1,079 matches
-
Merril Lynch, Europa se mândrește cu 2,6 milioane de milionari - indivizi ale căror lichidități financiare sunt de cel puțin 1 milion de dolari, fără să includem proprietățile imobiliare În care locuiesc - În timp ce America de Nord are numai 2,2 milioane de milionari. și mai semnificativ, Europa a adăugat 100.000 de milionari În 2000, În timp ce În America de Nord numărul lor a scăzut cu 88.000 În același an46. Surprinzător, dar dintre cei 7,2 milioane de milionari În lume astăzi, cel mai mare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
milionari - indivizi ale căror lichidități financiare sunt de cel puțin 1 milion de dolari, fără să includem proprietățile imobiliare În care locuiesc - În timp ce America de Nord are numai 2,2 milioane de milionari. și mai semnificativ, Europa a adăugat 100.000 de milionari În 2000, În timp ce În America de Nord numărul lor a scăzut cu 88.000 În același an46. Surprinzător, dar dintre cei 7,2 milioane de milionari În lume astăzi, cel mai mare procentaj - 32% - trăiesc În Europa și numărul lor crește mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
are numai 2,2 milioane de milionari. și mai semnificativ, Europa a adăugat 100.000 de milionari În 2000, În timp ce În America de Nord numărul lor a scăzut cu 88.000 În același an46. Surprinzător, dar dintre cei 7,2 milioane de milionari În lume astăzi, cel mai mare procentaj - 32% - trăiesc În Europa și numărul lor crește mai repede decât În orice altă regiune 47. Cu toate că economia Uniunii Europene aleargă aproape umăr la umăr cu cea americană, numerele nu spun totul. Aceasta
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
preț este... banul. • Dacă ești dator vîndut, nu te cumpără nici un câine. • Cine-și vinde sufletul pentru arginți, probabil că și-a ieșit din minți. • Blana leopardului valorează mai mult decît leopardul însuși. • Foamea de bani îi chinuie și pe... milionari. • La solduri, atracția principală sunt... prețurile. • Banii zboară, datoriile sporesc. • Banul e unicul prieten care la în orice situație te salvează. • Prețuiește banul, dar nu face icoană din el. • Averea se construiește punînd ban peste alți bani. Dacă banii n-
GÂNDURI REBELE (12) – DESPRE BANI de HARRY ROSS în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381290_a_382619]
-
1911. O curiozitate e ceea ce un căpitan, Campbel, Îi povestea lui Alecsandri drept inovație colonială a iluminației nocturne: „Ideea d-tale Îmi aduce aminte de sărbarea unei nunți din India, În orașul Singapur. Lordul E..., care este avut cât șepte milionari, se Însurase cu fata unui nabab și, În noaptea nunții lui, el prefăcuse toate basinurile din grădina palatului său În vase de punci. Cine n-a văzut acea luminație fantastică, n-a văzut nimică!” (Opere, vol. IV, ed. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fade, cu prea puțin haz, una semnată Cocoșu Roșu, cealaltă Cocoșul Negru. SCRIERI: Robii pământului, București, 1913; ed. (O iubire), București, 1919; Versuri din captivitate, Crefeld, 1917-1918; „Cu sorcova”, Crefeld, 1918; Hârdăul lui Satan, București, 1925; ed. București, 1957; Păcală milionar, București, 1936; Uite popa, nu e popa la Văleni, [București], 1936. Repere bibliografice: Sanco, „A fost un vis”, „Gazeta Bucureștilor”, 1918, 610; „A fost un vis”, „Lumina”, 1918, 350; Nichifor Crainic, „O iubire”, „Dacia”, 1919, 177; Artur Enășescu, „O iubire
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
poveste de dragoste, reprezentată în 1982), cultivând genul „pieselor de producție”, „de șantier” sau ficționalizând destinul unor activiști comuniști cărora li se conferă iluzorii sensibilități, profunzimi spirituale ș.a.m.d. Tentativele scriitorului de a-și adapta unele lucrări - de pildă, Milionarul sărac (1987), devenită Milionarul la minut - la noile condiții sociale și politice nu au dat rezultate. După cum nici piesele din anii postrevoluționari - Ajutor, salvați un dobitoc! sau Hoțul sentimental, Cinci clovni în fața trecutului, Casa blestemată ș.a. - nu au reușit să
POPESCU-27. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288948_a_290277]
-
în 1982), cultivând genul „pieselor de producție”, „de șantier” sau ficționalizând destinul unor activiști comuniști cărora li se conferă iluzorii sensibilități, profunzimi spirituale ș.a.m.d. Tentativele scriitorului de a-și adapta unele lucrări - de pildă, Milionarul sărac (1987), devenită Milionarul la minut - la noile condiții sociale și politice nu au dat rezultate. După cum nici piesele din anii postrevoluționari - Ajutor, salvați un dobitoc! sau Hoțul sentimental, Cinci clovni în fața trecutului, Casa blestemată ș.a. - nu au reușit să îi aducă succesul de
POPESCU-27. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288948_a_290277]
-
