597 matches
-
vezi, domnule ? Steaguri, muzici, chiote, tămbălău, lucru mare, și lume, lume,... de-ți venea amețeală nu altceva.” O altă „revuluție” se transformă în Boborul într-un chef cu cârnați, vin și lăutari, așa cum revoluția cu năbădăi a intratabilei ploieș- tence, Mița Baston, în D’ale carnavalului este pe punctul de a deveni un act amoros. Cum se poate observa, violența potențială în opera lui Caragiale se convertește fie libi- dinal, fie carnavalesc. La rândul său, Leonida asociază grandoarea festivității sărbătorii naționale
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
atât pentru o urbanitate nedecantată de rural, cât pentru o umanitate nedecantată de reziduurile de animalitate. Ceea ce asigură distincția, suavitatea și serenitatea unui peisaj idilic, este aici expre- sia unui indistincții orduriere. Încercarea de desprindere de această animalitate pe care Mița Baston o intenționează printr-un simbolic zbor apoteotic sfârșește în noroi. Ceea ce se găsește în nota comicului caragialesc, un lirism exacerbat, este recuperat de către Pintilie cu un accent în plus. Însă ceea ce regizorul reușește să aducă în registrul monstruosului este
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
trubadurescă în stilul poeților Văcărești, și ulterior printr-o arie de operă interpretată îngrozitor de fals de către improvizatul trubadur, Nae Girimea. În gene- ral, cineva punctează sentimentul patriotic printr-un „Vive la France !”, iar duelul dintre cele două amante ale frizerului, Mița și Didina, debutează cu un „Allons enfants de la patrie”, semnal al declanșării păruielii. Chiar dacă în sensul speculării efectelor hilare ale patriotismului de operetă, existent din plin la Caragiale, Pintilie împinge deformarea până la ultimele consecințe. Ridicolul patriotard explodează în expresia unui
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
te poate face să te îndrăgostești de o bătrână). Darul acesta l-au avut sporadic și mai puțin copleșitor, dar l-au avut, și alții, mai puțin mari. (Fenomenul se produce și în registrul comic, dar în cel de anvergură : Mița Baston de pildă, „republicana”.) Matei Caragiale nu a izbutit acest lucru decât de două ori, în treacăt, mai mult sau mai puțin în plan secund, dar puternic, cu Pena Corcodușa și cu încă una (căci nu se pot numi femei
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
numim pe Drul Ion Cantacuzino , priceput și energic, dar, din nefericire pentru el, era băiatul Dnei Maria Filotti : când s-a aflat de intenția noastră toată lumea teatrelor a început să se agite, rugându-ne să nu o facem pe „Coana Mița” stăpâna Naționalului. Așa se explică de ce ne-am oprit la soluția numirii lui Haig Acterian, dar alegerea aceasta s-a dovedit apoi foarte potrivită, Teatrul Național montând câteva spectacole de mare valoare artistică. Pentru Opera Română eram toți de acord
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Orice ar fi făcut, sau orice n ar fi făcut, Mișcarea Legionară, câtă vreme dovedise că nu acceptă să se dea legată în brațele generalului Antonescu, ea stătea implicit în calea ambiției acestui om, a lui Ică și a Cucoanei Mița, dornică și ea să joace un rol similar cu al Lupeascăi, dar ostentativ, fără nicio rezervă, fiind „consoarta legitimă”. Evenimentele din Ianuarie, la care voi ajunge curând, ca și multe alte constatări zilnice, în consiliile de miniștri, la diferitele solemnități
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
amânată de intrigile lui Ică, dornic să devină... cancelar. Îmi aduc aminte chiar că în ziua inaugurării bazarului [231] de Crăciun al Ajutorului Legionar, la Dalles, apăruse în „Cuvântul” o informație în legătură cu numirea lui Greceanu. Ică, nelipsit (ca și Coana Mița) de la orice manifestare legionară, a venit și el la Dalles, și în discuția ce a urmat în această privință, ne-a spus: „Informația e dată probabil de Sima, dar nu s-a hotărât încă nimic”. Știa omul ce spune... În preajma
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
cu dinastia Obrenovici. Aproape toți suveranii din dinastia Obrenovici au fost căsătoriți cu românce. Cea mai cunoscută dintre ele, Maria Catargi, văduvă după uciderea soțului ei, a fost mama celor doi băieți ai lui Cuza-Vodă. 244 Skupcina, parlamentul iugoslav. 245 Mița Filipescu, mama lui Grigore despre care este vorba aici era născută Blaremberg, ca și mama autorului. 246 Arhipelag din Marea Egee, anexat de Italia o dată cu Tripolitania și Cirenaica care aveau să devină Libia în 1911. Fiind locuit de greci, Dodecanezul a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Carp, pentru că e "generoasă". Alecsandri e condamnat fiindcă ne înfățișează un trecut războinic față de un prezent laș, și e știut că războiul e un lucru grozav. Caragiale e aprobat că biciuiește burghezia capitalistă de la 1848, dar cenzurat că ironizează pe Mița "republicana" și pe Didina "nifilista", când e lucru evident că revoluționarele sunt întruparea idealului feminin. În schimb Vlahuță e ridicat în slava cerului, declarat genial, deoarece înfierează pe capitaliști. Părerile strict literare ale lui Gherea sunt nule, prozatorul are însă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
