908 matches
-
din momentul în care îi întinde lui Emanou cei doi hamburgeri rămași, pentru că acesta să poată satura mulțimea înfometata.). Imaginea urca o panoramare lentă de la brâu înspre față personajului. Moment de așteptare, însă, după haine, putem ghici că personajul este Milos. În film, s-a eliminat partea pregătitoare din piesă: intrarea în mașină, scoaterea periei. Explicația ar ține de natură limbajului cinematografic și, respectiv, a celui teatral. Prelungirea stării de expectativa este rezolvată în teatru (piesă și transpunere scenica) prin multiplicarea
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
intrarea în mașină, scoaterea periei. Explicația ar ține de natură limbajului cinematografic și, respectiv, a celui teatral. Prelungirea stării de expectativa este rezolvată în teatru (piesă și transpunere scenica) prin multiplicarea acțiunilor care au loc în afara sferei vizuale a spectatorului: Milos a intrat în mașină, dar spectatorul nu mai are certitudinea că acesta se va întoarce. În film, panoramarea în plan-detaliu are același efect de potențare a tensiunii. Să revenim la primul cadru al acestei secvențe: plan-detaliu de mână cu mânușa
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
în tradițiile occidentale, încălțarea are o semnificație funerară"104. Un muribund este pe punctul de a pleca în lumea cealaltă, iar pantoful lui, abandonat, arată că moartea se apropie și omul nu mai este în stare să meargă. Faptul că Milos, purtând mănuși albe, șterge de praful adunat în timpul călătoriei pantoful locuitorului cimitirului de mașini ar putea semnifică o încercare de purificare; o inițiere în moarte a tuturor acelora care și-au ales ca loc de popas acest Babilon, în care
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
șterge de praful adunat în timpul călătoriei pantoful locuitorului cimitirului de mașini ar putea semnifică o încercare de purificare; o inițiere în moarte a tuturor acelora care și-au ales ca loc de popas acest Babilon, în care, cum spunea chiar Milos la începutul filmului, "este loc pentru toată lumea". Dimensiunea funebra a momentului se amplifică dacă interpretăm praful în cheia pe care ne-o oferă alchimia. Astfel, Léon Ginește observa: ""Tu es poussière et tu retourneras à la poussière" dit la Bible
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
ecou pe cea hors champ: "Un băiat! O naștere în acest cimitir blestemat. Prima. Dar viața continuă? Și eu care credeam că, după cataclism, numai țestoasele puteau să mai aibă copii"114. Replică face trimitere la triunghiul masculin: Emanou 115, Milos 116, Falligan 117. Spre deosebire de piesă de teatru, în film se face frecvent referire la broască țestoasă, de altfel, unul din motivele arrabaliene prezente și în alte piese. În O țestoasă numită Dostoievski 118, de exemplu, țestoasă gigantică apare în urma unei
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
al tutunului din pipa păcii. Așadar, valoarea simbolică a fumului este universal aceeași: ea leagă omul de divinitate, unind "finitul și infinitul, muritorul și cel nemuritor"135. 2.1.1. s. Spălarea mâinilor În piesa, Tiossido-Pilat își spală mâinile, iar Milos îi toarnă apă. În film, statutul personajelor e schimbat: Milos este Pilat, iar călâul lui Emanou îl ajută să se spele pe mâini. Spălarea mâinilor poate fi interpretată ca semn al nevinovăției. Gestul este evocat, pentru prima data in Biblie
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
este universal aceeași: ea leagă omul de divinitate, unind "finitul și infinitul, muritorul și cel nemuritor"135. 2.1.1. s. Spălarea mâinilor În piesa, Tiossido-Pilat își spală mâinile, iar Milos îi toarnă apă. În film, statutul personajelor e schimbat: Milos este Pilat, iar călâul lui Emanou îl ajută să se spele pe mâini. Spălarea mâinilor poate fi interpretată ca semn al nevinovăției. Gestul este evocat, pentru prima data in Biblie, în Vechiul Testament, într-unul din psalmii regelui David: "Spăla-voi
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
de Georges Vigarello, Histoire de la beauté. Le corps et l'art d'embellir de la Renaissance à nos jours, Paris, Seuil, 2004, p. 114. 9 Leș deux șont admirablement surpris dans leur candeur ridicule dans la variante cinématographique de 1989, signée Milos Forman, avec Fairuza Balk dans le rôle de Cécile. 10 Valmont, 1989, avec Annette Bening, Colin Firth, Fairuza Balk et Meg Tilly. 1 Irena Chiru, Comunicare interpersonala, Editura Tritonic, 2009, p. 108. 2 Caius Dragomir, Argument pentru o estetică a
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
