867 matches
-
Și‑mi vine la fix. Mor după croiala asta. Nu vreau să zic nimic de fustă. Nu vreau s‑o jignesc, dar îmi stă ca naiba. Haideți să vedem, spune Erin. Stă cu capul înclinat ușor într‑o parte și mijește ochii la reflexia mea din oglindă. Mă gândesc că, totuși, parcă ar arăta mai bine cu o fustă până la genunchi. — Ca cea despre care v‑am spus! zic ușurată. E la etajul șapte, chiar lângă... — Se poate, spune cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
El nu și-a putut permite să piardă timpul niciodată. El nu a mers de bunăvoie decât la concertele Anei Maria. * Christa s-a oprit și ea din aplaudat. Tot trage de lănțișorul de la gât: Încearcă să descifreze ecranul ceasului, mijindu-și ochii, neputincioasă. Nu vrea să-și pună, În acest moment, ochelarii. — ...Nu plecăm Înainte ca să biseze? Îl Întreabă. Veșnicul lui contratimp cu Christa. S-ar părea că În fine l-a auzit și, brusc, este de acord să plece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
de sexul lui. Mariam avea doar optsprezece ani. Îi simțea trupul ca pe o boare fierbinte. Era prezent. Viu. Îl dorea cu adevărat. Și ceva se petrecuse și înlăuntrul lui. Scăpa de indiferență. Ieșea din neclintire. Se vindeca de tristețe. Mijea un puls armonios, senzația de comuniune, de autentic, de viață. În timp, „cartofii” dispăruseră fără urmă. Substanța ei feminină înflorise an de an în forme din ce în ce mai apropiate de perfecțiune. Împreună descoperiseră tărâmul de liniște ascuns în adâncul ființei lor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
la arborele de guava în timp ce, pe deasupra capului ei, maimuțele săreau iarăși în el. Crengile sale se mișcau ca marea, cu trosnituri asurzitoare și bulbuci de apă verde. Maimuțele chicoteau și bolboroseau, se frecau la ochi, îi deschideau larg și îi mijeau. — Baba, se jelui domnișoara Jyotsna, care tocmai ajunsese ca să asiste la îngrozitorul eveniment. Se clătină ca și cum ar fi fost pe punctul de a leșina - și fu prinsă de brațele în așteptare ale domnului Gupta. Baba, Baba... Căutară ici. Căutară colo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
Baby, fluturându-și mâna Într-unul dintre gesturile ei largi. Neapărat trebuie să vii și tu, Sam. Am presupus că evenimentul va avea loc la vreun nou restaurant, atât de În vogă că nici nu se deschisese Încă. Baby Își mijea ochii prin Încăpere, uitându-se după niscai persoane importante cu care să socializeze, după cum proceda de obicei. Cu toate astea, am observat că potențiala mea reprezentare de către Duggie Sutton Îmi câștigase un minut Încheiat de atenție exclusivă. Eram cineva, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
sub braț și am pornit aproape în fugă. Acasă am făcut-o bucăți și am scuipat pe fotografia de pe copertă. Însă întâi am tras draperiile, ca să nu mă vadă nimeni de prin vecini.” Tata a mai adăugat, cu un zâmbet mijit în colțul gurii, că în patria noastră socialistă cu toții ne învârtim necontenit. Noi defilam în cerc și drumul lui la muncă, în fabrică, forma tot un cerc: înăuntru pe-aici, afară pe-acolo. Când cumpăra lapte, băgase de seamă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
lucru. Când ni se aduc ceștile cu cafea, eliberăm masa de camerele acelea frumoase în care nu vom locui niciodată, iar el spune, vorbește, își scoate o țigară, mă privește cu ochi plini de regrete, triști, negri, dar îndărătul cărora mijește o lumină difuză, ca și când în străfundurile ființei lui ar fi fost uitată o lumină aprinsă, iar ea îl luminează, chiar și din gura lui licărește o lumină liniștitoare, atunci arată cu degetul spre ureche, aud și aproape că înțeleg ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
stau chiar așa, poate că nu se întâmplă cu bucuria cu care se trezeau la viață florile din jurul hotelului, făcând un efort să reziste, neîmpăcându-se cu destinul lor, după ce își revin din șoc străpung cu lovituri ușoare scoarța pământului, mijind dinăuntrul ei. Un val de milă mă inundă, când zăcuse aici bolnav și chinuit, nu reușise să îmi stârnească mila, iar acum, când este sănătos, îndepărtându-se de mine pe picioarele lui puternice, cu o altă femeie lângă el, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