că a redat realitatea, acolo Caragiale "s-a descoperit", cum s-ar zice, și-a arătat sentimentele sale, idealul său omenesc, ura sa împotriva atitudinii revoluționare. Trecând peste exagerațiile lui în privința lui Rică Venturiano, ne oprim asupra unui singur caz, Mița Baston din D-ale carnavalului: " Nae: Vrei scandal cu orice preț? Mița: Da (ridicîndu-se), vreau scandal, da... pentru că m-ai uitat pe mine, le-ai uitat pe toate; ai uitat că sunt fiică din popor și sunt violentă; ai uitat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
zice, și-a arătat sentimentele sale, idealul său omenesc, ura sa împotriva atitudinii revoluționare. Trecând peste exagerațiile lui în privința lui Rică Venturiano, ne oprim asupra unui singur caz, Mița Baston din D-ale carnavalului: " Nae: Vrei scandal cu orice preț? Mița: Da (ridicîndu-se), vreau scandal, da... pentru că m-ai uitat pe mine, le-ai uitat pe toate; ai uitat că sunt fiică din popor și sunt violentă; ai uitat că sunt republicană, că-n vinele mele curge sângele martirilor de la 11
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ai uitat că sunt republicană, că-n vinele mele curge sângele martirilor de la 11 februarie; (formidabilă), ai uitat că sunt ploieșteancă - da, ploieșteancă! Năică, și am să-ți torn o revuluție - da, o revuluție -, să mă pomenești!..." și aiurea, tot Mița: "... Jur pe tot ce mi-a rămas mai scump, jur pe statuia Libertății de la Ploiești, că are să fie o istorie..."1 E clar că n-a existat niciodată o femeie în fundul mahalalei bucureștene care, în disperarea ei de concubină părăsită
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
din mons. Anton Gabor, pr. Dumitru Romila, pr. Petru Pal. Existau 11 lucrători calificați: Gheorghe Caminschi șeful de atelier și zețarii: Dumitru Ardeleanu, Gheorghe Rotariu, Constantin Chiruță, Tarca Ioan, Aurel Vasiliu. Mai erau două posturi de legător (Mavrodi Mihai și Mița Constantinescu) și trei posturi de practicant mașinist (Ilarion Guli, A. Petrovici și Dumitru Neculau). Conducătorul tehnic cu brevet era Alexandru A. Țerek. De asemenea, la tipografie lucrau ca personal necalificat și cinci elevi, ucenici 1012. Menționăm că tot personalul tipografic
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
225, 232-237, 260-261, 263, 268 Ciulești / 115 Cleja / 186 Clement XIII / 62 Cluj / 115-117, 119, 162, 198, 203 Collectanea, S. / 33 Columbia / 169, 176, 204 de Comillas / 78, 80 Como / 89 Concha, Iosif V. / 169 Constantin cel Mare / 168 Constantinescu, Mița / 266 Constantinescu, P. I. / 266 Constantinopol / 104, 151 Constanța / 195 Cordun / 192 Coste, Alimpii / 116 Coșbuc, George / 117 Cotnari / 194 Coty, Francois / 95 Cracovia / 157, 193 Craiova / 113, 155 Crispolti, Filippo / 52, 56 Crișana / 104 Curci / 87 von Czernin, Hokar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Taschen sau de o expoziție de instantanee ale fostei vieți americane... Studiourile foto sunt dotate acum cu camere digitale, nici mai rele, nici mai bune decât cele care își declanșează blizurile în mâinile turiștilor. Pentru ultimele fotografii de diplomă făcute, mița fost arătată poza pe LCDȚul camerei și am fost întrebată dacă „e OK“. Fotograful zâmbea, dar nu mița fost deloc mai simpatic decât doamna serioasă care usca polaroidele cu feonul. Ceța avut și ceța pierdut Au avut operatorii culturali și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
digitale, nici mai rele, nici mai bune decât cele care își declanșează blizurile în mâinile turiștilor. Pentru ultimele fotografii de diplomă făcute, mița fost arătată poza pe LCDȚul camerei și am fost întrebată dacă „e OK“. Fotograful zâmbea, dar nu mița fost deloc mai simpatic decât doamna serioasă care usca polaroidele cu feonul. Ceța avut și ceța pierdut Au avut operatorii culturali și au pierdut sălile de cinema » Operatorii culturali vor putea primi finanțare nerambursabilă de la stat în mai multe tranșe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
și domnului Călin PopescuȚTăriceanu despre acest scenariu. Domnul Tăriceanu lța chestionat, bineînțeles, pe domnul Mircea Geoană cu privire la sursele pe care le are domnia sa. Conform „Evenimentului zilei“, domnul Mircea Geoană ița răspuns domnului Călin PopescuȚTăriceanu fix așa: „Nu știu. O păsărică mița șoptit acest lucru“. Vă rog să remarcați seriozitatea afirmației; mie, sincer să fiu, mița părut extrem de responsabilă la prima citire. Domnul Mircea Geoană, președintele unui important partid din România, e foarte atent la cuvinte, nu le aruncă pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
