie/ mă
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
și regretele ei (Lontano), panica pe care ne-o stârnesc spațiile inumane (Lux aeterna) sau inevitabilul inacceptabil al morții (Requiem). Cum se realizează acestea? Prin mase mari de sunete, prin volume asemenea unor "zgârie-nori" muzicali (Clocks and Clouds) ce se mișcă încet, prefăcându-se pe nesimțite în altceva decât au fost inițial. O muzică ce ne vorbește despre timpul munților și al norilor, - cu o expresie preferată a lui Ligeti - despre "timpul înghețat"! În ceea ce privește mișcarea Ťhăcuită, sfărâmatăť, ea dă naștere unor
"Ligeti is dead!" by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10334_a_11659]
-
pe parcursul urmăririi, cu ajutorul truselor de machiaj și a îmbrăcămintei adecvate, schimbarea făcându-se în autovehiculele plasate pe anumite trasee principale, numite posturi fixe - p. 16), agentul de filaj trebuia să stea cu ochii în patru și să noteze tot ce mișcă. Firește, multe dintre notațiile sale sunt maculatură curată, unele pagini mustesc de umor involuntar, par desprinse din comediile lui Caragiale. Iată un fragment dintr-o notă informativă vizându-l pe obiectivul Nelu în care regăsim parfumul mahalalei bucureștene din O
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
idiosincraziile, prozatorul nu uită de ficțiune, și în special de comedie, drept care ne-o prezintă caricatural spre grotesc pe secretara Hlorisja, o zgripțuroaică a birocrației, zisă și blânda supraponderală; excedată de muncă și de ingratitudinea beneficiarilor muncii ei, deși nu mișcă un deget, ea este o victimă de fapt a tratatului despre frumusețe al lui Ficino (p. 129). Racordul dintre umanistul-filosof și batoza cu sufletul curat și dulce îl face amoralistul-eseist Hmvaqw, goliardicul delirant și atotsarcastic ce veștejește totul în cale
Măști și farse by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10354_a_11679]
-
de frumusețea celor ce vedeau." Vîrsta naivă a facerii de personaje. Totuși, de-ar fi să ștergem, cititori trecuți prin curente, stîngăciile micului romantism, rămîne aproape un tablou din Sadoveanu: doi țigani imaculați (nepotrivit? poate...), a căror taină (o, Bizet!) mișcă universul. Un univers care vrea să-i cunoască, și căruia îi ține lornionul un prozator curios: "în ce ținut le e locașul? Ce limbă vorbesc? Cărui Dumnezeu se închină? Care credință e a lor? Cari le sînt temerile, cari speranțele
Poveste pentru Cella by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10370_a_11695]
-
gîndirii și înlănțuirea fără fisură a argumentelor discursive. Dintre profesioniștii pe care logica românească îi are în clipa de față, Mircea Dumitru este un exemplu privilegiat. Privilegiat din motivul că, făcînd parte din ultima generație de logicieni, Mircea Dumitru se mișcă în miezul paradigmei anglo-saxone de gîndire analitică, o paradigmă ai cărei zei tutelari - Frege, Quine, Russell, Meinong, Strawson sau Kripke - au împins această ramură la rangul de cea mai răspîndită formă de filozofare din Occident. Cred că nu greșesc spunînd
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
din această lume coruptă, a cărei istorie se află în întregime sub stăpînirea Diavolului. În fața unei asemenea trăsături distinctive, prima reacție nu va fi aceea de a condamna gnosticii ca fiind eretici, ci de a recunoaște că aproape tot ce mișcă astăzi în domeniul cunoașterii umane este de natură gnostică. Toți suntem gnostici fără să o știm. E grăitor în această privință un citat din cartea lui Culianu: "Pe vremuri credeam că gnosticismul e un fenomen bine definit, care ține de
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
Cele indurate în închisoare au ajutat-o să scrie o carte autobiografica despre tinerețea să furată publicată la Editions Seuil, din Paris. Ea își semnează cărțile cu numele său de căsătorie, Oana Orlea” - cf. Orlea, Oana, “Ia-ți boarfele și mișcă!!” interviu realizat de Mariana Marin, Editura Cartea Românească, București și cf. wikipedia. E-O VREME e-o vreme pe placul meu: ploioasa cu blesteme: ghirlande de voci de păsări frământa și neliniștesc aerul - la culme spinările cerului se freacă - una