canapea, biata mea cameră de zi mi s-a părut o încăpere de-a dreptul superbă. O priveam cu coada ochiului, pentru că îmi era și teamă să mă uit direct la ea. Parcă o văd și acum. Reiko î[i miji puțin ochii, încercând parcă să și-o imagineze. — Am stat la o cafea o oră întreagă și am vorbit despre o mulțime de lucruri - despre muzică, despre școala ei, despre absolut orice. Mi-am dat imediat seama că este foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
cu ochelari, apoi a ridicat și Midori privirile. Coafura cea nouă o maturiza, într-adevăr. — Am o întâlnire, spuse Midori, dând ușor din cap. — Nu-ți răpesc mult timp, am spus. Cinci minute. Midori și-a scos ochelarii și a mijit ochii. Avem senzația că privește o casă abandonată, pe cale de a se prăbuși. — Nu vreau să vorbesc cu tine. Scuză-mă. Fata cu ochelari mă privea de parcă voia să spună: „N-auzi? Nu vrea să stea de vorbă cu tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
buclele arămii de pe față și uitându-se mai întâi la Daisy. Noi am hotărât aici, în grupul nostru, că e cel mai bine să fii sincer, or a te preface că ești prietena cuiva nu prea aduce a sinceritate. Finn mijește niște ochi umezi, vinovați. Îmi pare rău. Îmi pare tare, tare rău... — Ce nu v-am spus eu, îl întrerupe Daisy, e că am acceptat să joc în teatrul ăsta pentru că voiam să-l fac gelos pe Lewis. Am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
vreo aluzie de dragoste nu i-a făcut măcar în glumă. Cel mult ochii lui au vorbit, fără voia lui. Se învinovățea însă că, în momentele acestea de durere generală, preocuparea lui cea mai mare e o iubire nouă. Îi mijea în minte gândul că repudierea Nadinei, atât de ireconciliabilă, a făcut-o ca să-și înlesnească apropierea de Olga. Desigur, Nadina l-a jignit așa de crunt, că nu mai putea fi vorba de a continua împreună căsnicia. Totuși, dacă n-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Ea-și șterse sângele scurs din nări, apoi suflă. ― Presupun că alarma s-a declanșat singură... Ar fi explicația cea mai logică nu-i așa? O funcționare proastă, accidentală, și coincidență ― din întâmplare ― Înțelegi ce vreau să spun... Ofițerul științific miji ochii, o privi intens. Înainte de a vorbi, Ripley avu grijă ca butelia de metan să fie cât mai departe. Dar Ash nu schiță nici un gest agresiv. Iar nu-i putuse ghici gândurile, să pătrundă dincolo de masca rece. Dacă era vinovat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
cap. Gigi răbda cu stoicism, își ștrîngea ochii și-și lipea urechile de spinare, iar când scăpa fugea la câțiva metri de locul martiriului și începea să se spele frecîndu-și bine capul cu laba și lingîndu-se pe bot cu ochii mijiți către noi. Mi-era dragă Gigi deși, în afară de obiceiul spălatului, nu era altul de virtute. Am ieșit pe stradă și-am luat-o peste câmp. Am regăsit repede groapa, pe care o camuflaserăm ieri cum ne pricepuserăm, și-am coborât
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mici comentarii. Se amuză de uniforma mică și uzată, care stă să plesnească pe mine. — Oprește-te, o să crape de tot. În cele din urmă, Îmi face o poză. Așa cum stau ghiftuit, pe o pătură, Între resturile unui prînz monstruos, mijindu-mi ochii, poate din cauza soarelui care Îmi luminează chipul, poate din cauza suferinței, tuns oribil, par mai degrabă subiectul unui experiment gastro-intestinal, În laboratorul unui doctor socialist pentru care etica nu Înseamnă nimic - iată ce poate face mîncarea dintr-un om
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
pînză?), și eventual un pic de muzică de la un radio. Taică-tău Își șterge pensula cu o cîrpă murdară, Întărită de culori uscate, și o pune Într-un borcan cu apă colorată. Se lasă un pic pe spate și Își mijește ochii, Își verifică dimineața de muncă. Apoi se ridică de la șevalet și intră alături, la Sorin, a cărui privire ironică se mișcă vioi deasupra unei mustăți răsucite - se plînge că e prea cald și nu poate să lucreze. Sorin i-
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
i se spune cu o figură flegmatică, superioară - sînt convins că Își bate joc de noi. În cele din urmă, coboară și Începe să se Învîrtă prin fața noastră; ne cîntărește pe fiecare, se mută de pe un picior pe altul, Își mijește ochii, Încearcă să pară absent și prezent În același timp... Interpretează un rol, lungește momentul inutil, toți sîntem cu ochii pe el. Ce dracu’ e În capul lui? Am senzația că În capul lui se derulează un scenariu absurd, o