Mircea Geoană cu privire la sursele pe care le are domnia sa. Conform „Evenimentului zilei“, domnul Mircea Geoană ița răspuns domnului Călin PopescuȚTăriceanu fix așa: „Nu știu. O păsărică mița șoptit acest lucru“. Vă rog să remarcați seriozitatea afirmației; mie, sincer să fiu, mița părut extrem de responsabilă la prima citire. Domnul Mircea Geoană, președintele unui important partid din România, e foarte atent la cuvinte, nu le aruncă pur și simplu așa, alandala, pentru a le auzi ecoul, cum fac mulți alți politicieni români. Domnia sa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
citire. Domnul Mircea Geoană, președintele unui important partid din România, e foarte atent la cuvinte, nu le aruncă pur și simplu așa, alandala, pentru a le auzi ecoul, cum fac mulți alți politicieni români. Domnia sa nu spune: „Ei, chestia asta mița fost șoptită dețo păsărică“, nu spune nici măcar: „O păsărică mița șoptit lucrul ăsta“. Nu se exprimă colocvial, cu alte cuvinte, evită să dea o atmosferă de cârciumă unei discuții atât de importante. Domnul Mircea Geoană se exprimă elevat, spune: „O
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
e foarte atent la cuvinte, nu le aruncă pur și simplu așa, alandala, pentru a le auzi ecoul, cum fac mulți alți politicieni români. Domnia sa nu spune: „Ei, chestia asta mița fost șoptită dețo păsărică“, nu spune nici măcar: „O păsărică mița șoptit lucrul ăsta“. Nu se exprimă colocvial, cu alte cuvinte, evită să dea o atmosferă de cârciumă unei discuții atât de importante. Domnul Mircea Geoană se exprimă elevat, spune: „O păsărică mița șoptit acest lucru“. Observați și topica. NȚa lăsat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
șoptită dețo păsărică“, nu spune nici măcar: „O păsărică mița șoptit lucrul ăsta“. Nu se exprimă colocvial, cu alte cuvinte, evită să dea o atmosferă de cârciumă unei discuții atât de importante. Domnul Mircea Geoană se exprimă elevat, spune: „O păsărică mița șoptit acest lucru“. Observați și topica. NȚa lăsat păsărica la sfârșitul afirmației, nța urmărit impactul păsăricii asupra auditoriului. Dimpotrivă, a dus păsărica la început, apoi a continuat demn, oficial, hotărât, acordând importanța cuvenită unei asemenea declarații. Domnul Mircea Geoană este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
mțam referit de multe ori la dumneavoastră, dragi cititori, bănuiesc că în momentul de față vă întrebați, ușor mirați, despre ce naiba am vrut eu să vorbesc în articolul de față. Iar eu vă răspund acum: nu știu ce mța apucat. O păsărică mița șoptit că în România, deși rolul lor e foarte important, prea puține ziare scriu despre păsărici. Adică se referă la ele, dar trec nepăsătoare peste imensa lor importanță. Iar eu, aici, cu puterile mele, am încercat să repar eroarea. Cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
născută la 16 mai 1968 în București, România, fiica lui Dinu Victoria, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Breitenfurterstr. 256/5/13. 28. Talhoș Mihaela, născută la 20 octombrie 1954 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Albu Alexandru și Mița, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Schuttelstr. 101/4. 29. Cojocaru Cătălin Ștefan, născut la 18 noiembrie 1961 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Cojocaru Aurel și Alb Iris, cu domiciliul actual în Austria, Linz, Blutenstr. 21, Top 56
HOTĂRÂRE nr. 75 din 30 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112179_a_113508]
-
nu mai pot fi deslușite decît de erudiți, cu siguranță, în epocă au făcut deliciul cititorilor. Asupra acestui aspect atrage atenția și profesorul clujean: „cine își mai dă seama astăzi, de pildă, că în volutele isterice ale discursului amoros al Miței Baston s-a încrustrat și un celebru vers de odinioară al lui C.A. Rosetti („M-ai uitat pe mine, le-ai uitat pe toate”)? Sau cine în afară de Ștefan Cazimir mai știe că venturianul «angel radios» îi aparține, de fapt
Nenea Iancu and sons by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13637_a_14962]
-
nr. 6 va avea următorul cuprins: "HCL nr. 10/1999, HCL nr. 11/2003"; - la poziția nr. 72, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Strada Principală"; - la poziția nr. 72, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Cooperativă - Valea Miței, lungimea: 2,5 km, pământ"; - la poziția nr. 72, coloana 6 va avea următorul cuprins: "HCL nr. 10/1999, HCL nr. 11/2003"; - la poziția nr. 73, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Str. Băndești"; - la poziția nr. 73
HOTĂRÂRE nr. 114 din 30 ianuarie 2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 966/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Sălaj, precum şi al municipiului Zalău, oraşelor şi comunelor din judeţul Sălaj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195935_a_197264]