coordonatori), Istoria vieții private. De la primul război mondial până în zilele noastre, volumul X, traducere de Constantă Tănăsescu, Editura Meridiane, 1997. 31 Pentru ușurarea exprimării, vom folosi notarea simbolică VS pentru "vocea care se aude prin stație". 32 În contextul filmic, Milos este unul dintre aceia care nu înțeleg adevăratul sens al celor întâmplate. Într-un alt moment, construit simetric cu acela în care este rostita replică "Îl va pleuvoir" ("Va ploua."), Dila îi spune lui Milos: Tu aș des yeux, mais
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
stație". 32 În contextul filmic, Milos este unul dintre aceia care nu înțeleg adevăratul sens al celor întâmplate. Într-un alt moment, construit simetric cu acela în care este rostita replică "Îl va pleuvoir" ("Va ploua."), Dila îi spune lui Milos: Tu aș des yeux, mais tu ne vois pas. Tu aș des oreilles, mais tu es sourd." Cuvintele acesteia fac trimitere la textul biblic: "13 De aceea le vorbesc în parabole, ca ei văd fără să vadă și aud fără
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
doi, un, doi [...] Bărbia. [...]") Lasca acționează despotic asupra lui Tiossido, aducându-l în ipostaza executantului mecanic. 60 "Nous savons bien qu'il est condamné." 61 " [...] Leș personnes qui șont dans leș "voitures 1,2,3" rient de pluș en plus. Milos aussi. Tiossido entre à droite au pas de gymnastique." (Fernando Arrabal, 1975, Le cimetière des voitures, Christian Bourgois Editeur, p.121 ) ("[...] Persoanele care sunt în "mașinile 1, 2, 3" râd din ce in ce mai tare. Milos de asemenea. Tiossido intra din dreapta în pas
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
2,3" rient de pluș en plus. Milos aussi. Tiossido entre à droite au pas de gymnastique." (Fernando Arrabal, 1975, Le cimetière des voitures, Christian Bourgois Editeur, p.121 ) ("[...] Persoanele care sunt în "mașinile 1, 2, 3" râd din ce in ce mai tare. Milos de asemenea. Tiossido intra din dreapta în pas de gimnastică.") 62 "Le baroque cinématographique porte en lui une idée de mort multiforme, à savoir que l'idée de la mort de l'homme est le plus souvent liée à l'idée de la
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
că spectacol. Artă și filosofía Europei baroce, traducere de Florina Nicolae, postfața de Ion Frunzetti, Editura Meridiane, București, 1983, pp. 154-155. 102 David Le Breton, Antropologia corpului și modernitatea, traducere de Doina Lică, Editura Amarcord, Timișoara, 2002, p.76. 103 "Milos retourne à la "voiture A". Îl aperçoit la paire de chaussures qui se trouve à la porte de la "voiture 2". Îl leș prend, leș examine, leș pose sur le moteur. Îl sort une brosse de la "voiture A". Îl revient vers
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
à étendre la salive sur toute la chaussure avec la brosse. Enfin îl leș fait briller. Pendant qu'il frotte, entrent en scène à droite, Lasca et Tiossido. [...] Ils traversent la scène de droite à gauche. Ils sortent à gauche. Milos n'a pas remarqué leur présence. Îl continue, infatigable, à nettoyer leș chaussures, sans se départir un seul moment de șes bonnes manières. Milos, après avoir nettoyé leș chaussures, retourne à la "voiture A". Avânt qu'il entre, Dila sort
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
droite, Lasca et Tiossido. [...] Ils traversent la scène de droite à gauche. Ils sortent à gauche. Milos n'a pas remarqué leur présence. Îl continue, infatigable, à nettoyer leș chaussures, sans se départir un seul moment de șes bonnes manières. Milos, après avoir nettoyé leș chaussures, retourne à la "voiture A". Avânt qu'il entre, Dila sort de cette même voiture." (Fernando Arrabal, Le cimetière des voitures, Christian Bourgois Editeur, Paris, 1975, p.105) ("Milos se întoarce la "mașină A". Zărește
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
seul moment de șes bonnes manières. Milos, après avoir nettoyé leș chaussures, retourne à la "voiture A". Avânt qu'il entre, Dila sort de cette même voiture." (Fernando Arrabal, Le cimetière des voitures, Christian Bourgois Editeur, Paris, 1975, p.105) ("Milos se întoarce la "mașină A". Zărește o pereche de pantofi care se afla lângă portiera "mașinii 2". Îi ia, îi examinează, îi pune pe motor. Din "mașină A" scoate o perie. Revine la "mașină 2". Ia un pantof. Scuipa cu
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
un pantof. Scuipa cu elegantă peste el. Apoi, cu peria, întinde salivă pe tot pantoful. În sfârșit îi face să strălucească. În timp ce freacă, din partea dreaptă intra în scenă Lasca și Tiossido. Aceștia traversează scenă de la dreapta la stânga. Ies prin stânga. Milos nu le-a remarcat prezenta. Continuă, neobosit, să lustruiască pantofii, fără a se îndepărta niciun moment de bunele sale maniere. Milos, după ce a curățat pantofii, se întoarce la " mașină A". Înainte de a intra, Dila iese din aceeași mașină.") 104 Jean