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de treabă. Singurul apucat care pare dispus să ne facă viața grea e Portocală, căruia nu trebuie să-i dai multe motive să Înceapă să se bîțÎie. Orele de instrucție sînt un fel de apocalipsă, zbiară ordine de sub mustața firavă, mijind ochii și mutîndu-și boneta de pe o sprînceană pe alta, o cochetărie rurală Îngrozitor de enervantă. Caporalul Portocală pare un pic atins și de niște fiori lirici. Ne-a umplut mintea cu zeci de cîntece În care batalioane de viteji fac diverse
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
fi amintit cine dracu’ i-a Învinețit mutra aia de șobolan scîrbos, să-mi bag... — Aha, culcă-te la loc, zice Bogdan, o mătușă senilă care-și trimite la culcare nepotul agitat. Din fîșia de lumina chioară, trebuie să-mi mijesc ochii ca să-i ghicesc În Întuneric mutra pleoștită de somn, o pată neagră În care se cască și se tot cască o pată și mai neagră. Își duce leneș mîna la gură și ochii Îi strălucesc o clipă, lichizi; aud
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
trei craioveni. Marius e un lungan cu un aer placid, e ultimul aterizat În această adunătură bizară de soldați. Din motive doar de el știute, nu are o disponibilitate de comunicare prea mare, ca orice lungan, privește lucrurile de sus, mijindu-și un pic cam disprețuitor ochii - sper să-și dea seama pînă nu e prea tîrziu cît de dăunătoare e atitudinea asta, mai ales aici. Călin stă pe bordura de beton a biutei În care e Îngropat tunul. Trag cu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
gardă - ușa e deschisă și lumina taie un trapez alungit pe podeaua culoarului aflat În Întuneric. E rece, dacă nu cumva chiar frig, și mirosul dulce-Înecăcios de alcool sanitar plutește lăptos. CÎnd ajung În felia de lumină mă opresc și mijesc ochii, zîmbind. Își Întrerup sporovăiala neutră și mă privesc cu gravitate. Dar nu Întreb nimic, nu simt nevoia să spună nimic. Nici eu. Deschid fereastra. Prin frigul umed se distinge un miros de fum domestic de cărbuni. Se aud cîini
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
streașină, fumînd și dezbătînd niște lucruri extraordinar de interesante. Ne lumi nează pe rînd cu o lanternă terminată, lumina ei e atît de bleagă, Încît pare curbă, pare că atîrnă, și vede trei chipuri zîmbind Îmbujorate. Se uită la noi mijind ochii: — Bă, văd că vă place În armată. Mai aveați un pic și trezeați dormitoarele. Marș În pula mea În formație. Și apoi e iar zi, deși clima tot nu ține cu noi, așa că nu e chiar zi, din biroul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Andrei era În poartă, ca să se asigure că totul merge bine, Într-un palton negru, cu pălărie, flancat de doi ciocli, de o eleganță la fel de sinistră. Erau ca o trupă de exterminare, ca niște călăi. Stăteau și Își admirau capodopera, mijindu-și privirea ca un șablon prin care se scurgea o inundație umilă de uniforme regulamentare. Și hop și eu printre ei, stricînd armonia! Aveam 12 ani, eram un pic mai mare decît o capră. M-a pescuit din mulțime și
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
fără zgomot, picior după picior, în covorul de plastic cenușiu, gros, moale, buretos, al spitalului. Brațele i se legănau într-o mișcare echilibrată. Părea un atlet în timpul liber, conștient de faptul că e fotografiat. Când o văzu pe Gabriel, își miji ochii și o privi cu un zâmbet vag amuzat. Gabriel, pradă unor emoții amestecate, îi făcu un gest iritat cu mâna. Sprâncenele i se încruntaseră, dar nu-și putea împiedica buzele să schițeze un zâmbet involuntar, ca un spasm nervos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
îndrăgostită în taină de el, se opri din înot și se ridică în picioare în partea cu apă scăzută a bazinului, oferind la vedere trupul ei frumos. George zâmbi vag, fără să se uite la Anthea, își întoarse capul, își miji ochii și era cât pe aci să se întoarcă pe promenadă, când îl zări pe Adam. De îndată ce privirile li se întâlniră, Adam se așeză. Nu se ascunse, dar se așeză printre plante, înconjurându-și genunchii cu brațele, în timp ce capul i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]