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și le-au trâmbițat cu voce sonoră. Domnul Popa cu firea lui caldă, foarte politicos și măsurat la vorbe, dar categoric în fapte, a deschis ușile pe unde s-a putut pentru a obține rezultatele dorite numai intru binele altora, mișcând munții din loc dacă a fost nevoie. Nu știam mai nimic despre trecutul dramatic care i-a format personalitatea acestui om și cum a putut substitui ură ce putea fi stârnita de suferințele anilor grei de pușcărie comunistă, cu iertare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cu panseluțele căsuței mele de pământ în urma lor nu mi-a rămas decât acest papagal albastru poliglot vorbind o mie de limbi neînțelese de mine pentru papagalul acesta nu sunt decât un biet arbore cu fructe sau o piatră ce mișcă farfuria de semințe sub strălucirea cosmică a penajului sau Sunt seri în care pe deasupra mahalalei în care trăiesc zboară toate femeile pe care le-am iubit cândva în altă viață sau în tinerețe atunci se-aude vocea îngerului șoptindu-mi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
portar au năvălit în localul Universității și au început vânătoarea de oameni. La vederea lor studenții s-au așezat în genunchi implorandu-le cruțare, dar au fost loviți fără milă cu răngi și lanțuri grele, până ce niciunul nu a mai mișcat. Cum de a fost posibil ca ortăcii să se lase inoculați cu virusul urii, făcându-i să lovească cu răngi și topoare tot ce mișcă în Piață Universității? Și cum de a fost posibil ca pașnicele gospodine de la mahalale Capitalei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
au fost loviți fără milă cu răngi și lanțuri grele, până ce niciunul nu a mai mișcat. Cum de a fost posibil ca ortăcii să se lase inoculați cu virusul urii, făcându-i să lovească cu răngi și topoare tot ce mișcă în Piață Universității? Și cum de a fost posibil ca pașnicele gospodine de la mahalale Capitalei să se transforme subit în adevărate furii ce instigau minerii împotriva intelectualilor? “Oameni de bine”, în realitate securiști sadea, îi însoțeau pe mineri la sediile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
amenințat cu moartea era unul de la periferia Capitalei nu din Valea Jiului. Dacă ei au scăpat cu viață, nu același lucru s-a întâmplat cu mulți alți tineri din Piață Universității unde aveau loc scene de coșmar, în care tot ce mișcă era lovit, doborât la pământ și călcat în picioare. “Dă-i la cap să nu mai miște!”. “Omoara-l”. Se auzeau pârâituri de oase sub loviturile răngilor și urlete de durere ale celor loviți în mod bestial. Mi s-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
nu același lucru s-a întâmplat cu mulți alți tineri din Piață Universității unde aveau loc scene de coșmar, în care tot ce mișcă era lovit, doborât la pământ și călcat în picioare. “Dă-i la cap să nu mai miște!”. “Omoara-l”. Se auzeau pârâituri de oase sub loviturile răngilor și urlete de durere ale celor loviți în mod bestial. Mi s-a povestit că în infernul de la Măgurele, un ofițer, fost halterofil la Dinamo (nominae odiosa) le rupea pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și solicitării spiritului sau de a face vădit sensul construcției poematice drept reflexie a celui din subterană existenței. Realitatea de zi cu zi îl obturează, ea se mulțumește cu precaritatea formelor și cu evanescenta proprie. Rar ajunge sesizabil sensul ce mișcă lumea - și atunci, viclean, surprins conceptual de viclenia rațiunii. Este însă în sarcina celorlalte forme ale spiritului să se încerce, să-l caute și să-l lumineze în instituirile de sine, proprii și ale ființei. Rămâne, prin urmare, si artei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să se preocupe și de problemele personale ale personajelor, totul foarte repede, fără nici o voce din off care să îi dea explicații. Revenind la remarca pertinentă (cu amendamente) a cronicarului de la British Film Institute - el susține că filmul l-a mișcat fiindcă lipsește sentimentul urgenței, atît de pregnant în "E.R". Or, acest lucru mi se pare pe jumătate adevărat și tocmai de aceea e în proporție de 50% în conformitate cu critica aceea... Gîndiți-vă la primul spital la care ajunge Lăzărescu, acolo