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
În timp ce freacă, din partea dreaptă intra în scenă Lasca și Tiossido. Aceștia traversează scenă de la dreapta la stânga. Ies prin stânga. Milos nu le-a remarcat prezenta. Continuă, neobosit, să lustruiască pantofii, fără a se îndepărta niciun moment de bunele sale maniere. Milos, după ce a curățat pantofii, se întoarce la " mașină A". Înainte de a intra, Dila iese din aceeași mașină.") 104 Jean Chevalier și Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, volumul 3, Editura Artemis, București, 1994, p. 15. 105 ""Tu esti praf (în traducerea
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
des enfants après le cataclysme." 115 Trimiterea la referentul Emanou se face prin substantivul articulat un garçon, iar nașterea copilului din cimitirul de mașini urmează povestirii despre venirea pe lume a lui Emanou. 116 "Mais la vie continue?!" Ceea ce la Milos era o afirmație, deci o certitudine, la Dila devine interogație, semn al uimirii în fața confirmării spuselor lui Milos. 117 Trimiterea la Falligan se face prin readucerea în discuție a țestoaselor, prezente și în visul lui Falligan. 118 "Un écriteau indique
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
nașterea copilului din cimitirul de mașini urmează povestirii despre venirea pe lume a lui Emanou. 116 "Mais la vie continue?!" Ceea ce la Milos era o afirmație, deci o certitudine, la Dila devine interogație, semn al uimirii în fața confirmării spuselor lui Milos. 117 Trimiterea la Falligan se face prin readucerea în discuție a țestoaselor, prezente și în visul lui Falligan. 118 "Un écriteau indique: TORTUE GEANTE, MONSTRE NE APRES L'EXPLOSION NUCLEAIRE DE 19... (leș deux derniers chiffres indiquant l'année ne
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Dorința de a sfârși survine când suntem mulțumiți de soarta noastră."2 Influențat de gândirea schopenhaueriana, în care conceptul voinței este lipsit de sens și de finalitate, Cioran subliniază la rândul lui latura profund irațională a vieții. Pentru Schopenhauer, omul milos și lucid prin antonomasie este acela care a învățat să spună "nu" lumii, si nu egoismului pe care i-l dictează voința. În urma acestui proces de autonegare individuală, voința rămâne atunci "în suspans", iar această favorizează paralizarea durerii din lume3
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
culoare, un gen de muzică, un scriitor. De exemplu, dialectica zi / noapte este și dialectica fantastic / obișnuit, simbolic și rațional. Toți suntem în același timp sfinți și demoni, în funcție de moment și de cel pe care îl avem dinainte. Toți suntem miloși și indiferenți, atei și credincioși. Cel puțin așa știu din experiențele mele proprii și din nenumăratele mele contradicții"59. În fața acestor provocări, Cioran scrie ca sa-si panseze rănile proprii, dar și pentru semenii săi în suferință și izolare, pentru că "mă
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
trimestrul I 1980, pag.55-111 . 9 Lou de Jong, Het Koninkrijk der Nederlanden in de tweede wereldoorlog, vol.I, pag.108 și următoarele; Paul De Groot, De dertiger jaren 1930-1935, Amsterdam, 1965. Tot de strijd ons geschaard, Amsterdam, 1979. 10 Milos Hajek și Hana Mejdrova, "I tentativi di Fronte Popolare in Cecoslovacchia (1934-1938)", in (cura di Aldo Agosti) La Stagione dei Fronti Popolari, Bologna, 1989, pag.303 și următoarele. 11 Nicols Werth, Les procès de Moscou, Bruxelles, Complexe, 1987. 12 Victor
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
acestora cu Raluca Eminovici a fost plină de o devotată afecțiune și iubire. În preajma mamei ei regăseau acea tihnă și senzație de protecție, tulburate de puseele autoritare ale tatălui: "Copiii o iubeau mai mult decât pe tată, pentru că, blândă și miloasă, îi apăra și îi ascundea de vajnica mânie pedagogică a acestuia."291. Poezia naturii, care la Eminescu se contopește o lungă perioadă cu cea erotică, își are sorgintea tocmai aici. Iubirea este un caz particular al unui sentiment mai vast
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ca om, Își găsește Împlinirea În practică; această realizare la nivel Înalt a condiției umane implică a fi și a acționa pentru om, pentru Celălalt, a fi prin binele moral. Așa se și justifică atitudinea, numai aparent paradoxală, a omului milos care-i mulțumește cerșetorului pentru că-i primise dania: „În fond avea dreptate s-o facă. Fiindcă binefăcătorul există prin cel care primește.” Filosoful de la Păltiniș subliniază că, pentru trăirea morală, persoana celuilalt este chiar mai importantă decât propria persoană. În
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]