Parodii teatrale, București, 1980; Prietenii, București, 1980; Paradis de ocazie, București, 1981; Cocorii sufletului nostru, București, 1982; Jolly Joker, București, 1983; Un prieten devotat, București, 1985; Sorin și Irina, București, 1985; Domide contra Napoleon, București, 1986; Arta dialogului, București, 1987; Milionarul sărac, București, 1987; O dragoste nebună, nebună, nebună, București, 1990; Ultimele comedii, pref. Valentin Nicolau, București, 2001. Repere bibliografice: Ion Potopin, „Ultima aventură”, VR, 1958, 4; Sorin Alexandrescu, „Un băiat privește marea...”, GL, 1961, 2; Voicu Bugariu, „Un dac la
POPESCU-27. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288948_a_290277]
-
îmbrățișeze. Convențiile atât de onorabile ale Evului Mediu nu-și mai găsesc ecou în deloc brava lume nouă a modernității. Abandonul lui Marlowe nu înseamnă nici pe departe renunțarea la idealul moral enunțat de atâtea ori. Pătrunderea detectivului în lumea milionarilor californieni e doar o temporară repliere. Numai că, de data aceasta, cinismul nu mai e îndreptat spre lume, ci spre propria sa fragilă, dureroasă, autoanihilantă singurătate. IItc "II" Ucigaș la Hollywoodtc "Ucigaș la Hollywood" Stilul, structura și tema romanelor lui
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
rezolve un caz aparent banal. Un oarecare Arthur Gwynn Geiger încerca să obțină cinci mii de dolari în schimbul unor fotografii compromițătoare ale fiicei lui Sternwood, Carmen. Era a doua încercare a lui Geiger de a stoarce o sumă consistentă de la milionarul ce-și făcuse averea din petrol. O afacere aproape banală, veți spune. Și totuși, lucrurile sunt mai complicate decât par. The Big Sleep ( Somnul de veci), publicat în 1939, este primul roman al lui Raymond Chandler. După ucenicia de câțiva
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
interiorul familiei generalului paralitic). „Oribil” este faptul că nu există nici o geană de lumină pe tot parcursul anchetei și că, în afară de primele și ultimele pagini, California trăiește sub răpăielile unei ploi incapabile să spele murdăria lumii. Nici casele somptuoase ale milionarilor, nici apartamentul meschin al lui Marlowe nu-ți oferă un adăpost rezonabil în fața unei maladii inspirate odată cu aerul. Lumea străbătută de detectiv e, de fapt, moartă chiar înainte de a începe el s-o studieze. Cadavrul „oribil și putrezit” al lui
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
rămâne în spațiul onoarei, lumea îl tratează cu disprețul cuvenit unui ins lipsit de scrupule. Valorile sale sunt privite cu amuzament pentru că ele sunt, într-adevăr, amuzante pentru locuitorii imperiului corupt al gangsterilor, al traficanților de droguri și conștiințe, al milionarilor gata să ucidă cu sânge rece și al femeilor ce-și vând trupul doar pentru că li se pare șic: Da. Sunt un tip foarte șmecher. N-am nici un fel de sentimente sau scrupule. N-am decât simțul banului. Și sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
confirmă că în romanele lui Chandler, firele crimei duc, aproape obligatoriu, în straturile înalte ale societății, unde, îndărătul cazematelor de bani, se produc inimaginabile atrocități. Velma Valento / Helen Grayle este o femeie de cabaret care trage după sine, în lumea milionarilor, un trecut deocheat. Descoperită, în cele din urmă, de fostul ei amant, gigantul Moose Malloy, ea readuce în prezentul aurit al vieții ultraluxoase, într-o singură frază, întreaga vulgaritate a lumii care a creat-o: „Dă-mi pace, javră ce
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
diferența de vârstă, ci și cea de experiență socială a căscat între bărbatul în vârstă și femeia debordând de energie sexuală o prăpastie de netrecut. Pentru a finaliza actul seducției, Helen îl invită pe detectiv la clubul de noapte al milionarului Laird Brunette. Marlowe acceptă, dar împrejurările îl ajută să-și păstreze reputația nepătată: între timp, ancheta îl condusese în locuri mult mai puțin plăcute decât acela în care-l aștepta voluptuoasa milionară. Adus în stare de delirium tremens de mașinăria
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
confirmă întru totul această imagine: hotărând să-l supravegheze pe Lavery, Marlowe este luat în vizor de proprietarul casei în fața căreia se postase - nimeni altul decât temătorul doctor, ce făcuse o mică avere tratând bolile mai greu de mărturisit ale milionarilor. Doctorul Almore avea de ce să se teamă: nu trecuse multă vreme de când un alt detectiv, Talley, aflase lucruri nu tocmai plăcute despre stilul său de muncă și efectele acestuia asupra pacienților. Mai mult, soția doctorului fusese găsită moartă în garaj
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Chandler atinsese, la mijlocul anilor ’40, o culme. După decenii de peregrinări din apartament în apartament, reușește să-și cumpere cu banii încasați de la Hollywood o superbă casă în La Jolla. Și atunci, ca și astăzi, orășelul era un paradis al milionarilor (deveniți între timp miliardari!), splendid așezat pe malul Pacificului, la nord de San Diego, beneficiind de o climă „nici caldă, nici rece”. Peisajul stâncos, plaja îngustă, dar spectaculoasă, palmierii și liniștea de început de lume ar fi trebuit să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