O moarte care nu dovedește nimic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10562_a_11887]
-
competent care îl va salva mai devreme sau mai tîrziu. Însă finalul, aproape soporific din punctul de vedere al angajaților spitalului, este o contradicție live a ritmului "E.R". Mai mult, proporțional cu modul în care medicii încep să se miște din ce în ce mai mult cu încetinitorul, apar din ce în mai multe replici negru-umoristice, necesare tocmai pentru a umple spațiul pe care îl umpleau pînă atunci cuvintele protagonistului. Să închei cu canadienii de la "Eye Weekly". Se numără printre puținii care și-au
O moarte care nu dovedește nimic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10562_a_11887]
-
acum ca pe o oglindă ideală pentru ambițiile și defectele noastre. Procedura e recunoscută, onest, și recomandată în debutul tabletei Patrioți, retori și lichele: Ne aflăm dinaintea unui caz tipic în care opera e mai amplă decât realul. Realul se mișcă lent spre orizontul operei, fără să-l atingă, adeverind, etapă cu etapă, intuițiile ei inepuizabile. Evident, plăcerea de a asista la acest spectacol e dureroasă, ca aceea invocată de Socrate la începutul lui Phaidon. Dar nimic nu e mai formativ
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
Vîslire fără fluviu - meteoriții au spoliat obîrșii Chemarea era fugară pe coame înverșunate Zbor fără văzduh - fusese ferecat cînd dorințele treceau în baloane de săpun Fiecare fir de nisip din Bisericile Creștine pictate și cioplite în stîncă la Goreme se mișca în alt sens Simțurile au fost hărăzite pentru a înregistra dezacorduri provocate cu disperarea florii de tei Cerul era mai aproape decît firimitura Abureau în nenoroc ca-n mătăsuri de sfîrșit și început Iubirea pe care o doriseră o viață
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
un rău devenit cotidian, de la altul schimbarea răului în bine, nici noi neștiind de la cât rău la cât bine vrem să ajungem, de la un al treilea așteptăm să ne facă el "să trăim bine" cu forța, iar noi să nu mișcăm un deget în acest sens, nici măcar în sensul conștientizării noțiunii personale de bine. De la Gigi Becali, viitorii lui votanți așteaptă bani, case și pomeni, exact ce așteaptă și unii bucureșteni de la primarul de sector Vanghelie. Văzând că s-a cam
Putem fi conduși de Gigi Becali? by Victor Martin () [Corola-journal/Journalistic/10589_a_11914]
-
apei din subsol. Deci, pe profesori și studenți, ceea ce se întîmpla cu facultatea lor, de la proiect științific și pînă la gospodărirea clădirii, îi interesa. Or, am lucrat în instituții de cercetare în vest în care nimeni nu se oferea să miște nimic pentru că nu li se părea că într-o instituție atît de rodată ar putea fi nevoie de un aport individual benevol. Sau pentru că nu intră în fișa postului. Angajatul român e un tip/ o tipă cu personalitate? Care-i
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
-i acordă nota intrinsecă. în felul acesta, grotescul nu e numai o marcă a percepției, ci și una a distanțării morale: "Lovituri de tobă, răgete, tropăituri, furnicile/ aleargă la stînga, la dreapta, în/ față, în spate, în jurul unui clovn, se mișcă brusc la stînga la/ dreapta împrejur,/ Ťsting parcă var la mănăstireť. E/ o turmă, căreia el îi datorează strălucirea și/ afirmarea de odinioară. Este o rupere a cercului/ vicios: cu nechezături/ și lătrături.// Omul cu telescopul rudimentar, de carton, care
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
Cele indurate în închisoare au ajutat-o să scrie o carte autobiografica despre tinerețea să furată publicată la Editions Seuil, din Paris. Ea își semnează cărțile cu numele său de căsătorie, Oana Orlea” - cf. Orlea, Oana, “Ia-ți boarfele și mișcă!!” interviu realizat de Mariana Marin, Editura Cartea Românească, București și cf. wikipedia. E-O VREME e-o vreme pe placul meu: ploioasa cu blesteme: ghirlande de voci de păsări frământa și neliniștesc aerul - la culme spinările cerului se freacă - una
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]