pe tot parcursul romanului. În capitolul 31, Marlowe află, în discuția cu Linda Loring, că personajele pe care le întâlnise până atunci, de la Terry Lennox la Roger Wade, aparțin aceleiași lumi în apărarea căreia se ridicase, megaloman, Harlan Potter. Mobilul milionarului era clar: păstrarea secretelor și asigurarea liniștii. În replică, detectivului nu-i rămâne altceva de făcut decât să mai lanseze o diatribă - încă una din izbucnirile sale filozofic-moralizatoare, tot mai pline de fiere pe măsură ce îmbătrânește. Prins în pânza de păianjen
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cărții se află în altă parte. Marlowe însuși, detectivul pârlit, conduce un elegant Oldsmobile, o mașină pe care cineva din categoria lui socială nu și l-ar fi putut permite niciodată. Ei bine, trecând cu pensula nivelării sociale, Chandler aduce milionarii și faliții, victimele și șantajiștii într-un spațiu comun, perfect armonizat: aici, asasinii nu sunt cu adevărat asasini, iar polițiștii care-i urmăresc au eleganța și finețea comportamentală a unor gentlemeni înnăscuți. Raymond Chandler mizează, în Playback, pe forța de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
năzuros pentru a cuceri simpatia cititorului așa cum o făcea în cărțile anterioare. Este ceva completamente fals și lipsit de realism în felul în care un sărăntoc ce și-a petrecut întreaga existență la marginea societății e propulsat, miraculos, în lumea milionarilor - fără a face nici cel mai mic efort și fără a poseda calitățile obișnuite ale parvenitului. Înălțat pe un soclu de artificialitate și conformism, Marlowe - ăsta e adevărul! - ne cam plictisește. Robert B. Parker a intuit această primejdie și prima
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
iar apoi dispăruse. Lipshultz e disperat pentru că lipsa banilor fusese observată de patronul clubului, care-i dăduse un ultimatum pentru a acoperi pierderea. Cazul pare simplu, chiar banal, dar ițele se încurcă: Les Valentine se dovedește a fi chiar ginerele milionarului Blackstone, iar soția acestuia, Muffy, este o veche prietenă a Lindei Loring-Marlowe. Cercul devine de-a dreptul vicios când Marlowe află că Les Valentine - care, pentru Muffy Blackstone, e un artist fotograf de mare clasă - are o altă soție și
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
va fi distrus - funcționează și în cazul eliminării lui Lipshultz, care dăduse ordin ca Les Valentine să fie prins cu orice preț. Finalul pare împrumutat dintr-o tragedie greacă: fiica își ucide tatăl, iar Eddie Garcia, omul de încredere al milionarului, o ucide imediat pe ea. Marlowe e, din nou, martorul unei judecăți de natură transcendentală, în care destinul decis de voința superioară se dovedește mai puternic decât cel al oamenilor. Istoria e fără morală, fără consecință și fără speranță. Marlowe
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
pretenția, masca, alta este natura acestui partid. Stânga civilizată, moderată Înseamnă de fapt apărarea intereselor sociale, justiție socială, fără nici o Îndoială. Mircea Mihăieș: Unde e justiția socială În polarizarea sălbatică din România acestui moment, unde ai un Top 300 de milionari, dintre care covârșitoarea majoritate sunt membri ai unui partid cu veleități de protecție a celor săraci, iar sub ei, 99,99% din populație Își duce viața de azi pe mâine? Unde sunt justiția socială și proiectul descendenței iluministe?! Vladimir Tismăneanu
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
se miră el, cu o lacrimă de crocodil în colțul ochilor, a dat cu subsemnatul etc. Uneori, etichetările pot face parte din recuzita standard a unei perioade istorice: oamenii de bine, luptătorii pentru libertate, poporul, clasa muncitoare, baronii locali, îmbuibații, milionarii de carton, traseiștii politici etc. Să nu le judecăm cu asprime, dar să fim vigilenți și să nu cădem în capcana exprimărilor la modă - unele dintre ele naive, altele de-a dreptul agramate, așa cum s-a întâmplat imediat după 1989
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
1979, tradus integral sau parțial în diverse limbi europene). O gestație sincronă și osmotică vor avea două cărți apărute la un interval de un an: Scrisori provinciale (1976) și romanul Cartea de la Metopolis (1977) - primul volum din ciclul epic Cartea Milionarului, anunțat ca tetralogie și rămas neîncheiat. B. a reluat Scrisorile provinciale într-o variantă adăugită și reînnoită, cu titlul Scrisori din provincia de Sud-Est sau O bătălie cu povestiri (1994). Mutatis mutandis, B. este însă, la fel ca Balzac, creator
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]